BusinessMagazin

Blog

  • Studiu: Luna Îndrăgostiţilor nu duce la excese. Doar 7% dintre români cheltuie semnificativ mai mult faţă de alte ocazii speciale. Generaţia Z este mai ponderată, în timp ce Generaţia X este mai dispusă la cheltuieli

    Valentine’s Day şi Dragobetele sunt percepute de români mai degrabă ca ocazii simbolice decât ca momente de consum intens, arată datele Barometrului Sezoanelor Financiare, realizat de Asociaţia CFA România cu sprijinul UniCredit Bank.

    Spre deosebire de alte perioade ale anului cu presiune ridicată asupra bugetului, precum sărbătorile de iarnă (63%) sau Black Friday (39%), mai puţin de 10% dintre români declară că au cheltuit mai mult decât de obicei cu această ocazie.

    Bărbaţii sunt aproape de două ori mai predispuşi decât femeile să aloce un buget suplimentar pentru Valentine’s Day sau Dragobete, 8% dintre ei spunând că au cheltuit mai mult decât în restul anului sau cu ocazia altor sărbători, comparativ cu 4,3% dintre femei.

    Totuşi, pentru majoritatea românilor această perioadă rămâne mai degrabă simbolică, fără a genera cheltuieli considerabile.

    Probabilitatea de a cheltui mai mult în Luna Îndrăgostiţilor creşte totuşi odată cu nivelul de venit. Astfel, doar 4% dintre cei cu venituri sub 3.000 de lei au alocat mai mult decât de obicei pentru ocaziile speciale, în timp ce proporţia urcă la 8% în rândul celor cu venituri între 5.000 şi 7.000 de lei.

    „Obiceiurile de consum în perioada Valentine’s Day sau Dragobete sunt o temă nouă de studiu pentru noi şi cifrele pe care le-am descoperit în Barometrul Sezoanelor Financiară ne confirmă că merită explorată îndeaproape, pentru o educaţie financiară mai bună. Aceste sărbători pot fi un prilej excelent de a exersa alegeri financiare inteligente precum stabilirea unui buget clar, evaluarea atentă a ofertelor şi orientarea către cadouri sau experienţe care au relevanţă reală pentru cuplu. Gestionaţi astfel, banii susţin deciziile personale şi contribuie la un echilibru financiar sănătos, fără a diminua semnificaţia momentului.”, a comentat Florentina Almăjanu, director general Asociaţia CFA România. 

    Chiar şi în rândul celor care consideră Luna Îndrăgostiţilor o ocazie de cheltuieli mai mari, generaţiile adoptă stiluri diferite de a-şi gestiona bugetul.

    Generaţia Z este mai ponderată în perioada sărbătorilor analizate în Barometrul Sezoanelor Financiare (Black Friday, sărbătorile de iarnă, Valentine’s Day şi Dragobete, Ziua Copilului), cu 63% dintre tineri care cheltuiesc sub 1.000 de lei, în timp ce Generaţia X este mai dispusă să dea mai mulţi bani, astfel că 65% dintre aceştia cheltuiesc peste acest prag.

    Milennialii tind să fie echilibraţi în gestionarea bugetului: jumătate declară cheltuieli sub 1.000 de lei, în timp ce un sfert alocă între 1.000 şi 1.999 lei.

    *Barometrul Sezoanelor Financiare – Studiu derulat în perioada 3–6 noiembrie 2025 prin metodologia Computer Assisted Web Interviewing, pe un eşantion de 1.130 de respondenţi din generaţiile Z, Millennials şi X, cu preponderenţă din mediul urban. 

     

     

     

  • În mijlocul unei furtuni de disponibilizări în toată lumea, un colos militar face mii de angajări, inclusiv sute în România

    Thales, lider global în tehnologii avansate pentru apărare, aerospaţial şi securitate cibernetică & digitală, plănuieşte să recruteze peste 9.000 de angajaţi la nivel mondial în 2026.

    Planurile de angajare vin după recrutarea a 8.800 de persoane în 2025, peste obiectivul anunţat iniţial de 8.000 de noi angajaţi. În ultimii cinci ani, Thales a recrutat anual cel puţin 8.000 de persoane pentru a susţine creşterea celor trei linii principale de business ale grupului.

    În 2025, Thales a primit 1,4 milioane de candidaturi la nivel global, depăşind recordul de un milion de CV-uri din 2024. Clasamentul Universum a poziţionat Thales pe primul loc în rândul celor mai atractivi angajatori pentru studenţii din şcolile de inginerie din Franţa (locul al doilea în 2024).

    În 2026, Thales intenţionează să recruteze aproape 3.300 de persoane în Franţa, 800 în Marea Britanie, 630 în America de Nord, 530 în Australia, 520 în Olanda, 450 în India, 300 în Germania, 240 în România, 200 în Singapore şi 140 în Polonia.

    Pe lângă cele 9.000 de recrutări externe, aproximativ 3.500 de angajaţi vor beneficia de mobilitate internă, susţinută de diversitatea activităţilor, rolurilor şi prezenţei geografice a grupului. Totodată, abordarea „Learning Company”, cu peste 35 de academii interne, va permite dezvoltarea continuă a competenţelor angajaţilor, menţinând expertiza Thales la cel mai înalt nivel la nivel global.

    Aproximativ 40% dintre noii angajaţi vor fi alocaţi rolurilor de inginerie (software şi sisteme, securitate cibernetică, inteligenţă artificială şi date), iar 25% vor fi în zona industrială (tehnicieni, operatori şi ingineri).

     

  • Macron afirmă că Europa trebuie să se pregătească pentru noi confruntări cu SUA

    În interviuri publicate în mai multe ziare europene, Macron a declarat că Europa nu ar trebui să confunde o pauză a tensiunilor cu Washingtonul cu o schimbare de durată, chiar dacă disputele legate de Groenlanda, comerţ şi tehnologie par, momentan, încheiate, relatează Reuters.

    „Când există un act clar de agresiune, cred că ceea ce ar trebui să facem nu este să ne plecăm capul sau să încercăm să ajungem la o înţelegere. Cred că am încercat această strategie luni de zile. Nu funcţionează”, a declarat Macron pentru mai multe publicaţii, inclusiv Le Monde şi Financial Times.

    Macron a declarat că administraţia Trump este „deschis anti-europeană” şi urmăreşte „dezmembrarea” UE.

    „Statele Unite ne vor ataca, în lunile următoare, asta e sigur, pe tema reglementării digitale”, a adăugat Macron, avertizând asupra unor posibile tarife impuse de preşedintele american Donald Trump dacă UE va folosi Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) pentru a controla companiile din domeniul tehnologiei.

    De asemenea, liderul francez şi-a reînnoit apelul pentru noi împrumuturi comune, precum euroobligaţiunile, argumentând că acest lucru ar permite UE să investească la scară mare şi să conteste hegemonia dolarului american.

    Liderii UE se reunesc joi la Bruxelles la un summit în cadrul căruia vor discuta măsuri pentru consolidarea economiei blocului comunitar şi pentru creşterea capacităţii UE de a face faţă Statelor Unite şi Chinei pe scena globală.

  • Compania care operează Glovo în Italia, plasată sub control judiciar pentru exploatarea curierilor

    Foodinho SRL, compania care operează Glovo pe piaţa italiană, a fost plasată sub control judiciar de Parchetul din Milano. Măsura presupune desemnarea unui administrator judiciar care să supravegheze activitatea conducerii. Scopul este de a opri şi corecta practicile considerate ilegale, fără a înlocui actualul management, arată Il Post.

    În acelaşi dosar este investigat şi administratorul unic al Foodinho, spaniolul Oscar Pierre, acuzat că ar fi organizat un sistem de muncă bazat pe exploatarea curierilor.

    Potrivit procurorilor, Foodinho ar fi gestionat un model de lucru care a afectat mii de rideri, aproximativ 40.000 la nivel naţional, dintre care în jur de 2.000 activează în zona oraşului Milano. Anchetatorii susţin că veniturile lunare ale curierilor erau foarte reduse, situate, în medie, între 700 şi 1.200 de euro, în condiţiile unui volum mare de muncă.

    Riderii ar fi efectuat zilnic între 10 şi 25 de livrări, fiecare fiind plătită cu aproximativ 2,50 euro. Pentru unii, programul de lucru ajungea la 12 ore pe zi, timp de şase sau chiar şapte zile pe săptămână. Activitatea era monitorizată constant prin intermediul aplicaţiei, folosind sisteme de geolocalizare, iar orice întârziere sau oprire era semnalată imediat, curierii fiind contactaţi pentru explicaţii. În acelaşi timp, costurile şi riscurile legate de bicicletele folosite pentru livrări erau suportate integral de lucrători.

    În documentele anchetei se arată că aceste condiţii ar fi fost impuse profitând de situaţia de vulnerabilitate economică a riderilor.

    Foodinho este o societate italiană fondată în 2015 şi este deţinută integral de Glovo. La rândul său, Glovo este controlată de Glovoapp23 SA, cu sediul la Barcelona, iar 83% din acţiuni aparţin grupului german Delivery Hero. Procurorii au precizat că, în acest stadiu al anchetei, companiile-mamă nu sunt vizate de investigaţia deschisă la Milano.

    Măsura a fost dispusă de procurorul Paolo Storari, cunoscut pentru anchetele din ultimii ani care au vizat mari companii din domenii precum moda, logistica sau retailul, acuzate că nu au prevenit exploatarea sau munca ilegală în propriile lanţuri de producţie.

    Spre deosebire de administrarea judiciară, care presupune înlocuirea conducerii unei companii, controlul judiciar este considerat o măsură mai puţin invazivă. În acest caz, conducerea rămâne în funcţie, dar este supravegheată de administratori judiciari. Aceştia au sarcina de a modifica practicile considerate ilegale şi de a corecta organizarea muncii.

    Ancheta se bazează şi pe declaraţiile mai multor rideri care au lucrat pentru Foodinho în Milano. Aceştia au relatat dificultăţi constante în a-şi asigura un trai decent şi presiunea exercitată de sistemul de monitorizare prin aplicaţie. De asemenea au mai reclamat lipsa unei protecţii reale în caz de accident sau boală. Unii au descris chiar un climat de control permanent, în care orice abatere de la ritmul impus genera intervenţii imediate din partea companiei.

     

     

  • Bolojan le răspunde profesorilor: Revenirea la norma de 18 ore nu este posibilă

    Ilie Bolojan a fost întrebat luni seara, la Digi24, despre solicitarea venită din partea profesorilor privind revenirea la norma didactică de 18 ore pe săptămână.

    Bolojan a declarat că revenirea la această variantă nu este posibilă în acest moment, subliniind că norma actuală de 20 de ore este una minimă la nivel european.

    „Din punctul meu de vedere, acest lucru nu este posibil. Norma de 20 de ore, care este astăzi în România, este o normă la nivelul minim european. În Germania, norma de pregătire este de 24 de ore. Şi trebuie să fim realişti când generăm nişte aşteptări. Acea măsură a fost o măsură de corecţie generală. Ceea ce trebuie să facem în acest an este să stabilizăm învăţământul, să alocăm toate resursele care sunt necesare”, a afirmat Bolojan luni seara, la Digi24.

    Premierul a subliniat că bugetele nu pot fi majorate substanţial de la un an la altul, indiferent de guvern sau de coaliţia aflată la putere, şi a explicat faptul că învăţământul nu înseamnă doar resurse financiare, ci şi o adaptare a învăţământului românesc la realitatea economică.

    „Învăţământul nu înseamnă doar resurse financiare. Înseamnă că ai resursele financiare pe care le poate pune ţara asta la dispoziţie, dar trebuie să vedem cum folosim aceste resurse – să nu fie doar o zonă de cheltuieli -, să însemne şi o creştere a calităţii în învăţământ, să însemne şi o adaptare a învăţământului românesc la realitatea economică, să însemne şi o calitate mai bună a profesorilor”, a menţionat acesta.

    În opinia sa, finanţarea instituţiilor de învăţământ superior ar trebui corelată cu rezultatele acestora pe piaţa muncii. „Este anormal să finanţezi, de exemplu, o facultate cu aceeaşi sumă, dacă absolvenţii ei nu lucrează niciunul în domeniul pe care l-a absolvit, faţă de o facultate la care 90% dintre ei lucrează în domeniul respectiv”, a conchis Bolojan.

  • Cum au reuşit două tinere să transforme o idee începută pe TikTok într-un brand de haine de sport pentru femei, care a ajuns, în mai puţin de un an, la clienţi din România, dar şi din Olanda, Italia, Belgia sau Austria? „Faptul că suntem tinere şi am avut acea doză sănătoasă de inconştienţă ne-a ajutat”

    Două prietene din copilărie, Miruna Neacşu, absolventă de Arhitectură, şi Maria Ionescu, care a studiat la FABIZ, au pornit Jynx Active, un brand de haine de sport pentru femei, pe care au reuşit să îl ducă, în mai puţin de un an, la clienţi din toată ţara, dar şi peste graniţe, în Olanda, Italia, Belgia, Austria şi Bulgaria.

    În proiectul lor, TikTok-ul a fost un motor de creştere şi le-a ajutat să creeze, chiar înainte de vânzarea primelor produse, o comunitate.

    „Am avut un început mai unusual. Am pornit brandul nostru pe TikTok. Am vrut să ne expunem ideea online şi, timp de un an, am postat constant tot procesul nostru: cum vorbim cu fabricile, ce teste facem cu primele mostre, cum vrem să arate brandul, ce viziune avem noi”, povesteşte Miruna.

    Dincolo de prietenia de o viaţă, pe cele două tinere antreprenoare le leagă pasiunea pentru mişcare şi pentru un stil de viaţă activ. Cu această pasiune comună şi cu o investiţie de circa 15.000 de euro, ele au pornit, în vara anului trecut, brandul Jynx Active.

    „Faptul că suntem tinere antreprenoare este un atu, fiindcă avem foarte multă energie şi entuziasmul acela de început, dar şi o doză sănătoasă de inconştienţă, care considerăm că ne-a ajutat. Nu am stat pe gânduri, ne-am aruncat – controlat – cu capul înainte. Am încercat să ne adaptăm la incertitudine, în loc să o lăsăm să ne stea în drum”, adaugă Maria.

    Cele două antreprenoare şi-au propus să dezvolte un brand care să îmbine atât partea de haine comode, de sport, cât şi zona de lifestyle.

    Ele creează prototipurile, iar, cu ajutorul unei fabrici din China, specializată în activewear, sunt realizate şi tiparele. Hainele sunt făcute, după cum spun cele două fondatoare, dintr-un material care oferă susţinere în timpul activităţilor sportive, dar care, în acelaşi timp, este moale.

    Portofoliul cuprinde, în acest moment, bustiere şi colanţi de sport, dar şi o piesă cover-up – o bluză „de balet”, care se poartă peste bustieră. În medie, produsele Jynx costă circa 250 de lei.

    Produsele se vând pe site-ul propriu, dar şi în studiouri de pilates sau săli de fitness, în sistem de distribuţie. De asemenea, brandul colaborează şi cu un concept store din Cluj-Napoca, în care sunt prezente produsele.

    În 2025, în cele doar şase luni de activitate, spune Maria, Jynx a ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 56.000 de euro.

    „Pentru anul acesta ne propunem să ajungem la 250.000 de euro cifră de afaceri sau chiar să depăşim acest prag”, adaugă Miruna.

    Brandul Jynx Active are în portofoliu doar haine pentru femei şi o clientelă variată, cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani. Ceea ce le uneşte pe clientele brandului, explică cele două antreprenoare, este faptul că sunt femei active, cu o viaţă ocupată – fie sunt mame şi au o carieră solicitantă, fie sunt studente.

    „Ele vin către noi pentru că hainele Jynx nu sunt doar simple haine de sport. Am primit acest feedback de la o clientă, care ne spunea că poate să meargă la antrenament, apoi să iasă la o cafea şi să îşi ia copilul de la grădiniţă, purtând aceleaşi haine”, povesteşte Miruna.

    Atunci când au pornit la drum şi şi-au transformat ideea într-un business real, cele două tinere aveau un obiectiv bine stabilit: să meargă dincolo de haine şi să construiască o comunitate de femei active. Iar în prezent, exact la asta lucrează.

    „Vrem să creştem zonele în care suntem prezente, să mărim gama de produse, să extindem şi zona de comunitate, să organizăm retreat-uri şi brand trip-uri”, detaliază Maria.

    Totodată, ele îşi propun să inspire, prin povestea brandului lor, şi alte femei care încă nu au curajul să îşi transforme visul sau pasiunea în realitate.

    „Vedem Jynx, în următorii cinci ani, ca pe un hub de wellness. Vrem să mergem dincolo de haine şi să inspirăm şi alte femei, prin brandul nostru, să îşi urmeze visul. Ne dorim, de asemenea, să creştem transparenţa în mediul antreprenorial, aşa cum am făcut de la bun început, arătând totul pas cu pas”, a mai punctat Miruna.

  • Ilie Bolojan: „PNL nu trebuie să se userizeze, dar nici să se pesedizeze”

    Premierul Ilie Bolojan a vorbit luni seara, la Digi24, despre disputele interne din Partidul Naţional Liberal şi despre acuzaţiile venite din partea unor colegi de partid. Şeful Guvernului a explicat că discuţiile din partid au avut legătură cu nevoia de reformă şi performanţă.

    Întrebat despre aşa-numitul „puci” din interiorul PNL, Ilie Bolojan a respins ideea unor conflicte generate de actul de guvernare.

    Premierul a spus că tensiunile au apărut din dorinţa de reînnoire a partidului.

    „Discuţiile din interiorul PNL au fost generate nu de politici guvernamentale, ci de aspecte care ţin de reînnoirea partidului şi de înlocuirea unor organizaţii şi a unor colegi care nu au făcut performanţă”, a spus Bolojan.

    Premierul a explicat că performanţa trebuie să fie criteriul principal în orice organizaţie, fie că este vorba de un partid, un minister sau o instituţie publică.

    „Dacă vrem ca într-o organizaţie să performezi, trebuie să-i susţii pe cei mai buni oameni care ocupă poziţiile de decizie”, a adăugat el.

    Exemplul oferit de Ilie Bolojan a fost rezultatul alegerilor din Bucureşti, unde PNL l-a susţinut pe Ciprian Ciucu.

    „Să susţinem cel mai bun candidat pe care l-am avut, în persoana domnului Ciprian Ciucu, care, beneficiind de munca depusă la primărie şi de încrederea bucureştenilor, a fost ales primarul general”, a precizat premierul.

    Ilie Bolojan a recunoscut că o parte dintre colegii vizaţi de schimbări nu au fost de acord să facă un pas în lateral, deşi statutul partidului prevede acest lucru pentru cei cu rezultate slabe.

    „Am dorit să facem aceste schimbări şi o parte dintre colegii care erau în cauză nu au dorit să facă un pas în lateral, deşi prevederile din statut spun clar acest lucru”, a explicat el.

    „Cetăţenii din România nu sunt interesaţi de acest tip de aspecte, ei sunt interesaţi de problemele importante pe care le are ţara”, a spus Bolojan

    În ceea ce priveşte acuzaţiile vicepreşedintelui PNL Hubert Thuma, care i-a reproşat lipsa susţinerii pentru Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale, Ilie Bolojan a respins ideile.

    „Românii sunt cei care au hotărât cine a intrat în turul al doilea şi cine a câştigat alegerile prezidenţiale şi trebuie să le respectăm acest vot”, a declarat premierul.

    „Eram într-o poziţie de preşedinte interimar, fără legitimitatea unui vot popular, într-un context foarte tensionat”, a explicat Bolojan, spunând că speculaţiile ulterioare nu au „niciun fundament real”.

    Ilie Bolojan a răspuns şi acuzaţiilor privind aşa-numita „userizare” a PNL, după ce i s-a reproşat că s-ar fi înconjurat la Palatul Victoria de membri USR sau REPER.

    „Am căutat întotdeauna să mă înconjor cu profesionişti şi toţi colegii pe care i-am nominalizat am căutat să stăpânească domeniul în care lucrează”, a afirmat premierul.

    „PNL nu trebuie nici să se userizeze, dar nici să se pesedizeze. Trebuie să rămână un partid care contribuie la modernizarea României, care păstrează tradiţiile şi susţine oamenii care muncesc în ţara asta”, a mai declarat premierul.

  • Glovo Italia, pusă sub supraveghere judiciară pentru “exploatarea” a 40.000 de curieri. Procurorii italieni: modelul organizaţional al Glovo este „inapt să garanteze că nu se produc situaţii de exploatare gravă”. „Verificările indică o situaţie de veritabilă exploatare a forţei de muncă, perpetuată de ani de zile”

    ◆ Ancheta vizează exploatarea a 40.000 de curieri la nivel naţional, din care 2.000 doar în zona Milano, plătiţi cu până la 81% sub nivelul contractelor colective de muncă şi cu până la 76% sub pragul sărăciei. ◆ Directorul general Oscar Pierre Miquel, cetăţean spaniol, este cercetat penal, iar compania este anchetată ca entitate juridică în baza legii privind responsabilitatea administrativă a societăţilor. ◆ Curierii lucrau în medie 9-10 ore pe zi, cel puţin şase zile pe săptămână, cu salarii „disproporţionate faţă de cantitatea şi calitatea muncii prestate”


    Procurorul Paolo Storari din Milano a dispus punerea sub supraveghere judiciară a Foodinho, compania cu o cifră de afaceri de 255 de milioane de euro pe an care operează platforma de livrare Glovo în Italia, pentru presupusă intermediere ilegală agravată a forţei de muncă (caporalato, în dreptul italian) împotriva a 40.000 de curieri la nivel naţional, din care 2.000 doar în zona Milano, potrivit Reuters, Agenzia Nova şi Corriere della Sera.

    Directorul general al Foodinho, Oscar Pierre Miquel, cetăţean spaniol, este cercetat penal, iar compania este anchetată şi ca entitate juridică în baza Legii 231/2001 privind responsabilitatea administrativă a societăţilor pentru infracţiuni comise de conducere în interesul companiei, potrivit Corriere della Sera.

    Foodinho este controlată de o societate spaniolă, parte a unui grup german legat de fonduri de investiţii americane, iar printre clienţii principali se numără McDonald’s, Burger King şi Poke House, conform aceleiaşi surse.

    Decretul de control judiciar, emis de urgenţă, îl desemnează pe administratorul judiciar Andrea Adriano Romanò să supravegheze compania, să asigure respectarea regulilor încălcate şi să regularizeze statutul lucrătorilor, potrivit Corriere della Sera.

    Decretul judiciar de 54 de pagini arată că flota de curieri Foodinho era plătită sub pragul sărăciei, cu o medie de 2,50 euro pe livrare, potrivit Reuters. Procurorul a constatat că platforma „exploatează forţa de muncă” profitând „de starea de necesitate a curierilor”, preponderent cetăţeni străini, plătindu-i cu „până la 81% sub nivelul contractelor colective de muncă şi cu până la 76% sub pragul sărăciei”, potrivit Corriere della Sera. Pragul de subzistenţă – calculat pe baza unor indicatori precum alocaţia de şomaj şi indicele de sărăcie ISTAT – este de circa 1.245 de euro pe lună pentru 13 salarii, conform aceleiaşi surse.

    Verificările veniturilor nete câştigate în 2025, efectuate pe un eşantion de 24 de curieri, au arătat că 18 din 24 (75%) aveau venituri sub pragul sărăciei, deşi raportau ore de lucru „semnificativ mai mari decât programul săptămânal normal”, potrivit Agenzia Nova.

    Deviaţia medie faţă de pragul sărăciei era de aproximativ 5.000 de euro pe an, cu cazuri extreme care depăşeau 12.000 de euro sub prag, conform Corriere della Sera şi Agenzia Nova. Dacă se compară cu nivelurile salariale din contractul colectiv naţional pentru transport şi logistică, proporţia curierilor sub limită creşte la 21 din 24 (87,5%), potrivit Agenzia Nova.

    Mărturiile curierilor – 39 de lucrători migranţi, conform Reuters – arată că aceştia lucrau în medie 9-10 ore pe zi, cel puţin şase zile pe săptămână, adică 54-60 de ore. Unul dintre curieri descrie în decret cum efectuează 10-15 livrări pe zi, cu vârfuri de 20-25, parcurgând 50-60 de kilometri zilnic, conectat la aplicaţie aproximativ 12 ore pe zi, monitorizat permanent prin GPS, potrivit Corriere della Sera.

    „Dacă aş putea, aş părăsi acest loc de muncă, dar nu am încă permis de şedere şi nu reuşesc să găsesc altceva”, a declarat curierul, conform Corriere della Sera.Aceste comparaţii iau în calcul doar „venitul net disponibil” şi nu includ protecţiile suplimentare tipice muncii subordonate – indemnizaţia de concediere, asigurările sociale, drepturile contractuale şi beneficiile de protecţie socială, potrivit decretului.

    „Verificările efectuate indică o situaţie de veritabilă exploatare a forţei de muncă, perpetuată de ani de zile în detrimentul unui număr foarte mare de lucrători, care primesc o remuneraţie disproporţionată faţă de cantitatea şi calitatea muncii prestate”, au scris procurorii, conform Reuters.

    Remuneraţia este „cu siguranţă nici proporţională cu calitatea, nici cu cantitatea muncii” şi nu este în măsură „să garanteze o existenţă liberă şi demnă”, în încălcarea articolului 36 din Constituţia Italiei şi a articolului 603-bis din Codul Penal, potrivit Corriere della Sera.

    Procurorii au constatat că întregul ciclu de muncă este mediat de aplicaţie: accesul la muncă, atribuirea comenzilor, monitorizarea execuţiei şi calculul compensaţiei depind de infrastructura digitală.

    Curierul „nu determină în mod autonom procesul productiv”, ci se face disponibil prin aplicaţie şi execută o secvenţă operaţională standardizată, monitorizată şi evaluată de platformă, care gestionează alocarea muncii şi influenţează continuitatea oportunităţilor de câştig prin parametri de performanţă – acceptare, punctualitate, disponibilitate, potrivit Corriere della Sera.

    Decretul concluzionează că modelul organizaţional al companiei este „inapt să garanteze că nu se produc situaţii de exploatare gravă” şi că aceste situaţii au fost „în mod deliberat căutate şi aplicate”, conform Corriere della Sera.

    Glovo a anunţat că va coopera integral cu ancheta. „Compania a funcţionat întotdeauna cu scopul de a-şi îmbunătăţi standardele şi activităţile operaţionale şi va continua să menţină un dialog constructiv cu autorităţile competente”, potrivit unui comunicat citat de Reuters.

    Delivery Hero, grupul german listat la bursa din Frankfurt care deţine Glovo, a transmis că „brandurile sale colaborează întotdeauna cu autorităţile judiciare în toate jurisdicţiile în care operează”, conform Reuters.

  • Ilie Bolojan: „Ciprian Ciucu are toată susţinerea noastră pentru problemele Capitalei”

    Premierul Ilie Bolojan a vorbit luni seara despre sprijinul acordat primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, în contextul problemelor financiare cu care se confruntă Primăria Bucureşti.

    Întrebat dacă îl susţine pe Ciucu în problemele legate de buget, Ilie Bolojan a spus că „indiferent cine ar fi fost primarul general al Capitalei, cu atât mai mult colegul meu, Ciprian Ciucu, are această susţinere”.

    Premierul a explicat că sprijinul său are legătură cu cât de mare are nevoie Capitala să rămână un motor economic şi social al României.

    „Bucureştiul este cea mai mare zonă de populaţie, iar acumulările negative, datoriile care au fost acumulate de-a lungul anilor, problemele grave din sectorul de termoficare sau de transport necesită o abordare cu prioritate a problemelor Capitalei”, a spus el.

    Bolojan a afirmat că responsabilitatea guvernului este să intervină pentru a preveni disfuncţionalităţi care ar afecta viaţa bucureştenilor.

    „Cred că toţi cei care suntem responsabili la nivel guvernamental avem această obligaţie, nu pentru un primar sau altul, dar pentru cetăţenii din Capitală, care dacă aceste sisteme nu funcţionează, pot avea nişte probleme destul de mari. Şi aşa funcţionează, aşa cum ştiţi.”, a spus el.

     

  • Viktor Orban face dezvăluiri: În 1999, Bill Clinton a cerut Ungariei să atace Serbia

    În cadrul unei reuniuni a Cercului Civic Digital al Fidesz, care a avut loc la Szombathely în weekend, premierul ungar Viktor Orban a dezvăluit un episod din timpul primului său mandat, pe care nu l-a mai împărtăşit public până în prezent.

    Viktor Orban a afirmat că, atunci când războiul din Kosovo s-a intensificat în 1999, în timpul primului său mandat de prim-ministru, preşedintele american de la acea vreme, Bill Clinton, l-a sunat şi a cerut Ungariei să atace Serbia sau „cel puţin să tragă asupra lor din Ungaria prin Voivodina (nordul Serbiei) până la Belgrad”.

    Care a fost poziţia guvernului Orban în această situaţia

    La momentul respectiv, guvernul Orbán a respins solicitarea fostului preşedinte american.

    „Dacă, la acel moment, am fi avut un prim-ministru care ştia doar să spună „Da, domnule”, am fi fost cufundaţi până peste cap în război”, a spus Orbán, potrivit Telex.hu.

    Premierul ungar a mai dezvăluit, în cadrul reuniunii din weekend, că l-a întrebat pe Clinton ce s-ar întâmpla cu cei 300.000 de etnici maghiari care trăiesc în Voivodina dacă solicitarea ar fi pusă în aplicare. Viktor Orban a mai afirmat că a convenit cu Bill Clinton să discute problema personal la summitul NATO programat pentru o săptămână mai târziu, dar americanii nu au mai adus în discuţie problema la acel moment.

    Áron Tábor, expert în SUA şi lector la Institutul de Studii Politice şi Internaţionale al Universităţii Eötvös Lóránd, a venit cu precizări în urma afirmaţiilor făcute de Viktor Orban. Acesta a subliniat faptul că deşi iniţial existau într-adevăr unele planuri pentru o operaţiune terestră a NATO în 1999, în timpul războiului din Kosovo, ideea nu beneficia de un sprijin politic real şi nu există dovezi că Ungaria ar fi trebuit să atace Serbia, notează Telex.hu.

    La acea vreme, politicienii europeni discutau despre o posibilă operaţiune terestră. Cu toate acestea, potrivit relatărilor presei contemporane, liderii NATO au negat faptul că ar fi planificat o operaţiune terestră împotriva Iugoslaviei.