BusinessMagazin

Blog

  • Alexandru Rogobete a vizitat o unitate pentru recuperare medicală din Timiş

    Sâmbătă, ministrul Sănătăţii a fost la Lovrin, în judeţul Timiş, unde este în construcţie o secţie externă a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţǎ din Timişoara pentru recuperare medicală, ortopedie şi traumatologie, cu servicii de balneofiziokinetoterapie.

    „Investiţia va aduce servicii de recuperare medicală mai aproape de pacienţii din vestul ţării şi va completa traseul medical după intervenţii ortopedice sau traumatisme. Obiectivul este de a îmbunătăţi serviciile de recuperare în judeţele Timiş şi Csongrád-Csanád şi de a armoniza practicile medicale prin protocoale comune şi schimb de expertiză. Proiectul este realizat printr-un parteneriat între Consiliul Judeţean Timiş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Pius Brînzeu Timişoara, Universitatea din Szeged şi Centrul ambulatoriu Móra-Vitál Mórahalom, în cadrul programului Resilience4Health”, a explicat Rogobete, pe Facebook.

    Finanţarea investiţiei este susţinută din Fondul European de Dezvoltare Regională, cu suma de 7 milioane de euro, şi din bugetul local al Consiliului Judeţean Timiş, cu peste 16,6 milioane de lei. Finalizarea realizării proiectului este estimată pentru anul 2027.

    „După o operaţie sau un accident grav, lupta nu se încheie la externare. Urmează etapa în care trebuie să poţi merge din nou fără durere, să îţi reiei activitatea şi să îţi recapeţi ritmul vieţii de dinainte. Aceasta este, în mod real, miza recuperării medicale (…) Cred cu tărie că recuperarea medicală nu este un serviciu auxiliar, ci o etapă esenţială a actului medical, cea care face diferenţa între tratament şi reintegrare. De aceea, susţin dezvoltarea acestor capacităţi şi urmăresc direct stadiul implementării, pentru ca investiţia să fie finalizată la termen şi să devină funcţională”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

    Ministerul Sănătăţii va susţine dotarea cu echipamente medicale pentru noul centru de recuperare.

  • Circulaţie mai rapidă pe podul Giurgiu–Ruse în vacanţa de schi, după ajustarea semafoarelor

    Debutul perioadei de vacanţă aduce, ca în fiecare an, o creştere semnificativă a traficului spre ieşirile din ţară. Deşi intrarea României în Spaţiul Schengen a eliminat cozile de la graniţele rutiere cu Bulgaria şi Ungaria, lucrările aflate în desfăşurare pe jumătatea bulgară a podului Giurgiu–Ruse continuă să genereze ambuteiaje, în special la orele de vârf.

    Semaforizare ajustată pentru reducerea timpilor de aşteptare

    Pentru a diminua blocajele, autorităţile române au convenit cu Ministerul Transporturilor din Bulgaria modificarea temporară a semafoarelor de pe pod.

    „Astăzi şi mâine va exista verde suplimentar spre Bulgaria, iar weekendul viitor verde suplimentar spre România. Astfel, românii care pleacă în acest weekend vor câştiga timp preţios la traversarea Dunării, iar situaţia va fi similară peste o săptămână, la revenirea în ţară”, a transmis secretarul de stat.

    Oficialul a subliniat că timpii de aşteptare nu vor dispărea complet, însă vor fi considerabil reduşi faţă de condiţiile obişnuite din perioada lucrărilor.

    „Chiar şi aşa, va exista un timp de aşteptare la Giurgiu–Ruse — însă semnificativ mai mic decât în condiţii normale”, a precizat acesta.

    Lucrările ar urma să se finalizeze în iunie

    Potrivit informaţiilor transmise de partea bulgară, restricţiile de circulaţie ar trebui să se încheie la începutul verii.

    „În luna iunie, conform promisiunilor partenerilor bulgari, lucrările vor fi finalizate, iar circulaţia se va desfăşura fără restricţii. Va fi primul sezon estival în care românii vor putea trece Dunărea la Giurgiu spre Bulgaria sau Grecia rapid şi civilizat”, a declarat Horaţiu Cosma.

  • Ce ar face majoritatea românilor cu suma de 5.000 de lei, dacă a primi-o în mod neaşteptat ?

    Mentalitatea se schimbă treptat şi tot mai mulţi români sunt interesaţi de felul în care îşi pot pune banii la treabă pentru a-şi spori confortul financiar. Apetitul pentru finanţarea statului, evoluţia bursei şi a preţurilor la metale preţioase, care au marcat recorduri anul trecut, sunt doar câteva exemple. Totuşi, procentul românilor care mizează pe investiţii nu este încă foarte mare, cei mai mulţi având dificultăţi legate de costurile traiului de zi cu zi.

    Ce aţi face dacă aţi primi 5.000 de lei în plus? Sunt multiple variante de răspuns, iar pentru fiecare dintre noi priorităţile se aşază diferit în ierarhie. La nivel de ţară însă, un studiu derulat de platforma de investiţii XTB România arată care sunt preferinţele românilor din mediul urban. „Am vrut să aflăm ce ar face românii dacă ar primi 5.000 de lei. Jumătate dintre respondenţi au o atitudine conservatoare: 25% i-ar păstra într-un cont bancar, iar 23% i-ar ţine acasă, «la saltea». 19% afirmă că i-ar investi la bursă, 12% i-ar cheltui pe bunuri sau vacanţe, iar 3% i-ar folosi pentru a-şi achita datoriile. Concret, observăm o împărţire între două lumi: cea a siguranţei şi cea a curajului”, observă Irina Cristescu, general manager al XTB România. Astfel, jumătate dintre respondenţi ar alege să ţină banii aproape, în cont sau acasă, de teama pierderii lor. În realitate, aceşti bani nu produc nimic şi chiar îşi pierd valoarea, mai ales într-un context inflaţionist.

    Devine astfel evidentă nevoia de educaţie financiară, pentru a înţelege că siguranţa nu înseamnă doar păstrarea banilor, ci şi punerea lor la lucru, adaugă Irina Cristescu. „Totuşi, 19% dintre participanţii la studiu, adică aproape unu din cinci, ar face pasul către bursă, ceea ce e un semn de încredere, viziune şi dorinţă de dezvoltare financiară. Această alegere arată că mentalitatea începe să se schimbe şi că investiţiile devin, treptat, o opţiune reală pentru tot mai mulţi români.” În cadrul cercetării derulate de companie, au fost urmărite şi alte atitudini şi mentalităţi ale românilor, legate de felul în care se raportează la salariul lor, care este percepţia lor asupra economisirii şi investiţiilor, dar şi ce oportunităţi au pentru a transforma această sursă de venit lunar într-un instrument de siguranţă şi dezvoltare financiară pe termen lung.

    Pentru majoritatea românilor (45%), ideea de a munci pentru bani este asociată în principal cu efortul de a supravieţui de la o lună la alta. Doar o treime leagă munca de stabilitate financiară, numai 19% dintre respondenţi văd în bani o şansă de a economisi, iar doar 4% se gândesc la posibilitatea de a investi. „Aceste rezultate arată că, pentru cei mai mulţi oameni, munca rămâne strâns legată de prezent, nu de viitor.

    Pentru femei, munca înseamnă, într-o măsură mai mare decât pentru bărbaţi, supravieţuire şi stabilitate, în timp ce bărbaţii o asociază mai frecvent cu posibilitatea de a economisi. Această diferenţă arată că, dincolo de cifre, există poveşti de viaţă diferite şi că drumul către siguranţă financiară nu este unul uşor”, declară Irina Cristescu.

    Din perspectiva vârstei respondenţilor, se observă o schimbare clară de perspectivă între generaţii: tinerii văd banii mai degrabă ca pe o oportunitate de investiţii, persoanele de vârstă mijlocie caută în principal stabilitatea, iar seniorii privesc banii, într-o măsură mai mare decât celelalte categorii de vârstă, ca pe un mijloc de supravieţuire de la o lună la alta.

    La întrebarea în ce măsură salariul reflectă efortul depus la locul de muncă, 47% dintre respondenţi consideră că acest lucru se întâmplă într-o mică măsură, iar 12% afirmă că nu se întâmplă deloc. Potrivit reprezentantei XTB, 31% spun că salariul reflectă efortul în mare măsură, iar doar 10% consideră că remuneraţia reflectă pe deplin munca depusă. Astfel, doar patru din zece români simt că salariul lor este proporţional cu efortul depus, în timp ce majoritatea nu sunt de acord cu această afirmaţie. Studiul derulat de XTB mai arată că bărbaţii sunt mai mulţumiţi decât femeile de salariul primit raportat la efort, iar cei mai mulţumiţi sunt tinerii. Totuşi, după vârsta de 35 de ani, nivelul de satisfacţie salarială începe să scadă.

    Respondenţii au fost întrebaţi şi ce fac cu banii rămaşi după achitarea cheltuielilor. Puţin peste o treime (39%) reuşesc să economisească, 33% spun că nu le mai rămân bani după acoperirea cheltuielilor (în special persoanele peste 56 de ani), 18% îi cheltuie pe mici plăceri (mai ales tinerii), iar doar 10% investesc banii rămaşi.

    Dintre cei 39% care reuşesc să economisească, 23% spun că fac acest lucru lunar, 39% din când în când, iar 26% foarte rar. „Este interesant de observat că, deşi mulţi români încă se luptă să îşi acopere cheltuielile lunare, apar şi semne de schimbare. Tinerii încep să economisească mai mult şi să privească spre investiţii, ceea ce sugerează că viitorul financiar ar putea arăta diferit pentru această generaţie, în special pentru segmentul de vârstă 18–24 de ani”, afirmă Irina Cristescu.

    La întrebarea care este suma minimă necesară pentru a începe o investiţie, peste 41% dintre respondenţi cred că este nevoie de mai mult de 5.000 de lei. 21% consideră că ar fi necesară o sumă între 1.000 şi 5.000 de lei, 20% plasează acest prag între 500 şi 1.000 de lei, 12% sub 500 de lei, iar 6% cred că nu ar trebui să investească deloc. Aceste răspunsuri arată clar că, pentru mulţi români, investiţiile par încă un club exclusivist, rezervat celor cu sume mari. „Această percepţie este eronată şi indică o lacună educaţională şi informaţională. Mulţi oameni cred că trebuie să aştepte şi să strângă bani înainte de a investi, ceea ce duce la amânarea iniţiativei. În realitate, pragul de intrare este mult mai accesibil. De aceea, comunicăm constant că, de exemplu, la XTB, oricine poate începe să investească cu sume mult mai mici, chiar şi cu 75 de lei pe lună”, susţine Irina Cristescu.

    Întrebaţi în ce tipuri de investiţii au cea mai mare încredere, 40% dintre respondenţi au indicat imobiliarele, 39% depozitele bancare, 32% aurul, 18% bursa şi doar 8% criptomonedele, mai arată datele din studiu. Se observă clar că românii preferă investiţiile percepute ca fiind sigure şi tangibile. Imobiliarele şi depozitele bancare domină clasamentul, iar aurul rămâne un refugiu clasic, mai ales pentru persoanele peste 56 de ani. În schimb, bursa atrage mai ales tinerii din segmentul 18–24 de ani, iar criptomonedele, deşi sunt privite cu mai multă neîncredere la nivel general, pentru 70% dintre tinerii participanţi la studiu reprezintă totuşi o opţiune de luat în calcul.

    Întrebaţi cum ar folosi banii dacă aceştia ar putea „munci” pentru ei, 35% dintre români au spus că i-ar direcţiona către economii pe termen lung, 34% ar opta pentru un trai mai bun în prezent, 16% pentru proiecte personale, călătorii şi hobbyuri, iar 15% pentru pensie. Românii se împart astfel între siguranţa viitorului şi nevoia imediată de a trăi mai bine în prezent. Deşi economiile pe termen lung şi traiul zilnic sunt prioritare, proiectele personale, precum hobbyurile sau călătoriile, sunt percepute ca fiind mai importante decât pensia. Acesta este un semnal că planificarea financiară pe termen lung nu reprezintă încă o prioritate pentru majoritatea respondenţilor.

    „Referitor la ce contează cel mai mult atunci când aleg o platformă de investiţii, 41% dintre respondenţi au indicat costurile, taxele şi comisioanele, 35% nivelul de securitate, pentru 14% este importantă uşurinţa în utilizare, iar 10% aleg diversitatea instrumentelor de investiţii. Se observă însă variaţii în funcţie de vârstă: tinerii pun un accent mai mare pe securitate şi pe aspectele tehnice, în timp ce adulţii sunt mai atenţi la costuri şi comisioane”, mai spune Irina Cristescu.

     

    Teama de fraude, un factor cheie

    „Am încercat să observăm gradul de expunere a românilor la fraude, în special la cele online, având în vedere că tehnologia şi, mai recent, inteligenţa artificială sunt tot mai prezente în vieţile noastre, iar aceste instrumente au devenit relativ uşor de utilizat şi în scopuri frauduloase. Ne-am dorit să analizăm percepţia asupra platformelor de investiţii, nivelul de înţelegere a conceptului de investiţie, gradul de încredere în instituţiile financiare şi măsurile de securitate financiară considerate importante de români”, afirmă Radu Puiu, analist financiar, XTB România. Potrivit lui, aceste aspecte sunt relevante deoarece oferă o imagine clară asupra percepţiei legate de siguranţa financiară, dar şi asupra barierelor care îi împiedică pe români să facă pasul către investiţii.

    Conform studiului, românii rămân o ţintă relativ uşoară pentru fraude. Şapte din zece respondenţi au declarat că au fost contactaţi cel puţin o dată cu propuneri de câştiguri facile. Acest lucru indică o vulnerabilitate persistentă la nivelul populaţiei, de care infractorii continuă să profite. Problema nu se opreşte însă la nivelul abordărilor: mai mult de jumătate dintre respondenţi cunosc o persoană care a căzut victimă acestor tactici. „Concluzia este că fraudele, în special cele din mediul online, nu mai sunt un fenomen abstract sau îndepărtat, ci o realitate prezentă în viaţa cotidiană, fiecare dintre noi având cel puţin o persoană apropiată – prieten sau membru al familiei – care a fost afectată de astfel de situaţii”, punctează Radu Puiu.

    În acest context, subliniază el, educaţia financiară devine cu atât mai importantă, deoarece oamenii trebuie să înveţe să facă diferenţa între promisiunile de câştiguri rapide şi ceea ce presupun investiţiile reale: muncă, perseverenţă şi o abordare orientată spre stabilitate şi creştere financiară pe termen lung.

    Majoritatea respondenţilor declară că au pierdut bani în urma unor astfel de experienţe. „Dintre cei care au afirmat că au căzut pradă unei fraude online, două treimi au spus că au pierdut sume mici. La prima vedere, acest lucru ar putea părea un aspect pozitiv, însă aceştia au menţionat că pierderile s-au repetat, iar acumularea lor a erodat semnificativ încrederea în procesul investiţional”, spune analistul de la XTB.

    Un sfert dintre respondenţi au pierdut sume importante, cazuri care nu mai pot fi considerate simple experimente eşuate. Este vorba despre persoane ale căror economii au fost afectate, ceea ce le-a determinat ulterior să devină mult mai reticente faţă de investiţii. Din punct de vedere psihologic, pragul critic este situat între 2.000 şi 5.000 de lei, iar cei care au pierdut aceste sume au declarat că impactul asupra bugetului personal a fost semnificativ.

    În ceea ce priveşte încrederea în instituţiile financiare, 60% dintre respondenţi au declarat că băncile sunt instituţiile în care au cel mai mare nivel de încredere, iar 41% au indicat titlurile de stat ca oferind cea mai mare siguranţă pentru plasarea capitalului. În schimb, platformele de investiţii reglementate şi fondurile mutuale au primit procente de încredere sub 20%. Potrivit lui Radu Puiu, acest lucru arată că, după experienţe negative sau tentative de fraudă, mulţi români îşi pierd încrederea în platformele de investiţii, chiar şi atunci când acestea sunt reglementate, orientându-se ulterior către soluţii percepute ca fiind mai sigure, precum băncile şi titlurile de stat.

    În paralel, românii indică în mod clar ce îi face să se simtă protejaţi în faţa fraudelor. Peste 60% consideră importante alertele şi notificările rapide, 58% menţionează autentificarea în doi paşi ca o măsură esenţială de siguranţă, iar asigurarea fondurilor în caz de fraudă reprezintă un alt element relevant. Parolele complexe şi vigilenţa autorităţilor competente completează acest clasament.

    La întrebarea dacă au auzit de investiţii şi dacă înţeleg conceptul, şase din zece respondenţi afirmă că au auzit de investiţii, dar nu înţeleg exact cum funcţionează. „Acest lucru arată că, deşi termenul este larg răspândit, persistă lacune semnificative de informare privind funcţionarea pieţelor financiare şi modul în care acestea pot fi utilizate pentru investiţii”, mai spune Radu Puiu. Pe de altă parte, o treime dintre respondenţi declară că nu doar au auzit de investiţii, ci şi înţeleg mecanismele pieţelor de capital. Un aspect relevant este faptul că, în special, bărbaţii au declarat acest nivel de înţelegere. Aceasta indică existenţa unui nucleu relativ restrâns de persoane care cunosc în mod real cum funcţionează pieţele de capital, care sunt riscurile implicate şi care pot evalua beneficiile investiţiilor.

    În ceea ce priveşte percepţia asupra securităţii platformelor de investiţii, doar 4% dintre respondenţi consideră că platformele reglementate sunt foarte sigure, ceea ce reflectă un nivel ridicat de neîncredere şi teamă faţă de investiţiile pe piaţa de capital. Doar 27% le consideră sigure, în timp ce peste jumătate dintre respondenţi le percep ca fiind nesigure. „Lipsa de informare privind mecanismele pieţei de capital afectează semnificativ nivelul de încredere atât în platformele reglementate de tranzacţionare, cât şi în investiţiile pe pieţele financiare. Din acest motiv, mulţi români continuă să prefere variante considerate mai sigure pentru păstrarea economiilor, precum numerarul deţinut în casă sau depozitele bancare”, conchide Radu Puiu.  

  • Oprinie: Regretele tardive ale unui fost patron, care şi-a acordat un salariu mic când lucra, iar acum este pensionar cu o modestă pensie

    Acest articol este rodul unei discuţii amicale pe care am avut-o acum câţiva ani cu o veche cunoştinţă, fost patron, în prezent pensionar.

    Acesta mi-a relatat cum a ajuns să aibă o pensie modestă, după foarte mulţi ani de muncă, inclusiv ani de muncă ca patron al unei afaceri, cândva destul de prosperă.

    Povestea lui începe în perioada anilor  1990 când curajul de a începe  o afacere era în mare vogă. Împreună cu  câţiva colegi s-au desprins dintr-o întreprindere de stat, care scârţâia din toate încheieturile pentru a supravieţui,  şi au pus bazele unei firme private. Piaţă exista pentru firma lui şi a colegilor, entuziasm era pe măsura, iar treaba mergea ca pe roate. Munceau mult, erau creativi şi se bucurau că nu mai depind de sistem, şi , din când în când, se gratulau cu titlul ”capitalistule”.

    Interlocutorul meu, Patronul, a luat, în acele vremuri, o decizie pe care, cu mândrie, a adus-o la cunoştinţă tuturor: şi-a stabilit un salariu foarte mic, iar pe ceilalţi colegi i-a plătit regeşte. Se credea un lider care se sacrifică pentru binele firmei, numai să meargă treaba.

    Anii au trecut, vremurile s-au schimbat, piaţa a suferit schimbări majore, au apărut competitori noi, costuri mai greu de controlat. Firma a început să gâfâie, iar ei au fost nevoiţi să tragă obloanele, lăsând în urmă  amintirile unor vremuri de pionierat. Nu a mai rămas decât pensionarea, ca ultimă soluţie.

    Dar, iată că odată cu pensionarea, a apărut şi momentul adevărului. Patronul are o pensie mică, şi asta în raport cu salariul pe care l-a avut la propria firmă. Preocuparea lui de a limita cheltuielile cu salariile pentru a menţine firma pe linie de plutire, pentru a reinvesti, l-a adus în situaţia de a avea o pensie mult mai mică comparativ cu foştii colegi. Acesta şi-a sacrificat interesul personal, pe termen lung, pentru profitul firmei. Şi-a neglijat propriul viitor, preferând ”să fie bine” la propria firmă.

    Mi-a povestit, cu mult umor, cum decurg  întâlnirile ocazionale cu foştii colegi din firmă, când este ţinta ironiilor acestora. Evident ironiile vizează ”dieta” de care se bucură, la pensie, fostul  patron.

    Acum regretă că nu şi-a pus un salariu mai mare, dar este tardiv. Din păcate spiritul de sacrificiu pentru propria firmă nu poate înlocui contribuţiile la fondul de pensii. Viaţa l-a sancţionat la bătrâneţe şi nu mai contează cât de puternică a fost firma lui. Trebuie să facă faţă acestei nedreptăţi auto-provocate.

    În momentul de faţă adevărul este reprezentat doar de suma înscrisă pe talonul de pensie. Nu mai contează nici faptul că nu a vrut să-şi  sufoce firma cu taxe. Logica pe care a aplicat-o la acele momente acum s-a întors împotriva lui. A fost o contradicţie între succesul managementului financiar al firmei şi strategia existenţială pe termen lung a patronului. Sistemul public de pensii recunoaşte doar contribuţiile trecute în ştatele de plată.

    Povestea interlocutorului meu poate fi utilă, chiar un fel de manual, pentru cei care încă se mai sacrifică pentru propria firmă, cu riscul de a-şi periclita, din punct de vedere financiar, bătrâneţea.

     

     

  • Daniel Băluţă: am discutat cu domnul preşedinte Nicuşor Dan despre bugetul Bucureştiului

    Primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, spune că a avut mai multe întrevederi cu preşedintele României, Nicuşor Dan, înainte, dar şi după alegerile pentru Primăria Capitalei. Cele mai recente discuţii au avut ca subiect, bugetul Bucureştiului.

    Daniel Băluţă a afirmat sâmbătă la Prima TV că a purtat discuţii cu preşedintele României, iar subiectul principal a fost cel al bugetului Capitalei.

    „Am mai discutat cu domnul preşedinte Nicuşor Dan despre Bucureşti, despre bugetul Bucureştiului. Şi după alegerile pentru primărie, am discutat.

    Domnul preşedinte Nicuşor Dan şi exercită prerogativele constituţionale, acelea de mediator”, a spus primarul Sectorului 4.

    Daniel Băluţă a precizat că întâlnirile cu preşedintele Dan au avut loc într-un cadru mai larg, în prezenţa mai multor persoane.

    „Nu pot să vă spun… am fost într-o conjunctură mai largă din punctul acesta de vedere. Nu personal şi nu vă imaginaţi că…, am discutat cu toţi cei interesaţi despre Bucureşti. Nu este ok să menţionez şi celelalte persoane, dar credeţi-mă, tocmai pentru că bugetul Bucureştiului este o prioritate, tocmai pentru că trebuie să ajungem la o formulă echitabilă, atât pentru nevoile pe care primăria Municipalului Bucureşti le are, cât şi pentru nevoile pe care sectoarele Capitalei le au”, a mai spus Daniel Băluţă.


    Primarul Sectorului 4 s-a declarat încântat de faptul că preşedintele Nicuşor Dan şi-a asumat rolul de mediator şi chiar i-a mulţumit pentru implicare.

    „Ne interesează pe toţi, toate partidele politice, pe toţi liderii politici. Avem această preocupare vie ca viitorul buget al Capitalei, chiar şi într-o formulă de compromis, să fie acceptat de toate părţile. Şi credeţi-mă că sunt extrem de încântat de acest rol pe care domnul preşedinte şi l-a asumat. Şi chiar îi mulţumesc pentru asta”, a spus Băluţă.

  • Daniel Băluţă: domnul primar general se plânge non-stop

    Primarul Sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluţă susţine că nu este în conflict cu primarul general Ciprian Ciucu. El a recunoscut însă, sâmbătă, la Prima TV, că între el şi edilul şef al Capitalei există divergenţe de opinie.

    „Nu sunt în conflict şi, în general, nu sunt o persoană conflictuală. Însă, din păcate, există nişte diferenţe majore de opinie. În timp ce am ales să fiu consecvent nevoilor pe care bucureştenii le au astăzi”, a afirmat Băluţă.

    Daniel Băluţă a ţinut să remarce că primarul general, Ciprian Ciucu, are obiceiul să se plângă de tot felul de lucruri.

    „Cea mai gravă problemă pe care are domnul primar general este aceea că se plânge non-stop. Eu n-am văzut aşa ceva.

    Sunt absolut surprins de faptul că dânsul găseşte situaţii ieşite din comun, se plimbă peste tot unde sunt colegii lui şi se critică proprii colegi. În loc să-şi asume şi să aibă un comportament vertical să ne demonstreze că este un luptător, este căzut înainte să înceapă mandatul. Şi nu facem altceva decât să-l ajutăm să-şi mai vină în fire”, a spus Daniel Băluţă.

    Primarul Sectorului 4 pare că l-a urmărit îndeaproape pe Ciprian Ciucu şi i-a observat evoluţia.

    „Când te plângi, te plângi. Nu pare că te plângi. Deci este foarte simplu din punctul ăsta de vedere. Chiar mă uitam astăzi. A intrat într-o zonă de tandreţe domnul Ciucu. După ce s-a plâns, tocmai ca să se încarce de energie, a mângâiat o pisică superbă de la dânsul din birou. Ceea ce ne arată că, într-adevăr, este extrem de preocupat de răbdare”, a mai spus Băluţă.

  • Meteorologii anunţă răcire accentuată, ninsori şi viscol în mai multe regiuni ale ţării

    ANM a anunţat răcire accentuată în următoarele zile, ninsori în mai multe regiuni şi vânt puternic cu cod galben.

    Meteorologii avertizează că, până luni, precipitaţii se vor înregistra în aproape întreaga ţară, iar la munte acestea vor fi sub formă de ninsoare şi lapoviţă.

    Ninsori sunt aşteptate şi în Moldova, Transilvania, Maramureş şi Dealurile de Vest. Vremea va fi mai rece, mai ales în jumătatea de nord a ţării, începând de duminică, apoi şi în restul regiunilor.

    Potrivit unui comunicat transmis de ANM, până luni dimineaţă, cantitatea de precipitaţii va fi de 10…15 l/mp, izolat ajungând la 20…30 l/mp.

    „Precipitaţiile vor fi mai ales sub formă de ploaie, iar la munte treptat vor predomina ninsorile şi se va depune strat nou de zăpadă (în special la altitudini de peste 1500 m), de 10…15 cm şi izolat în jurul a 20 cm”, transmite ANM.

    Meteorologii precizează că, pe parcursul zilei de duminică, 15 februarie, şi în noaptea de duminică spre luni, 15/16 februarie, ninsori şi lapoviţă vor apărea şi în Moldova, local în Transilvania, Maramureş şi Dealurile de Vest. În aceste zone, stratul de zăpadă va fi de 5…8 cm. Pe alocuri, se va forma gheţuş.

    „Temporar vântul va avea intensificări în cea mai mare parte a ţării, cu viteze în general de 40…60 km/h. Vremea se va răci accentuat, duminică, în jumătatea de nord a ţării, apoi şi în rest”, mai anunţă ANM.

    Meteorologii au emis cod galben pentru ziua de duminică, între orele 08:00-14:00, când în Dobrogea şi în estul Munteniei vântul va avea intensificări cu rafale de 50…60 km/h.

    De duminică după-amiază până luni dimineaţă, judeţele Vaslui, Galaţi, Vrancea, Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj şi Mehedinţi vor fi afectate de vânt cu rafale de 50…60 km/h, izolat 65…70 km/h.

    ot în acest interval, ANM a emis cod galben de ninsori viscolite şi strat de zăpadă pentru judeţele Botoşani, Iaşi, zona joasă a judeţelor Suceava, Neamţ, Bacău, precum şi zona de munte a judeţelor Caraş-Severin, Hunedoara, Gorj, Buzău, Vrancea şi Covasna.

    „Temporar va ninge viscolit, se va depune strat de zăpadă în medie de 5…15 cm şi vizibilitatea va fi redusă”, mai transmite ANM.

    Vântul va atinge viteze la rafală de 50…60 km/h, izolat 70…80 km/h.

     

     

  • În sfârşit un pas în faţă: Guvernul deschide uşa marilor investitori. Măsura care ar putea atrage investiţii de peste 1 mld. lei în ţară VIDEO

    După o perioadă marcată de ezitări în zona politicilor de stimulare a capitalului, Guvernul face un pas care ar putea schimba semnificativ relaţia României cu marile investiţii. O nouă schemă de ajutor de stat dedicată proiectelor strategice de anvergură promite să deschidă accesul direct la finanţare pentru investitorii care aduc în economie proiecte de peste 1 miliard de lei, într-un moment în care competiţia regională pentru capital este tot mai intensă, explică Iulian Sorescu, partener în cadrul firmei de avocatură Kinstellar.

    „O măsură pe care o apreciez foarte mult este o schemă de ajutor de stat pentru investiţii strategice şi de valoare mare, care este inclusă tot în acest pachet de redresare. Această schemă va premia investiţiile de peste 1.000.000.000 lei, adică 200 de milioane de euro şi va încerca să atragă investiţiile mari. Prin această schemă de ajutor de stat se uşurează accesul unui investitor mare la ajutoare de stat, în ideea de a nu mai aplica pe o schemă existentă, în care oricum valoarea era plafonată, ci de a avea un acces direct, facil către finanţarea unei investiţii strategice este ceea ce îi lipseşte României de ani de zile” a spus Iulian Sorescu la ZF Live.

    Noua abordare marchează o schimbare de paradigmă faţă de mecanismele anterioare, unde plafonarea valorii ajutoarelor şi procedurile greoaie au limitat atractivitatea pentru proiectele de mare amploare. Într-un context regional în care statele din Europa Centrală şi de Est concurează agresiv pentru investiţii strategice, simplificarea accesului la finanţare şi dedicarea unei scheme speciale pentru proiecte de peste 200 de milioane de euro pot reprezenta un avantaj competitiv pentru România.

    „Prin această schemă de ajutor de stat se uşurează accesul unui investitor mare la ajutoare de stat, în ideea de a nu mai aplica pe o schemă existentă, în care oricum valoarea era plafonată, ci de a avea un acces direct, facil către finanţarea unei investiţii strategice este ceea ce îi lipseşte României de ani de zile.” a mai spus Iulian Sorescu la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

     

  • Radu Miruţă: Ţara are brusc 21 de proiecte noi, derulate concomitent, pentru înzestrarea Armatei

    Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat sâmbătă dimineaţă că România nu stă deoparte în privinţa schimbărilor actuale care au loc, ci participă activ la ele în această perioadă.

    El le-a răspuns criticilor care spun că armata cumpără „vechituri” prin Programul SAFE.

    „După ani de stagnare, este pentru prima oară când România are brusc 21 de proiecte noi, derulate concomitent, pentru înzestrarea Armatei Române cu tehnologie de ultimă generaţie”, a transmis ministrul.

    „Uitati-va la date, nu la propaganda deranjată groaznic ca ne mişcăm”, a adăugat acesta.

    „Am apucat să citesc, în dimineaţa aceasta, câteva comentarii: că suntem «sclavii Franţei», sau ai Germaniei, că luăm «vechituri» pentru armată…Oameni buni, realitatea – bazată pe date şi fapte – este cu totul alta. Uitati-va la date, nu la propaganda deranjată groaznic ca ne mişcăm. După ani de stagnare, este pentru prima oară când România are brusc 21 de proiecte noi, derulate concomitent, pentru înzestrarea Armatei Române cu tehnologie de ultimă generaţie. Miliarde de euro pentru producţie în România”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, Radu Miruţă.

    Ministrul Apărării a precizat că proiectele sunt planificate astfel încât o parte importantă din producţie să se realizeze în România, prin aducerea de roboţi şi linii moderne de fabricaţie în industria naţională de apărare.

    „E despre România, nu mai este despre firme ale politicienilor învăţate la combinaţii. Asta înseamnă locuri de muncă, tehnologie adusă acasă şi mai multă securitate pentru România. Lumea se schimbă rapid, iar România, alături de partenerii europeni, trebuie să fie pregătită pentru această schimbare. Mai mult decât atât, România nu este un spectator, ci parte activă din această transformare”, a mai transmis Miruţă.

    El a punctat că „depinde de noi cum ne aşezăm la masa deciziilor şi cum ne apărăm interesele”.

    „Nu este vorba despre conspiraţii, ci despre seriozitate, profesionalism şi capacitatea noastră de a negocia şi construi parteneriate solide”, a adăugat ministrul.

    Pe 26 ianuarie, Radu Miruţă a anunţat că Programul SAFE include 21 de proiecte legate de MApN, în valoare totală de 9,53 de miliarde de euro.

    Zece dintre aceste proiecte sunt achiziţii comune cu alte state, iar 11 sunt achiziţii individuale ale României. Printre acestea se numără rachete Mistral, elicoptere H225 şi trei sisteme de apărare antiaeriană.

  • Guvernul anunţă că România cumpără un port strategic din Republica Moldova

    Guvernul României anunţă preluarea operatorului Portului Internaţional Giurgiuleşti de către Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, într-o tranzacţie susţinută de BERD cu impact regional major.

    „Guvernul României salută tranzacţia în curs de finalizare de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru cumpărarea operatorului Portului Internaţional Giurgiuleşti, firma ICS Danube Logistics, de către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa. BERD a semnat, la 31 decembrie 2025, Acordul de Cumpărare de Acţiuni pentru vânzarea a 100% din acţiunile sale deţinute de ICS Danube Logistics, operatorul Portului Giurgiuleşti, către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa”, anunţă Executivul.

    Tranzacţia a fost aprobată de acţionarii Portului Constanţa la 12 februarie 2026.

    „Prin această cumpărare, România, prin CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, îşi asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internaţional Giurgiuleşti şi consolidarea poziţiei acestuia în regiunea Mării Negre şi a bazinului Dunării”, potrivit Guvernului.

    Prin această achiziţie, România îşi asumă dezvoltarea pe termen lung a Portul Internaţional Giurgiuleşti, vizând:

    creşterea capacităţii operaţionale;

    modernizarea infrastructurii portuare;

    consolidarea rolului strategic în regiunea Mării Negre şi în bazinul Dunării.

    Investiţia este menită să întărească şi poziţia Portul Constanţa ca hub regional de transport şi logistică, facilitând conexiunile dintre Uniunea Europeană şi regiunile învecinate, în contextul geopolitic actual”, potrivi comunicatului de presă.

    Preluarea operatorului portuar oferă noi oportunităţi comerciale pentru operatorii din România şi Republica Moldova, inclusiv sprijin pentru viitoarea reconstrucţie a Ucrainei. În acelaşi timp, tranzacţia consolidează parteneriatul strategic dintre cele două state şi stimulează schimburile economice bilaterale.

    Portul Internaţional Giurgiuleşti gestionează peste 70% din importurile şi exporturile pe cale navigabilă ale Republicii Moldova, fiind un nod logistic esenţial. Amplasat la gurile Dunării, aproape de graniţele cu România şi Ucraina, portul dispune de terminal petrolier, terminale de cereale, facilităţi pentru mărfuri generale şi un parc de afaceri.

    Portul Internaţional Giurgiuleşti, situat la gurile Dunării, la doar câţiva kilometri de graniţa cu România şi în apropierea graniţei cu Ucraina, poate primi atât nave fluviale, cât şi maritime. Infrastructura portuară include un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru alte mărfuri şi un parc de afaceri.

    Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a depus, pe 24 aprilie 2025, prima ofertă în cadrul licitaţiei organizate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), acţionarul majoritar al ICS Danube Logistics.