BusinessMagazin

Blog

  • Zăpada şi gheaţa blochează zboruri şi aglomerează autostrăzi în multe ţări ale Europei

    La Paris, un schior a alunecat pe malul înzăpezit al Senei, iar drumurile şi parcurile din jurul Turnului Eiffel şi Muzeului Luvru au fost acoperite de zăpadă, ceea ce a blocat traficul în unele părţi ale Franţei.

    Au existat veşti bune pentru unii locuitori din Berlin în timpul valului de frig, deoarece energia electrică a fost restabilită pentru mii de gospodării din capitala Germaniei, care au rămas fără electricitate timp de patru zile, în condiţii de temperaturi extrem de scăzute, în urma unui atac suspectat a fi fost comis de extrema stângă asupra liniilor de înaltă tensiune, au declarat autorităţile, citate de Associated Press.

    Aeroportul Schiphol, situat la periferia oraşului Amsterdam, a instalat peste noapte sute de paturi de campanie şi a servit micul dejun călătorilor obosiţi, în timp ce personalul a lucrat pentru a curăţa zăpada de pe piste şi a dezgheţa avioanele. Cel puţin 800 de zboruri au fost anulate miercuri la aeroport, unul dintre cele mai aglomerate hub-uri aeriene din Europa.

    Sonja Wurmlingel, care încerca să se întoarcă acasă în Argentina, a trebuit să suporte dezamăgiri repetate şi încă nu era sigură cum va ajunge înapoi. Iniţial, trebuia să zboare via oraşul german Düsseldorf, dar zborul a fost anulat. Apoi a fost redirecţionată via Paris, dar şi acel zbor a fost anulat. Următoarea opţiune era să ia trenul spre Düsseldorf.

    „Am venit cu trenul şi mi-au spus că nu mai sunt trenuri”, a spus ea, adăugând, după o lungă pauză: „Nu ştiu”.

    Compania aeriană naţională KLM a declarat că erau în scădere cozile de la aeroport, în parte deoarece pasagerii au fost avertizaţi la timp că zborurile lor au fost anulate, astfel încât nu s-au mai deplasat la aeroport.

    Reţelele feroviare şi rutiere olandeze au fost, de asemenea, grav afectate de ninsorile abundente din timpul orei de vârf de dimineaţă şi de furtunile care au urmat mai târziu.

    Operatorul feroviar NS a îndemnat călătorii să „amâne călătoria, dacă este posibil”. Acesta a avertizat că vor circula mai puţine trenuri, deoarece problemele cauzate de zăpadă şi temperaturile scăzute din Olanda au afectat transportul feroviar mai mult decât se aştepta. Atât trenurile interne, cât şi cele internaţionale au fost afectate, a transmis NS.

    Şoferii care au înfruntat condiţiile de zăpadă nu s-au descurcat mult mai bine, cu peste 700 de kilometri de ambuteiaje care au blocat drumurile ţării, în timp ce camioanele alunecau pe autostrăzi şi plugurile de zăpadă cu viteză redusă curăţau drumurile.

  • Şcoli închise joi, 8 ianuarie, din cauza ninsorilor. Lista completă pe judeţe

    Cursurile au fost suspendate sau se desfăşoară online joi, în zeci de şcoli din judeţele Cluj, Bihor, Alba, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Iaşi, Satu Mare, Gorj, Sibiu şi Argeş, din cauza ninsorilor abundente din timpul nopţii.

    Date fiind ninsorile din timpul nopţii, autorităţile au decis suspendarea cursurilor sau desfăşurarea lor online în mai multe şcoli din România.

    În judeţul Cluj, şapte unităţi de învăţământ preuniversitar au activitatea educaţională suspendată: Şcoala Gimnazială Ploscoş, Şcoala Gimnazială Aluniş, Şcoala Primară Aiton, Şcoala Gimnazială Râşca, Şcoala Gimnazială Aşchileu, Şcoala Gimnazială Măguri-Răcătău (Structura Muntele Rece) şi Şcoala Gimnazială Căianu (Grădiniţa cu Program Normal Vaida-Cămăraş).

    Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” din Dej desfăşoară cursuri online.

    Bihor şi Alba: cursuri parţial online

    În judeţul Bihor, Şcoala Gimnazială Nr. 11 Oradea şi Şcoala Gimnazială Nr. 1 Pocola desfăşoară cursuri parţial online. În judeţul Alba, cursurile au fost suspendate în localitatea Zlatna.

    Bacău: două şcoli afectate

    În judeţul Bacău, cursurile au fost suspendate la Şcoala Cornii de Sus din Tătărăşti şi la Şcoala Gimnazială Ardeoani.

    Bistriţa-Năsăud: patru şcoli închise

    În judeţul Bistriţa-Năsăud, cursurile au fost suspendate la Şcoala Gimnazială Grigore Herinean din Galaţii Bistriţei, Şcoala Gimnazială Petri, Şcoala Gimnazială Sanmihaiu de Câmpie şi Şcoala Gimnazială Şieu-Măgheruş.

    Satu Mare: în comună şcoala închisă, la sate online

    În judeţul Satu Mare, cursurile au fost suspendate în comuna Pir, iar în comuna Beltiug, satele Ghirisa şi Sandra desfăşoară activităţi online.

    Alte judeţe afectate

    În judeţul Iaşi, cursurile au fost suspendate la Şcoala Dobrovăţ. În judeţul Gorj, Şcoala Gimnazială Godineşti a închis porţile.

    În judeţul Sibiu, cursurile au fost suspendate la Şcoala Gimnazială Amnas şi Şcoala Gimnazială Bârghis.

    În judeţul Argeş, cursurile au fost suspendate la Şcoala Mălureni (structura Tufanu) şi la Şcoala Gimnazială Stoeneşti pentru elevii din satul Piatra.

    Informaţiile au fost actualizate joi dimineaţa, la ora 9:00, pe baza datelor primite de la inspectoratele şcolare judeţene.

  • Decizie fără precedent: Trump retrage SUA din tratatul climatic al ONU

    Decizia de retragere a fost anunţată chiar de Donald Trump, care a dispus ieşirea Statelor Unite din Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), tratatul-cheie al cooperării mondiale împotriva încălzirii globale.

    Măsura a fost oficializată printr-un memorandum prezidenţial emis miercuri, document care extinde retragerea SUA şi asupra altor 65 de organizaţii, agenţii şi comisii internaţionale. Memorandumul precizează că aceste structuri sunt considerate „contrare intereselor Statelor Unite”. În memorandum, Casa Albă afirmă că multe dintre organismele internaţionale pe care le abandonează „promovează politici climatice radicale, guvernanţă globală şi programe ideologice care intră în conflict cu suveranitatea şi forţa economică a Statelor Unite”.

    Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că aceste organizaţii încearcă să „constrângă suveranitatea americană” şi a criticat cheltuirea fondurilor publice pentru susţinerea lor.

    „Preşedintele Trump este clar: nu mai este acceptabil să trimitem acestor instituţii sângele, sudoarea şi comoara poporului american, fără a obţine aproape nimic în schimb”, a transmis Rubio, citat de Politico. „Zilele în care miliarde de dolari din banii contribuabililor ajungeau la interese străine în detrimentul propriului nostru popor s-au încheiat”.

    UNFCCC reprezintă baza juridică a întregului sistem internaţional de combatere a schimbărilor climatice şi este susţinut de 198 de state. Statele Unite au fost prima mare economie care a ratificat tratatul, în octombrie 1992, în timpul administraţiei George H.W. Bush. Odată cu decizia de retragere, SUA devin singura ţară din lume care părăseşte convenţia.

    În 2025, administraţia Trump a anunţat retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris, pactul climatic din 2015 prin care aproape 200 de state s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi să limiteze încălzirea globală. Ieşirea SUA din acest acord urmează să intre în vigoare în luna ianuarie 2026.

    Decizia anunţată miercuri se adaugă unor schimbări începute în 2025 în politica climatică a SUA. Administraţia Trump a început desfiinţarea mai multor birouri federale dedicate climei, a relaxat reglementările privind emisiile industriale şi a blocat proiecte de energie curată. Memorandumul prevede şi ieşirea SUA din Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice, principalul organism ştiinţific al ONU în domeniu.

    Reacţiile nu au întârziat. Gina McCarthy, fost administrator al Agenţiei pentru Protecţia Mediului din SUA, a calificat decizia drept „mioapă, jenantă şi nechibzuită”. „Administraţia Trump aruncă la gunoi decenii de leadership american şi capacitatea SUA de a influenţa trilioane de dolari în investiţii, politici şi decizii globale”, a spus aceasta.

    World Resources Institute, citat de Politico, a descris retragerea drept „o gafă strategică”, iar Environmental Defense Fund a avertizat că ieşirea SUA din cadrul climatic global va afecta sănătatea publică, economia şi competitivitatea americană în tranziţia energetică.

    Foşti oficiali americani au atras atenţia asupra consecinţelor geopolitice ale retragerii. Todd Stern, fost trimis special al SUA pentru climă, a spus că implicarea Statelor Unite a fost esenţială pentru construirea convenţiei din 1992 şi a Acordului de la Paris. Această implicare a oferit Washingtonului capacitatea de a modela regulile globale în domeniul climei, iar retragerea înseamnă cedarea acestui rol către alte puteri.

    „Fără participarea SUA, aceste mecanisme nu ar fi existat în forma actuală, iar retragerea înseamnă pierderea acestui rol de influenţă”, a declarat Stern.

    Din punct de vedere juridic, retragerea ridică semne de întrebare. UNFCCC a fost ratificată de Senatul SUA. Specialiştii în drept constituţional au opinii diferite cu privire la posibilitatea unui preşedinte de a denunţa unilateral un tratat sau de a permite revenirea ulterioară fără un nou vot al Congresului.

    Potrivit prevederilor tratatului, retragerea Statelor Unite va deveni efectivă la un an după notificarea oficială transmisă ONU, pe 7 ianuarie 2027. O eventuală revenire ar putea fi decisă de o administraţie viitoare, însă procedura exactă rămâne neclară.

  • Ninge în toată ţara, cel mai mult în nordul şi centrul ţării. Trafic în condiţii de iarnă

    Potrivit Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române, la nivel naţional se circulă în general în condiţii de iarnă, fiind precipitaţii sub formă de ninsoare, îndeosebi în judeţele aflate în partea nordică şi centrală a ţării. Se acţionează atât cu utilaje de deszăpezire, cât şi cu material antiderapant.

    În zona de sud a ţării sunt precipitaţii sub formă de ploaie, pe alocuri sunt condiţii de formare a poleiului, se acţionează cu material antiderapant.

    Sunt impuse restricţii de circulaţie, în urma condiţiilor meteorologice. Astfel, în judeţul Caraş-Severin, traficul este oprit pe DN 6, între localităţile Armeniş şi Slatina-Timiş, precum şi în zona localităţii Domaşnea; DN 58, între localităţile Soceni şi Brebu.

    În judeţul Harghita a fost impusă o restricţie tonaj pentru autoturismele mai mari de 7.5 tone pe DN 15A, între localităţile Topliţa şi Borsec.

    În judeţul Sălaj a fost impusă o restricţie de tonaj pentru autoturismele mai mari de 7.5 tone pe DN 1F, în zona localităţii Meseş, tronson kilometric 68 – 80.

    În judeţul Timiş, traficul este oprit pe DN 68A, în afara localităţii Coşava, din cauza unui ansamblu rutier rămas înzăpezit, care îngreunează intervenţia utilajelor de deszăpezire.

    Pentru o călătorie în siguranţă în aceste condiţii de iarnă, poliţiştii rutieri pe recomandă şoferilor să circule cu viteză adaptată condiţiilor de trafic şi de drum, să evite orice manevră riscantă, să mărească distanţa de siguranţă între autovehicule, să adopte o conduită responsabilă pe toată durata deplasării şi să nu pătrundă pe drumuri închise traficului rutier. De asemenea, poliţiştii reamintesc faptul că deplasarea pe suprafeţe carosabile acoperite cu polei, gheaţă sau zăpadă, este obligatorie a se face cu autovehicule echipate cu anvelope de iarnă, celor care parcurg zone de munte li se recomandă şi montarea lanţurilor.

  • Scad ratele românilor la creditele retail noi în lei. Indicele IRCC a ajuns la 5,68%, de la 6,06%

    Indicele de referinţă IRCC, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail noi în lei acordate după luna mai 2019, va începe să scadă în primul trimestru (T1) din 2026 la 5,68%, fiind calculat pe baza datelor din T3/2025, după ce nivelul IRCC aplicat în ultimul trimestru din 2025 a urcat la un record de 6,06% (fiind calculat pe baza datelor din T2/2025).

    Tendinţa de scădere a IRCC ar putea să continue şi în T2/2026, fiind posibil ca nivelul să coboare spre 5,6%, după cum reiese din datele publicate până acum de banca centrală pentru ultimul trimestru din 2025.

    În ceea ce priveşte ROBOR la 3 luni, utilizat pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, acesta a fost cotat joi la 6,12% în scădere faţă de  nivelul de 6,14% afişat la începutul anului.

    De asemenea, ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, era cotat în 8 ianuarie la 6,25%, în scădere de la 6,28% în 5 ianuarie, iar ROBOR la 12 luni, la 6,46%, de la 6,49% la începutul anului.

     

     

     

  • Trump vrea o creştere masivă a cheltuielilor pentru armată, până la 1,5 trilioane de dolari

    Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, Trump a spus că banii ar urma să susţină construirea unei „Dream Military”, invocând un context de securitate pe care l-a descris drept „vremuri tulburi şi periculoase”.

    Creşterea propusă ar reflecta costul unor proiecte ambiţioase, precum iniţiativa de apărare antirachetă şi antiaeriană „Golden Dome” şi planurile pentru o nouă generaţie de nave mari de luptă în cadrul conceptului „Golden Fleet”.

    Bugetul militar pentru 2026 este de 901 miliarde de dolari. Dar o serie de măsuri legislative îi oferă o flexibilitate până în jurul valorii de 1000 de miliarde.

    Insistenţa asupra unei finanţări mai mari pentru Pentagon va întâmpina cu siguranţă rezistenţa democraţilor, care depun eforturi pentru a menţine echilibrul între cheltuielile pentru apărare şi cele pentru alte domenii. Dar va atrage cu siguranţă şi obiecţii din partea susţinătorilor reducerii deficitului din cadrul Partidului Republican, care s-au opus creşterii cheltuielilor militare.

    Trump a declarat însă că se simte confortabil să crească cheltuielile militare datorită veniturilor suplimentare generate de administraţia sa prin impunerea de tarife vamale prietenilor şi duşmanilor din întreaga lume de la revenirea sa la putere.

    Guvernul SUA a colectat venituri brute de 288,5 miliarde de dolari anul trecut din tarife şi alte accize, în creştere faţă de 98,3 miliarde de dolari în 2024, potrivit Bipartisan Policy Center. Aceasta reprezintă o creştere semnificativă a veniturilor din taxarea importurilor. Dar nu este suficient pentru a acoperi diversele promisiuni făcute de Trump, care a afirmat că tarifele pot acoperi şi dividendele pentru contribuabili, pot achita datoria naţională şi, acum, pot acoperi cheltuielile militare crescute.

    Anunţul privind bugetul a venit pe fondul unei escaladări a criticilor lui Trump la adresa marilor contractori din apărare. Preşedintele a atacat public practicile de buyback şi plata de dividende, acuzând companiile că întârzie livrări şi că „taxează prea mult” pentru armament.

    Pieţele au reacţionat volatil: după comentariile despre limitarea dividendelor şi răscumpărărilor, mai multe acţiuni din sector au scăzut în şedinţa de miercuri, potrivit presei financiare.

  • Trump dă undă verde „super-sancţiunilor” pentru petrolul rusesc

    Într-o postare pe X, Graham a spus că a avut miercuri o întâlnire „foarte productivă” cu preşedintele „pe o varietate de subiecte” şi că Trump a „dat undă verde” proiectului de lege bipartizan privind sancţiunile împotriva Rusiei.

    Deşi proiectul ar avea peste 80 de co-sponsori din întreg spectrul politic, el a rămas blocat fără vot, în condiţiile în care conducerea republicană din Senat a transmis în repetate rânduri că lucrează împreună cu administraţia Trump pentru a stabili momentul oportun pentru aducerea lui în plen. Liderul majorităţii, John Thune, a indicat public că senatorii vor să acţioneze „în unison” cu administraţia privind politica SUA faţă de Rusia şi că era nevoie de aprobarea preşedintelui Trump pentru programarea votului, relatează CNN.

    Anunţul lui Graham intervine într-un moment în care politica externă a lui Trump se află în atenţie, pe fondul unor evoluţii legate de Venezuela: capturarea preşedintelui venezuelean Nicolás Maduro şi sechestrarea, miercuri, a două petroliere asociate Venezuelei, inclusiv a unei nave sub pavilion rusesc. Casa Albă ar fi transmis că Trump „nu se teme” să continue sechestrarea petrolierele sancţionate, în pofida îngrijorărilor că astfel de acţiuni ar putea amplifica tensiunile cu Rusia şi China.

    Graham şi senatorul democrat Richard Blumenthal fac presiuni de luni de zile pentru un vot, argumentând că o modalitate de a „sparge maşinăria de război” a lui Vladimir Putin în Ucraina este reducerea dependenţei Rusiei de pieţele de petrol.

    Conform descrierii iniţiativei, proiectul ar permite preşedintelui să impună sancţiuni severe statelor care cumpără din Rusia petrol, gaze naturale şi uraniu, cu excepţii pentru ţările care au contribuit la efortul de război al Ucrainei.

     

  • Trump: Venezuela va cumpăra „DOAR produse fabricate în SUA” din banii obţinuţi prin noul acord petro

    Potrivit mesajului publicat de Trump, lista ar include „produse agricole americane”, precum şi „medicamente, dispozitive şi echipamente medicale” produse în SUA, plus echipamente destinate modernizării reţelei electrice şi a facilităţilor energetice din Venezuela. Liderul de la Casa Albă a susţinut că, astfel, Caracas ar urma să facă din SUA „principalul partener” comercial.

    Declaraţiile vin la o zi după ce Trump anunţase că Venezuela va „preda” între 30 şi 50 de milioane de barili de petrol către Statele Unite, petrol care ar urma să fie vândut la preţul pieţei, iar veniturile să fie controlate de partea americană.

    În paralel, administraţia americană a transmis că aplicarea înţelegerii ar implica o relaxare „selectivă” a sancţiunilor asupra petrolului venezuelean, pe fondul unui context geopolitic tensionat, inclusiv reacţii critice din partea Chinei.

     

  • Alphabet o depăşeşte pe Apple la capitalizare bursieră, pentru prima dată din 2019. Pariul pe AI sch

    Acţiunile Alphabet au urcat cu peste 2% miercuri, închizând la 322,03 dolari. În contrast, Apple a resimţit presiune la bursă: titlurile companiei au scăzut cu peste 4% în ultimele cinci zile, trăgând în jos capitalizarea totală, relatează CNBC.

    Depăşirea Apple de către Alphabet arată că investitorii consideră, cel puţin în acest moment, că strategia Google în AI se traduce mai direct în creştere şi venituri, iar bursa a început să reflecte acest lucru în ierarhia valorilor de piaţă.

    Depăşirea Apple vine după un an excepţional pentru Alphabet pe Wall Street, compania încheind 2025 între cei mai buni performeri, pe fondul unei „reveniri AI” care a prins contur treptat.

    În noiembrie, Alphabet a prezentat Ironwood, a şaptea generaţie de TPU (tensor processing units) – cipuri AI dezvoltate intern, văzute de investitori ca o alternativă tot mai credibilă la soluţiile Nvidia. În decembrie, Google a lansat Gemini 3, care a primit reacţii entuziaste, consolidând percepţia că grupul a recuperat teren în zona modelelor de inteligenţă artificială.

    Entuziasmul s-a reflectat puternic în preţul acţiunilor: Alphabet a urcat cu 65% în 2025, cea mai puternică apreciere anuală din 2009, când titlurile companiei s-au dublat pe fondul revenirii după criza financiară.

    CEO-ul Sundar Pichai a pus accent pe cererea accelerată pentru servicii AI, indicând că presiunea vine atât din zona de infrastructură, cât şi din cea de aplicaţii. La conferinţa cu analiştii pentru rezultatele din octombrie, Pichai a subliniat că divizia de cloud a Google a semnat, în 2025 până la finalul trimestrului al treilea, mai multe contracte de peste 1 miliard de dolari decât în cei doi ani anteriori la un loc.

    În timp ce Alphabet a împins agresiv investiţiile în cipuri, modele şi cloud, Apple a rămas în mare parte absentă din „febra AI” declanşată în industria tech după lansarea ChatGPT de către OpenAI la finalul lui 2022.

    Apple ar fi trebuit să lanseze anul trecut o nouă generaţie a asistentului Siri bazată pe AI, însă compania a amânat actualizarea. Între timp, Apple a transmis că intenţionează să introducă un „Siri mai personal” în 2026, dar investitorii par să ceară mai multă claritate privind calendarul şi impactul comercial.

    Semnalul de prudenţă a venit şi din partea analiştilor: firma de pe Wall Street Raymond James a retrogradat Apple săptămâna aceasta, argumentând că în 2026 câştigurile vor fi dificil de obţinut.

    Dincolo de simbolism, schimbarea de lider la capitalizare bursieră indică faptul că piaţa recompensează mai agresiv companiile care pot demonstra: infrastructură AI proprie (cipuri şi centre de date), portofoliu de modele competitive, monetizare prin cloud şi produse enterprise, şi un ritm rapid de lansări.

    Pentru Apple, miza rămâne integrarea AI într-un ecosistem controlat strict, cu accent pe experienţa utilizatorului şi confidenţialitate. Pentru Alphabet, pariul este să transforme cererea explozivă de compute şi aplicaţii AI într-un avantaj structural pentru Google Cloud şi pentru produsele sale.

  • Comercianţii calcă pedala reducerilor la maxim în speranţa că vor atrage un consumator mult mai prudent, care în primele zile din 2026 se întreabă mai întâi cât are de plătit pentru impozitele noi la casă şi maşină

    ♦ „Până la 60% reducere“ este mesajul campaniei de pe site-ul producătorului şi retailerului de încălţăminte Musette ♦ La H&M sunt „promoţii actualizate cu reduceri de până la 70%“, în timp ce la U.S. Polo Assn „TOTUL are 50% reducere“ ♦ Îi determină însă promoţiile agresive pe români să cumpere sau altele sunt priorităţile la început de 2026?

    Retailerii se întrec în promoţii şi reduceri mai agresive şi mai timpurii decât oricând în încercarea de a-i aduce pe români în magazine. Le iese sau oamenii sunt mai preocupaţi de câţi bani trebuie să scoată din buzunare pentru noile impozite?

    „Impozitul pentru apartament şi pentru locul parcare a ajuns de la 500 de lei anul trecut la 800 de lei în 2026. E o diferenţă considerabilă. (…) O să ocolesc pentru o vreme site-urile şi magazinele de haine, deşi văd mai multe reduceri şi mai mari decât în alţi ani“, spune Alina.

    La începutul fiecărui an, vitrinele magazinelor de haine, cosmetice, echipa­mente sportive şi accesorii sunt tapetate cu mesaje care indică faptul că a venit vremea ofertelor.

    Anul acesta însă, această perioadă a început chiar din decembrie, la scurtă vreme după ce s-a terminat etapa Black Friday – şi ea o sărbătoare, aţi ghicit, tot a discountu­rilor. Aşadar, sunt reduceri după reduceri, un semn clar că retailerii încearcă să îi atragă pe români în magazine într-o perioadă de prudenţă şi incertitudine.

    „Observăm că cei mai mari jucători apelează la reduceri mai agresive, iar asta e un semnal că retailul non-food îşi tempe­rează avântul. Oamenii sunt mai cumpătaţi şi o vedem şi noi în cifrele de vânzări. De aceea am crescut nivelul reducerilor şi acum în ianuarie, dar şi în decembrie şi de Black Friday, ca să putem susţine nivelul bugetat al vânzărilor“, explică şi un antreprenor din retailul de încălţăminte, care a construit una dintre cele mai mari afaceri de profil din România.

    Cumpărarea românilor se suprapune în ianuarie cu un alt fenomen. Multe persoane se grăbesc să îşi plătească impozitele şi dările la stat pentru a beneficia de o reducere de 10%. Ori sumele acestea dezechilibrează bugetele familiilor, bugete deja aflate sub presiune de mai multă vreme pe fondul inflaţiei persistente şi a tuturor celorlalte probleme din economie.

    „Cred că există o presiune psihologică şi oamenii cumpără doar ce e la reducere. Mulţi când văd preţul întreg la un articol aleg să nu cumpere, îl consideră prohibitiv. De când am început campania de reduceri, vânzările merg foarte bine. (…)“, spune CEO-ul unuia dintre cele mai mari nume din moda românească.