Blog

  • 100 cei mai admiraţi ceo din România: Miguel Antonio Jiménez, Chief Executive Officer, AJ BRAND: „Admiraţia este esenţială în business”

    Pentru Miguel Antonio Jiménez, admiraţia este una dintre cele mai puternice monede de încredere în afaceri. El consideră că relaţiile pe termen lung nu se construiesc doar pe rezultate, ci pe integritate, respect şi consecvenţă în acţiuni.

    „Admiraţia este fundamentală în business, atât din partea mea faţă de ceilalţi, cât şi în a genera admiraţie în ceilalţi, pentru că ea construieşte încredere, credibilitate şi relaţii pe termen lung”, spune Miguel Antonio Jiménez, Chief Executive Officer al AJ BRAND. El consideră că admiraţia vine din a face ceea ce promitem şi a face bine ceea ce facem: „Când oamenii admiră respectul tău faţă de ei, munca ta, integritatea şi impactul tău, businessul evoluează dincolo de tranzacţii şi devine un parteneriat şi o colaborare prietenoasă”. Pentru el, admiraţia apare datorită caracterului, nu statutului. Umilinţa de a asculta, de a învăţa şi de a rămâne autentic sunt fundamentale. „Pentru mine, cel mai important lucru este umilinţa de a-i asculta pe toţi participanţii, de a învăţa mereu de la toată lumea, respectul şi autenticitatea.” Oamenii admiră companiile care acţionează cu scop, oferă valoare şi rămân fidele principiilor lor chiar şi atunci când piaţa trece prin dificultăţi: „În sectorul energiei regenerabile, asta înseamnă nu doar producerea de energie curată, ci şi sprijinirea comunităţilor, investiţia în inovaţie şi contribuţia la o tranziţie energetică echitabilă şi sustenabilă”.

    Viziunea AJ BRAND este una pe termen lung: energie curată, accesibilă şi construită prin colaborare umană şi tehnologie eficientă. „Obiectivul nostru pe termen lung la AJ BRAND este să construim un viitor curat şi verde, cu energie regenerabilă cu adevărat accesibilă. Ne propunem să fim jucători-cheie în tranziţia către un sistem energetic stabil şi accesibil, creând proiecte de calitate, sisteme de stocare, reţele inteligente, consolidând comunităţile energetice, folosind tehnologie eficientă şi colaborare umană puternică.” Pe termen mediu, obiectivul AJ BRAND este să construiască o relaţie bună cu angajaţii, clienţii, furnizorii şi comunităţile apropiate, pentru a crea echipe capabile să acţioneze în direcţia obiectivului pe termen lung.

    Pentru Miguel Antonio Jiménez, leadershipul autentic include şi acceptarea unor greşeli — dar doar a celor care dezvoltă. „Pentru mine, există două greşeli pe care liderii trebuie să le permită: greşeala de a-ţi asuma riscuri cu strategii care ar trebui să genereze schimbări pentru creştere şi îmbunătăţire, şi greşeala de a avea încredere în deciziile echipei, oferindu-le puterea de a decide, pentru că asta le va genera propria încredere şi creştere. Aceste greşeli sunt greşeli de creştere şi învăţare, care generează umilinţă, înţelepciune şi rezilienţă. Greşeala reală care nu ar trebui permisă este să nu înveţi din ele.” Într-o eră digitalizată, el rămâne convins că nimic nu poate înlocui componenta umană a leadershipului. „Atingerea umană este mai importantă în această perioadă. Tehnologia poate optimiza procese şi poate genera rapoarte, dar nu poate inspira oamenii. Leadershipul autentic presupune să asculţi, să înţelegi motivaţiile echipei şi să conectezi scopul cu acţiunea, înţelegând starea reală a echipei şi a businessului.” Astfel, la AJ BRAND folosesc tehnologia ca instrument pentru a amplifica potenţialul uman, nu pentru a-l înlocui: Energia viitorului trebuie să fie curată, dar şi umană”.

     

    Întrebări rapide:

    1. Ce ar trebui să păstreze un lider uman într-o lume dominată de AI?

    Empatia • Judecata morală • Intuiţia • Autenticitatea • Viziunea pe termen lung

    2. În luarea deciziilor critice, pe cine puneţi pe primul loc?

    Oamenii • Datele • Intuiţia personală Un mix echilibrat

    3. Ce rol are un lider în faţa echipei, când AI-ul oferă deja soluţii rapide?

    Ghidaj uman şi sens • Validarea deciziilor AI • Menţinerea culturii organizaţionale • Inspiraţie şi motivare

    4. Preferaţi un concediu:

    lung • mai multe concedii scurte • ambele variante

    5. Preferaţi colaboratori

    Workaholici • Echilibraţi • Creativi

    6. Stil de leadership

    Controlul e important • Este esenţial ca echipele să fie autonome

    7. Cât contează, în leadership (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)?

    Practica: 80% • Imaginea: 20%

    8. În decizii, cât vă bazaţi (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)

    Pe cifre 70%

    Pe feeling 30%

    9. Enumeraţi trei calităţi pe care le admiraţi la alţi lideri:

    responsabilitate, perspectivă, viziune

    10. Cât vă ajută tehnologia în prezent în task-urile zilnice?

    1-30% • 31-60% • 61-90%

  • Bursă. Holde Agri Invest raportează venituri de peste 96 mil. lei în primele 9 luni/2025, în creştere cu 20 an/an. Pierderile nete s-au redus la 2 mil. lei

    Holde Agri Invest (simbol bursier HAI), unul dintre cei mai mari operatori de terenuri agricole din România, raportează venituri totale de 96,2 milioane de lei în primele nouă luni din 2025, o creştere de 20% faţă de anul precedent.

    În aceeaşi perioadă, EBITDA a atins valoarea de 19,2 milioane de lei, o majorare de peste cinci ori comparativ cu primele nouă luni din 2024, în timp ce pierderea netă s-a diminuat la 2 milioane de lei, faţă de o pierdere de 16,1 milioane de lei în anul anterior.

    „Producţiile agricole din acest an au depăşit cu mult nivelul din 2024, iar măsurile de eficientizare pe care le-am implementat, precum reducerea costurilor cu inputurile, optimizarea organizării activităţii şi controlul mai strict al cheltuielilor, se reflectă direct în îmbunătăţirea EBITDA şi în reducerea pierderii nete”, spune Bogdan Serghiescu, Director General al Holde Agri Invest.

    Compania a exploatat o suprafaţă totală de 16.029 hectare, dintre care 1.722 de hectare în regim ecologic, în cele cinci nuclee operaţionale ale companiei – Roşiori, Frumuşani, Videle, Conţeşti şi Salcia. În anul agricol 2024–2025, fermele din portofoliul Holde au cultivat, în sistem convenţional, grâu, rapiţă, floarea-soarelui, porumb, mazăre, cartofi, sfeclă, orz şi orzoaică, iar în sistem ecologic grâu, mazăre şi floarea-soarelui.

    Culturile aferente anului agricol 2024–2025 au generat un volum total de 80.569 tone, în creştere cu 56% faţă de anul precedent, evoluţie susţinută de condiţiile meteorologice mult mai favorabile. Din această cantitate, 3.811 tone au fost recolte ale culturilor bio, o majorare cu 50% comparativ cu 2024.

    Producţia medie pe hectar, cea pentru culturile convenţionale, a ajuns la 5,37 tone/ha, comparativ cu 3,12 tone/ha în anul agricol anterior, în timp ce producţia culturilor organice a crescut de la 1,60 în 2024 la 2,21 tone/ha în 2025.

    „Recoltele semnificative obţinute în 2025 ne permit să avem o perspectivă clară asupra finalului exerciţiului financiar şi să ajustăm aşteptările într-un mod realist. Pentru întregul an 2025, ne aşteptăm la venituri din exploatare între 110 şi 115 milioane de lei şi o EBITDA situată între 18 şi 22 milioane de lei. Deşi aceste estimări sunt sub valorile bugetate pentru 2025, pe fondul scăderii preţurilor de vânzare, parcursul din acest an reprezintă un pas semnificativ în direcţia redresării activităţii Holde.”, adaugă Iulian Cîrciumaru, Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Holde Agri Invest.

    Acţiunile Holde Agri Invest sunt listate pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti din 1 octombrie 2020 şi se tranzacţionează sub simbolul bursier HAI. Compania are 57 mil. lei capitalizare, după ce acţiunile s-au depreciat cu aproape 8% de la începutul anului, pe tranzacţii de 7,8 mil. lei, arată datele BVB.

     

     

     


     

     

  • Preşedintele CNAS: „2025 este anul în care încrederea în vaccinuri revine puternic! ”

    Preşedintele CNAS a transmis printr-un comunicat de presă că românii aleg din nou prevenţia prin vaccinare, iar datele CNAS confirmă o mobilizare în creştere: „2025 este anul în care încrederea în vaccinuri revine puternic!”, spune Horaţiu Moldovan.

    O analiză comparativă a consumului de vaccinuri eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, pe bază de reţetă, la nivelul primelor nouă luni ale anilor 2024 şi 2025, evidenţiază tendinţe clare de creştere a interesului românilor pentru imunizare, se arată în comunicat.

    „124.820 doze de vaccin HPV1 au fost administrate în acest an, până în luna septembrie, faţă de 83.824 cu un an în urmă. O creştere de aproape 49% care arată o schimbare de atitudine şi decizii mature pentru sănătatea generaţiilor viitoare;

    2.695 persoane au primit vaccinul meningococic în 2025, faţă de 1.218 persoane în 2024. O creştere de 121%;

    26.779 persoane au fost imunizate cu vaccinul pneumococic în 2025, faţă de 21.100 în 2024. O creştere de 27%;

    1.806 doze de vaccin hepatitic B administrate în 2025, comparativ cu 1.007 în 2024. O creştere de 80%”, a transmis şeful CNAS.

    Potrivit oficialului, pentru vaccinurile administrate în primele nouă luni ale acestui an, CNAS a plătit peste 111,1 milioane lei, din care 87 milioane lei au acoperit costurile pentru vaccinurile care asigură protecţia împotriva infecţiei cu HPV.

    „Toate aceste date reprezintă dovezi clare că, în ciuda zgomotului şi a valurilor de dezinformare pe teme medicale, oamenii înţeleg că o comunitate sănătoasă începe cu decizii bazate pe informaţii corecte. Atunci când tot mai mulţi părinţi solicită vaccinul HPV pentru copiii lor, când tot mai multe persoane active sau cu afecţiuni cronice aleg să se vaccineze, nu doar că putem vorbi despre o populaţie mai sănătoasă pe termen mediu şi lung, ci şi despre un sistem de sănătate care îşi poate gestiona resursele mai chibzuit, eliberat de povara şi presiunea plăţilor suplimentare generate de bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. Îmi doresc ca, împreună cu Ministerul Sănătăţii, să reuşim să extindem serviciile de prevenţie şi în ceea ce priveşte vaccinarea, iar acest lucru e posibil odată cu premisele pe care le-am creat pentru sprijinirea medicilor de familie şi creşterea plăţii acestora pentru consultaţiile de prevenţie”, a declarat Horaţiu Moldovan.

    În calitate de medic, el susţine că vaccinarea trebuie făcută în cabinetul medical.

    „Este singurul profesionist care poate evalua istoricul medical, riscurile, nevoile reale ale fiecărui pacient şi poate face examinarea medicală corectă înaintea administrării vaccinului, precum şi supravegherea reacţiilor care pot apărea post-vaccinare. Pentru a consolida creşterea cererii pentru vaccinuri avem nevoie de decizii pragmatice, care să-i apropie pe pacienţi de sistemul sanitar şi să vindece relaţia dintre comunitate şi profesioniştii din sănătate – o relaţie care, în ultimii ani cel puţin, a avut de înfruntat provocări imense”, a transmis şeful CNAS.

  • Banii contează, dar sunt inutili dacă nu ştii ce să faci cu ei. Cum ajung românii din diaspora să influenţeze comportamentul financiar al celor de acasă

    Banii contează, iar datele BNR arată clar acest lucru. Românii din diaspora trimit acasă sume tot mai mari, valoarea totală a remiterilor fiind aproape dublă faţă de acum un deceniu. Însă întrebarea care prinde contur într-un context economic marcat de prudenţă, strategie şi nevoia de planificare este următoarea, aceste miliarde de euro se pierd în consum şi cheltuieli necontrolate sau, dimpotrivă, influenţa occidentală începe să modeleze comportamentul financiar al românilor?

    În ultimele decenii, România a evoluat semnificativ, atât economic, cât şi social. Cu toate acestea, educaţia financiară rămâne unul dintre pilonii esenţiali care ar putea accelera dezvoltarea ţării pe mai multe planuri. În comparaţie cu alte state din Uniunea Europeană, continuăm să fim în partea inferioară a clasamentului la acest capitol.

    Un exemplu relevant este piaţa asigurărilor. Deşi sectorul s-a dezvoltat constant, potenţialul real există de ani buni şi este departe de a fi atins. Principalul blocaj? Nivelul redus de educaţie financiară, care afectează percepţia asupra riscului, apetitul pentru protecţie şi chiar capacitatea de planificare pe termen lung.

    La fel se întâmplă şi în zona de economisire şi investiţii, instrumente care pot reprezenta avantaje majore în perioade tensionate economic, dar care sunt utilizate încă insuficient.

    Aici intervine diaspora. Dincolo de banii pe care îi trimit în ţară, românii plecaţi peste hotare aduc cu ei un alt tip de influenţă: mentalitatea financiară dobândită în economii mature. Pentru mulţi dintre ei, contactul direct cu sisteme bine structurate de asigurări, economisire şi investiţii devine, inevitabil, un instrument de transformare personală. Iar această transformare nu rămâne la graniţă.

    Tot mai des, cei din diaspora devin vectori de educaţie financiară pentru familiile rămase acasă. Explică de ce îşi fac asigurări de viaţă sau de sănătate, de ce pun bani deoparte lunar, de ce investesc în fonduri, obligaţiuni sau ETF-uri. Iar când aceste discuţii se repetă, an de an, lună de lună, comportamentul financiar al celor de acasă începe să se schimbe vizibil.

    În plus, remiterile nu mai sunt folosite exclusiv pentru consum imediat. Tot mai mulţi români din diaspora îşi conving părinţii sau fraţii să folosească o parte din bani pentru a plăti o poliţă de asigurare, pentru a achita în avans rate, pentru a începe un fond de economii sau chiar pentru a lansa mici investiţii locale. Practic, banii nu vin singuri, vin la pachet cu o filozofie financiară occidentală, orientată spre planificare şi protecţie.

    Iar aceasta poate fi una dintre cele mai importante contribuţii ale diasporei la schimbarea României, nu doar remiterea de capital, ci remiterea de comportament. Dacă economiile dezvoltate ne-au învăţat ceva, este faptul că prosperitatea nu vine doar din venituri mai mari, ci din modul în care sunt gestionate. Românii plecaţi peste graniţe încep, încet, dar vizibil, să accelereze acest proces acasă.

  • Doi industriaşi români: Vrem strategii industriale de la statul român, axate pe domenii strategice, unde putem pune valoare adăugată mare, cum ar fi în petrol, gaz şi industria chimică. Statul, fără mediul de afaceri, nu are cum să industrializeze România

    ♦ Anton Ioan Măzărianu, proprietarul COMES din Săvineşti, producător de utilaje de gabarit mare pentru industria chimică şi petrochimică, care vinde 70% din producţie în Nigeria, Orientul Mijlociu şi Europa: Statul fără mediul de afaceri nu are cum să industrializeze România. ♦  Florin Sabou, fondatorul Neotronik Automation, producător de linii automatizate şi robotizate de producţie pentru Tesla: Performanţa în industrie „se naşte“ din direcţii clare, structurate şi din anumite prioritizări

    Doi industriaşi români din domenii şi generaţii diferite, unul care abia a înfiinţat o com­panie de automatizări industriale, care face linii de asamblare pentru fabricile Tesla şi celălalt care deţine ultimul mare producător de echipamente energetice de mari dimensiuni, cu exporturi în Nigeria, Orientul Mijlociu şi Europa, spun că aşteaptă de la stat o strategie industrială şi definirea unor domenii prioritare de dezvoltare.

    „Trebuie stabilite nişte planuri, nişte priorităţi. Este nevoie de o gândire unitară: statul fără mediul de afaceri nu are cum să indus­trializeze România, dar nici mediul de afaceri fără suportul statului român nu poate să facă acest lucru. (…) România a avut un cuvânt de spus şi poate să-l aibă în continuare în petrol, gaz şi industria chimică“, a spus la ZF Live Anton Ioan Măzărianu (43 de ani), proprietarul COMES din Săvineşti, producător de utilaje sub presiune de gabarit mare şi piese de schimb, pentru industria chimică şi petro­chimică, cu afaceri de 124 mil. lei anul trecut.

    Compania, fosta uzină meca­nică a Combinatului Chimic Săvineşti, deschisă în 1977 şi privatizată în 2003, a investit în creşterea capabilităţilor de pro­ducţie şi are contracte pe pieţele din Europa, Orientul Mijlociu, chiar şi în Africa.

    Dacă până în 2016 producea echipamente până în 50 de tone gabarit, astăzi a ajuns să producă până la 250 de tone.

     

    Mai mult, cu retehnologizare pe linia de echipamente destinate execuţiei de reactoare şi schim­bătoare de căldură va ajunge până la 400 de tone gabarit pe echi­pament.

    Un atuu îl reprezintă faptul că de anul viitor s-ar putea circula pe autostradă de la Roman spre portul Constanţa, ceea ce „conferă un avantaj în a creşte capabilitatea şi capacităţile de producţie“. Antreprenorul aşteaptă şi execuţia drumului expres Piatra Neamţ- Bacău, în condiţiile în care cea mai mare parte a producţei pleacă la export.

    România ar trebuie să îşi promoveze capacităţile de producţie, să îşi facă produsele cunoscute la export.

    „În ultimii ani firmele de pe platforma Săvineşti au dispărut dar bucuria noastră este că uşor atragem noi companii, întrucât facilităţile pe care le conferă platforma sunt avantajoase pentru orice tipologie de business“.

    El a mai subliniat că de-a lungul anilor companiile din industrie au ieşit din pieţele internaţionale, dar este nevoie de soluţii care să susţină aceste companii, „astfel încât să creştem din nou, să putem conta şi noi în economia din Europa şi bineînţeles, din lume. Este foarte greu, dar cu voinţă şi cu posibilităţi de finanţare putem totuşi să dezvoltăm“.

    Performanţa în industrie este susţinută de direcţii clare, structurate şi din anumite prioritizări.

    „Ţara ar trebui să treacă într-o abordare antreprenorială, exact cum face o companie în domeniul ei. Adică să aibă un SWAT, ne orientăm spre anumite sectoare care sunt trend. Din perspectiva plus-valorii şi a pieţei actuale, trebuie să măsori şansele pe trendurile respective şi să faci strategii pe diferite termene, scurt, medii şi lungi. (…) Este nevoie de o strategie industrială“, a spus inginerul Florin Sabou, fondator al Neotronik Automation, producător de linii sau staţii automatizate şi robotizate de producţie. Compania livrează linii de fabricaţie pentru Tesla.

    În industrie lipseşte însă aceasă claritate şi o definire a priorităţilor naţionale ale României, potrivit lui.

    „Asta este o temă care planează asupra noastră în ultimii 10-20 de ani. Nu avem o claritate la nivel de antreprenoriat care sunt priorităţile, încotro se îndreaptă România? Vorbesc aici ca şi tematici şi ca şi priorităţi clare: vrem să dezvoltăm companii în direcţia respectivă, fiindcă este o direcţie de trend, este o direcţie pe care România, cu resursele pe care le are la dispoziţie, infrastructură, resurse umane sau energie se poate plia pe ele şi sunt oportune“.

    El a mai susţinut că este nevoie şi de programe de susţinere simplificate, fără prea multă birocraţie pentru ca firmele să poată intra în zona de dezvoltare şi în zona de a dezvolta produse proprii competitive pe piaţa globală.

    „În China, deşi nu este foarte aproape de noi, sectoarele cu capacitate de export sunt prioritizate şi la nivel de stat se oferă diferite avantaje, de la infrastructură de producţie, la diferite avantaje fiscale sau efectiv fonduri nerambursabile targetate pentru a dezvolta business cu capacitate de export“

    El a subliniat că firmele ar trebui să fie susţinute pentru activităţile de export, fiindcă plus valoarea vine din export. România va trebui să devină mult mai articulată în direcţia dezvoltării companiilor şi în direcţia calităţii de conţinut.

    Antreprenorul a revenit în România în urmă cu 9-10 ani, iar în primă fază a activat într-o multinaţională germană şi a fost responsabil pentru activităţi în România, China şi în SUA. Compania pe care a fondat-o este activă pe piaţă de patru ani.

    „Acoperă mai multe discipline şi grupează mai multe discipline în produsul finit pe care îl livrează pe piaţă, aspect care oarecum nu este tipic României. Este oarecum companie tipică ca şi domeniu pentru industriile avansate din vestul Europei, cu o tradiţie clară, neîntreruptă, nebulversată“.

    Dezavantajul îl reprezintă însă, în opinia lui,că România nu are o marcă în tehnologie, adică nu este recunoscuă ca furnizor de produse tehnologice high-tech.

    „(…) Ca şi companie românească în această zonă trebuie să-ţi croieşti şi să-ţi găseşti un drum al tău“.

    Datele publice arată că Neutronik Automation din Cluj a finalizat anul trecut cu afaceri de 9,7 milioane de lei, în creştere faţă de anul anterior, potrivit mfinante.ro.

  • Cu precizie elveţiană şi spirit românesc, în mijlocul tranziţiei energetice

    MET Group, companie elveţiană cu operaţiuni pe 33 de pieţe naţionale de energie şi subsidiare în 21 de ţări, a construit în România una dintre cele mai stabile platforme locale din piaţa de energie. O parte din această construcţie este dusă mai departe în afara graniţelor de specialişti români integraţi în poziţii-cheie în structura internaţională a grupului. Ei sunt exemplul unei combinaţii rare în industrie: rigoare elveţiană aplicată cu agilitate românească.

     

    MET România a crescut în ultimii 16 ani ca parte a unei infrastructuri europene mult mai mari – MET Group, companie elveţiană prezentă în 21 de ţări, activă pe 32 de pieţe naţionale de gaze naturale şi conectată la 44 de centre internaţionale de tranzacţionare. În România, povestea a început cu tradingul de gaze în 2009 şi a continuat cu intrarea pe segmentul de energie electrică în 2014, după ce brandul MET România îşi conturase deja poziţionarea pe piaţă. Mişcările decisive au venit însă prin fuziunea cu Repower Furnizare România şi preluarea RWE Energie — două tranzacţii care au consolidat prezenţa locală şi au creat relaţii comerciale durabile cu parteneri şi clienţi din industrie. Evoluţia nu a fost liniară, dar tocmai capacitatea de a acţiona rapid într-un mediu impredictibil a diferenţiat compania. România joacă astăzi un rol strategic în sud-estul Europei, devenind un nod de stabilitate într-o regiune energică aflată în permanentă reaşezare. Subsidiara locală susţine operaţiunile internaţionale ale grupului şi colaborează strâns cu echipele MET din regiune, adaptând standardele elveţiene şi la specificul local. Activităţile includ furnizare, consultanţă, echilibrare şi, în curând, producţie din surse regenerabile — direcţie aliniată la tranziţia energetică europeană şi la investiţiile grupului în active verzi şi GNL. În spatele acestor etape sunt oameni: specialişti români care au crescut în MET şi au ajuns să contribuie la nivel internaţional. Ei duc mai departe, în proiecte cu vizibilitate europeană, această combinaţie de rigoare metodică şi adaptabilitate practică — ceea ce, în limbaj simplu, înseamnă „precizie elveţiană cu spirit românesc”. Parcursurile a trei dintre aceşti profesionişti arată cum experienţa acumulată în România poate deveni un atu competitiv real într-o companie globală din energie.

     

    1. Ana-Maria Manole, Western European Subsidiary Manager în cadrul MET Sales & Trading Holding AG

    2. Gabriela Mihoci, Group Talent Development & Employer Branding Specialist, MET Holding AG

    3.Ž Octavian Georgescu, Business Development Director, MET Green Assets Holding AG

     

     

    Echilibrul invizibil: cum arată coordonarea Europei de Vest din interiorul MET

    „Ne propunem să anticipăm schimbarea, să le oferim managerilor locali autonomie şi să rămânem aliniaţi cu obiectivele Grupului. Digitalizarea şi inovaţia sunt cheia – procese simplificate, instrumente bazate pe date şi produse structurate care îi ajută pe clienţi să gestioneze riscurile şi să integreze sursele regenerabile.”

    Pentru Ana-Maria Manole, Western European Subsidiary Manager în cadrul MET Sales & Trading Holding AG, coordonarea subsidiarelor din Europa de Vest înseamnă zile mereu diferite, dar unite de aceeaşi provocare: echilibrul dintre priorităţile locale şi obiectivele grupului. „Aşa cum ştim cu toţii, nicio zi nu seamănă cu alta, dar toate implică balansarea între priorităţile locale şi obiectivele grupului. Monitorizez principalii indicatori de vânzări şi PnL din Europa de Vest, oferind în timp real perspective asupra tendinţelor pieţei, provocărilor şi oportunităţilor. Lucrez îndeaproape cu managerii de ţară la propuneri pentru board, colaborez pe origination, raportare şi digitalizare şi acţionez ca o punte între subsidiare şi funcţiile grupului. În acelaşi timp, mă concentrez pe iniţiative de viitor, schimbări de reglementare şi noi oportunităţi de business”, explică ea. Călătoria sa la MET a început în biroul din Milano, într-o echipă restrânsă, unde a lucrat direct alături de CEO-ul MET Italia. „Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost deschiderea echipei de management: transparentă, colaborativă şi încurajând ideile. Faptul că echipa era mică a însemnat implicare directă pe mai multe funcţii şi o privire de ansamblu de 360 de grade asupra businessului, dar şi o expunere internaţională solidă prin colaborarea constantă cu funcţiile grupului din Elveţia şi alte ţări europene.” Privind la rolul profesioniştilor români în cadrul MET, Ana-Maria subliniază contribuţia lor unică: „Specialiştii români aduc un mix distinctiv de calităţi în echipele internaţionale: baze tehnice solide, adaptabilitate şi rezilienţă, rezultate din medii aflate în permanentă schimbare. Reuşesc să combine rigoarea cu creativitatea – să livreze rezultate precise şi, în acelaşi timp, să aducă idei proaspete. La fel de important, abordarea lor orientată către relaţii întăreşte coeziunea între culturi, ceea ce face ca aportul lor la MET să fie atât profesional, cât şi profund personal.” Experienţa acumulată în România i-a modelat modul în care abordează proiectele internaţionale. „Pieţele dinamice m-au învăţat agilitatea, resursele limitate mi-au dezvoltat un mod de gândire pragmatic, iar expunerea atât la practici locale, cât şi multinaţionale m-a ajutat să combin structura cu flexibilitatea. În plus, cultura relaţională din România mi-a consolidat stilul colaborativ, favorizând încrederea şi coeziunea în echipe diverse.” Pentru ea, acest echilibru între rigoare şi deschidere este unul dintre secretele unui parcurs reuşit într-o organizaţie globală. Într-un context european în continuă schimbare, performanţa depinde de agilitate. „Piaţa europeană evoluează constant, cu schimbări de reglementare, volatilitate a preţurilor şi aşteptări diferite din partea clienţilor. Ne propunem să anticipăm schimbarea, să le oferim managerilor locali autonomie şi să rămânem aliniaţi cu obiectivele grupului. Digitalizarea şi inovaţia sunt cheia – procese simplificate, instrumente bazate pe date şi produse structurate care îi ajută pe clienţi să gestioneze riscurile şi să integreze sursele regenerabile.” Un pas important în această direcţie a fost achiziţia MEGA în Belgia, „o piatră de hotar care introduce un model de retail complet digital în portofoliul nostru şi care ne inspiră să dezvoltăm angajamente digitale de nouă generaţie în Europa de Vest”. Tot în acest an, MET a făcut un pas strategic şi în Polonia, o piaţă cu potenţial uriaş. „Am intrat într-o piaţă cu o cerere industrială puternică şi cu un retail aflat în creştere. Aceste mişcări consolidează prezenţa MET pe pieţele mature, în timp ce deschid oportunităţi de creştere în pieţe aflate în plină dezvoltare.” Un rol esenţial în succesul acestor proiecte îl are integrarea între divizii. „Integrarea este esenţială. În Europa de Vest, lucrăm cu funcţiile centrale, cu alte divizii de vânzări, cu echipele de trading şi asset, combinând expertiza pentru a livra valoare. De exemplu, produsele structurate pentru clienţi industriali necesită o coordonare strânsă cu Trading, iar colaborarea cu Europa Centrală şi de Est ne permite să împărtăşim bune practici şi să dezvoltăm soluţii pan-europene.” Această integrare, adaugă ea, „se întâmplă prin colaborare zilnică, asigurând ca fiecare divizie să acţioneze ca parte dintr-un singur ecosistem, aliniind execuţia locală cu strategia pe termen lung a grupului”.    

     

    Carte de vizită Ana-Maria Manole, Western European Subsidiary Manager în cadrul MET Sales & Trading Holding AG:

    1Œ Din rolul actual, este responsabilă de coordonarea subsidiarelor MET din Europa de Vest şi de alinierea acestora la strategia de grup;

    2. Gestionează performanţa comercială, dezvoltă iniţiative de business pe pieţe mature şi acţionează ca punte de legătură între echipele locale şi funcţiile centrale;

    Ž3. Deţine un MBA la Vlerick Business School, unde a obţinut bursă de merit, şi a fost finalistă Hult Case Challenge, şi este absolventă de Telecomunicaţii la Universitatea Politehnica din Bucureşti;

    4, Experienţa sa anterioară în Board Office şi în echipe cu expunere directă la top management i-a oferit o înţelegere panoramică asupra operaţiunilor MET în Europa.

     

    5 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Ana-Maria Manole, Western European Subsidiary Manager în cadrul MET Sales
    & Trading Holding AG:

    1. Care consideraţi că este cea mai importantă lecţie învăţată de când lucraţi într-un mediu multinaţional elveţian?

    Privesc MET ca pe o multinaţională cu sediul în Elveţia, dar cu o atmosferă cu adevărat globală: auzi multe limbi vorbite şi ai impresia că te-ai putea afla oriunde în lume. Lucrând aici am învăţat cât de important este să combini precizia cu conştientizarea culturală: disciplina şi claritatea construiesc încredere, în timp ce adaptarea comunicării şi respectarea diversităţii stimulează colaborarea. Fiabilitatea şi consecvenţa rămân temelia încrederii – oamenii apreciază mai mult consistenţa în timp decât un succes izolat.

    2. Ce înseamnă pentru dumneavoastră „precizie elveţiană cu spirit românesc”, aplicată în activitatea de zi cu zi?

    Pentru mine, „precizie elveţiană cu spirit românesc” reflectă două valori complementare care îmi modelează munca. Precizia elveţiană înseamnă rigoare, structură şi fiabilitate – livrare consecventă şi respectarea standardelor. Spiritul românesc adaugă căldură, adaptabilitate şi creativitate, încurajând flexibilitatea şi conexiunea umană. Pe scurt, precizia elveţiană asigură că lucrurile sunt făcute corect, iar spiri­tul românesc asigură că sunt făcute cu suflet. Împreună, creează un echilibru excelent.

    3. Ce sfat aţi da tinerilor profesionişti români care aspiră la o carieră într-o companie internaţională?

    Sfatul meu: concentraţi-vă pe excelenţă şi fiabilitate, dar rămâneţi flexibili şi deschişi la diversitatea culturală. Învăţaţi în permanenţă, construiţi relaţii solide şi priviţi fiecare proiect ca pe o oportunitate de creştere. Investiţi în expertiză şi în cunoaşterea limbilor străine: paşapoartele voastre pentru cariere internaţionale. Aveţi încredere în valoarea voastră, rămâneţi modeşti şi împărtăşiţi cunoştinţe. Am crezut întotdeauna că adevăratul succes nu se măsoară doar prin ceea ce realizezi, ci şi prin felul în care îi ajuţi pe alţii să crească.

    4. Ce v-a învăţat experienţa despre leadership într-un context internaţional?

    Leadershipul este mai puţin despre a da instrucţiuni şi mai mult despre a le permite celorlalţi să reuşească. Într-un mediu internaţional, trebuie să asculţi, să te adaptezi şi să respecţi nuanţele culturale. Consistenţa şi deschiderea construiesc încredere, chiar şi în momente dificile. Mai presus de toate, leadershipul înseamnă conectarea oamenilor: crearea unui scop comun, păstrând în acelaşi timp identitatea locală şi stimulând coeziunea într-o organizaţie cu adevărat multiculturală.

    5. Cum evaluaţi potenţialul pieţelor mature din Europa de Vest comparativ cu cele emergente?

    Pieţele mature din Europa de Vest sunt competitive, reglementate şi sensibile la marje, oferind stabilitate şi o platformă pentru inovaţie. Succesul depinde de diferenţiere (modele de retail digital, produse structurate şi o experienţă superioară a clientului), mai degrabă decât de creşterea volumelor. Pieţele emergente aduc o creştere mai rapidă, dar şi riscuri mai mari, necesitând flexibilitate şi creativitate. În Europa de Vest, ne concentrăm pe consolidarea prezenţei pe pieţele existente prin atragerea şi păstrarea clienţilor, dar şi prin soluţii inovatoare.


    În centrul tranziţiei – cum formează MET oameni pentru energia viitorului

    „Proiectele regenerabile depind de cunoaşterea locală, însă Grupul aduce expertiză, forţă financiară şi bune practici. Această complementaritate face ca proiectele să fie şi implementabile, şi sustenabile.”

    Pentru Octavian Georgescu, intrarea în MET a reprezentat continuarea firească a unei cariere începute cu peste 13 ani în electricitate şi gaze, în roluri care au traversat întreg lanţul valoric: Origination, Portfolio Management, Supply şi Trading în Europa Centrală şi de Sud-Est. „Trecerea în zona de renewables a fost următorul pas logic pentru mine, iar MET mi-a oferit exact acea oportunitate, împreună cu expunerea la M&A — un tip de provocare pe care mi-o doream”, spune el. Alegerea a fost dublată de cultura organizaţională: „MET combină profesionalismul elveţian cu agilitatea antreprenorială. Pentru cineva interesat de creştere accelerată într-un cadru ordonat, este locul potrivit.” Contribuţia specialiştilor români în cadrul grupului este vizibilă, spune el, în mai multe divizii — de la trading la renewables. „Ceea ce ne caracterizează este adaptabilitatea, ingeniozitatea şi orientarea către soluţie — calităţi formate într-o piaţă energetică aflată mereu în schimbare.” Aceste trăsături se armonizează cu precizia şi standardele colegilor  din alte ţări. „Într-o companie în care colaborarea transfrontalieră e esenţială, acest amestec de puncte forte face diferenţa.” Evaluarea unui proiect de energie regenerabilă este un exerciţiu mult mai amplu decât pare la prima vedere. „Nu e suficient să ai teren sau tehnologie. Geografia, accesul, racordarea la reţea, reglementările, autorizaţiile, susţinerea comunităţii şi perspectiva pieţei pe termen lung sunt toate decisive.” MET aplică o abordare integrată: „Combinăm fezabilitatea tehnică cu viabilitatea comercială şi cu alinierea strategică. Doar aşa te asiguri că proiectul nu e doar posibil, ci are sens economic şi pe termen lung”. În tot acest proces, colaborarea dintre echipele locale şi cele internaţionale este esenţială. „Proiectele regenerabile depind de cunoaşterea locală, însă Grupul aduce expertiză, forţă financiară şi bune practici. Această complementaritate face ca proiectele să fie şi implementabile, şi sustenabile.” Şi poziţionarea MET în competiţia globală pentru proiecte verzi reflectă acest model. „Nu suntem doar un deţinător de active. Suntem în acelaşi timp producător, dezvoltator, manager de portofoliu şi partener. Acest model integrat ne oferă flexibilitate şi credibilitate în piaţă şi ne permite să construim parteneriate cu investitori instituţionali şi cu jucători care intră acum în zona de renewables.” Dimensiunea profesională şi cea personală se suprapun rar atât de clar. „Cu câţiva ani în urmă am luat conştient decizia de a-mi orienta cariera către renewables şi nu am regretat nicio clipă.” A lucra într-un domeniu care redefineşte felul în care se produce şi consumă energie schimbă scala motivaţiei. „Este foarte satisfăcător să faci parte din proiecte care combină provocări profesionale reale cu un scop social clar. Pentru mine, nu este doar un job. Este o misiune. Şi dă sens fiecărei zile.” 

     

    Carte de vizită — Octavian Georgescu, Business Development Director, MET Green Assets Holding AG:

    1.Œ Responsabil de identificarea, evaluarea şi dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, cu rol direct în extinderea portofoliului de active verzi al MET Group;

    2. Coordonează procesele de origination şi achiziţie de proiecte, în colaborare cu echipe locale şi structuri internaţionale de trading, asset şi investment;

    Ž3. Are experienţă anterioară în trading, supply şi portfolio management în Europa Centrală şi de Sud-Est, transferată acum în zona de M&A şi dezvoltare de proiecte;

    4. A absolvit un MSc în Inginerie Civilă (EN) la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Program de General Management la University of Sheffield şi Power Trading & Risk la IFF London

     

    5 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Octavian Georgescu:

    1. Care consideraţi că este cea mai importantă lecţie învăţată lucrând într-un mediu multinaţional elveţian?

    Am lucrat în două multinaţionale elveţiene, aşa că ştiam disciplina şi standardele ridicate pe care astfel de organizaţii le cer. Ce diferenţiază MET este echilibrul dintre precizia elveţiană şi flexibilitatea antreprenorială. Procesele riguroase şi managementul riscului asigură sustenabilitatea, în timp ce mentalitatea de start-up conduce inovaţia şi deciziile rapide.

    2. Ce înseamnă pentru dumneavoastră „precizie elveţiană cu spirit românesc”, aplicată în activitatea de zi cu zi?

    Precizia elveţiană înseamnă consistenţă, fiabilitate şi respectarea standardelor. Spiritul românesc aduce adapta­bilitate, rezilienţă şi creativitate în faţa incertitudinii. Lucrul în pieţe volatile şi imprevizibile ne-a învăţat să rămânem flexibili, să găsim soluţii rapide şi să inovăm chiar şi când resursele sunt limitate. Este o combinaţie puternică: precizia te aliniază cu aşteptările, adaptabilitatea te ajută să prosperi în realitatea de pe teren.

    3. Ce sfat aţi da tinerilor profesionişti români care aspiră la o carieră într-o companie internaţională?

    Le-aş recomanda să investească timp şi efort pentru a deveni specialişti recunoscuţi în domeniul lor. Într-un context internaţional, valoarea ta vine din faptul că poţi deveni persoana la care ceilalţi apelează când contează. În paralel, trebuie dezvoltate abilităţile soft care facilitează integrarea în echipe multiculturale: adaptabilitatea, des­chiderea către alte perspective şi disponibilitatea de a învăţa continuu.

    4. Cum se reflectă experienţa dvs. în România în modul în care abordaţi proiectele internaţionale şi cum reuşiţi să echilibraţi nevoia de expansiune rapidă cu obiectivul de sustenabilitate pe termen lung?

    Experienţa din România, o piaţă marcată de schimbări rapide de reglementare şi volatilitate, ne-a obligat să dezvoltăm rezilienţă, creativitate şi anticipare a riscurilor. A trebuit să găsim soluţii chiar şi atunci când predictibilitatea era redusă, iar aceste competenţe se dovedesc esenţiale în proiectele internaţionale, unde flexibilitatea şi capacitatea de a construi în incertitudine fac diferenţa. În privinţa echilibrului dintre creştere rapidă şi sustenabilitate, sectorul regenerabilelor poate accelera foarte mult, dar expansiunea necontrolată vine cu riscuri: suprasaturare, presiune pe reţea şi scăderea preţurilor de captură. De aceea, strategia MET se bazează pe diversificare — atât în tehnologii (wind, solar, storage), cât şi în geografii — pentru a combina scalarea cu rezilienţa. Complementaritatea dintre surse şi distribuţie geografică reduce dependenţa de un singur pariu şi ne permite să creştem într-un ritm alert, fără să compromitem sustenabilitatea pe termen lung, nici pentru MET, nici pentru pieţele în care operăm.

    5. Ce tehnologii emergente credeţi că vor schimba radical domeniul în următorul deceniu?

    Viitorul va fi modelat de un ansamblu de tehnologii complementare. Stocarea energiei în baterii va juca un rol central, însă digitalizarea şi soluţiile de tip smart grid vor fi la fel de importante. Managementul avansat al reţelei, răspunsul la cerere şi algoritmii de previzionare alimentaţi de inteligenţă artificială vor transforma felul în care producem, distribuim şi consumăm energie. Aceste inovaţii vor maximiza eficienţa şi valoarea activelor regenera­bile pe care le construim astăzi şi vor face posibil un sistem energetic mai inteligent şi mai rezilient.


    Cum poate deveni brandul intern un avantaj competitiv?

    „La MET, construirea unui employer brand începe prin a asculta oamenii care îl trăiesc zilnic. Ne bazăm pe poveşti reale, valori împărtăşite şi naraţiuni incluzive, pentru că autenticitatea trece graniţele.”

    Pentru Gabriela Mihoci, parcursul în MET a început dintr-o curiozitate profesională: cum poate o companie cu rădăcini elveţiene să funcţioneze, performant, în culturi foarte diferite. A descoperit rapid diferenţa: „M-au atras ADN-ul antreprenorial şi cultura bazată pe empowerment: aici oamenii nu doar îşi construiesc carierele, ci modelează efectiv tranziţia energetică. Ideile noi sunt ascultate, iar instrumentele, mentoratul şi încrederea le transformă în acţiune”. Este provocarea zilnică care o ţine conectată: un mediu în care libertatea vine la pachet cu standarde înalte şi asumare. Lucrul într-o multinaţională elveţiană i-a schimbat raportarea la performanţă. „Cultura elveţiană m-a învăţat că excelenţa nu este un obiectiv, ci un obicei zilnic — construit prin precizie, încredere şi responsabilitate. Structura şi disciplina produc rezultate pe termen lung, dar coexistă cu inovaţia şi colaborarea.” Din această combinaţie a înţeles ceva esenţial: organizaţiile multiculturale prosperă când metodele riguroase se îmbină cu deschiderea către idei noi — consistenţă fără rigiditate, adaptabilitate fără haos. La nivel personal, definiţia „Swiss precision with Romanian spirit” descrie exact modul său de lucru. „Mentalitatea elveţiană aduce planificare, claritate şi standarde înalte, iar spiritul românesc adaugă căldură, agilitate şi adaptabilitate. În practică, înseamnă să livrezi cu rigoare, dar cu creativitate şi conexiune umană — o combinaţie care face rezultatele şi corecte, şi relevante.” Privind contribuţia românilor din MET, Gabriela vede un avantaj competitiv real. „Profesioniştii români aduc rezilienţă, adaptabilitate şi gândire strategică. Suntem formaţi într-un context de schimbare continuă, orientaţi spre soluţii şi ingenioşi în situaţii complexe. În plus, aducem căldură culturală şi spirit de echipă — iar această combinaţie de competenţe tehnice şi abilităţi relaţionale are un impact vizibil în echipele internaţionale.” Aceleaşi lecţii se traduc în modul în care abordează proiectele globale. România mai oferă însă un alt avantaj invizibil, dar critic: „Aici înveţi rezilienţa — să continui în ciuda obstacolelor — iar asta devine un atu real într-un mediu multinaţional accelerat”. Rolul Gabrielei include şi responsabilităţi legate de brandul de angajator şi identitatea internă a companiei într-un grup cu prezenţă globală. „La MET, construirea unui employer brand începe prin a asculta oamenii care îl trăiesc zilnic. Ne bazăm pe poveşti reale, valori împărtăşite şi naraţiuni incluzive, pentru că autenticitatea trece graniţele.” Diversitatea, spune ea, nu este decor, ci avantaj funcţional: „Suntem o echipă internaţională care aduce feedback şi idei diferite — iar rezultatul este un brand care se simte autentic peste tot, reflectând diversitatea noastră reală.” Retenţia rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte într-un context competitiv. „Cele mai eficiente programe sunt cele care combină un drum clar de dezvoltare cu sens şi apartenenţă.” Ea dă ca exemplu Talent Development Program: „Le oferă tinerilor acces la mentori seniori, inclusiv la lideri C-level, într-un mediu care îi provoacă şi îi creşte. Când oamenii simt investiţia reală în dezvoltarea lor şi văd o direcţie clară, rămân motivaţi să contribuie pe termen lung”. Într-o companie multigeneraţională, provocarea este echilibrul. „Generaţiile tinere preferă formate digitale, scurte şi interactive, în timp ce colegii cu experienţă apreciază programe profunde, mentoring şi discuţii faţă în faţă. Noi combinăm cele două şi stimulăm colaborarea între generaţii.” Prin proiecte cross-funcţionale, cataloage de training şi programe de coaching, circulă în ambele sensuri atât energia nouă, cât şi perspectiva matură. Astăzi MET Group are peste 1.350 de angajaţi în 21 de ţări, cu o vârstă medie de 39 de ani — „un echilibru sănătos între ambiţie tânără şi experienţă solidă”. În privinţa remuneraţiei, Gabriela subliniază consistenţa strategiei. „În ciuda volatilităţii globale, MET rămâne angajat unui pachet competitiv, completat cu beneficii care contează: flexibilitate, wellbeing, dezvoltare profesională. Angajaţii trebuie să se simtă văzuţi şi susţinuţi — acesta este fundamentul retenţiei.” Într-un grup prezent în atâtea pieţe, buna funcţionare internă nu este un dat, ci un exerciţiu continuu. „Distanţa geografică, culturală sau lingvistică poate fi o provocare, dar noi alegem să vedem diversitatea ca pe o forţă. Ne unim prin valori comune, transparenţă şi colaborare reală. Perspectivele diferite nu sunt o barieră, ci motorul succesului nostru.”     

     

    Carte de vizită — Gabriela Mihoci, Group Talent Development & Employer Branding Specialist, MET Holding AG:

    1.Œ Coordonează iniţiativele de talent development şi employer branding la nivelul întregului grup MET, activ în peste 20 de ţări;

    2. Dezvoltă programe strategice pentru atragerea, retenţia şi creşterea profesională a angajaţilor, inclusiv coaching, training
    şi iniţiative cross-country;

    Ž3. Gestionează componenta de employer branding, asigurând coerenţa culturală şi reflectarea valorilor organizaţionale în toate subsidiarele;

    4. A absolvit un Master în pieţe financiare şi o licenţă în Finanţe-Bănci la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, cu implicare în proiecte extracurriculare de HR şi marketing.

     

    5 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Gabriela Mihoci:

    1. Care consideraţi că este cea mai importantă lecţie învăţată lucrând într-un mediu multinaţional elveţian?

    Cultura de lucru elveţiană m-a învăţat că excelenţa nu este o destinaţie, ci un obicei zilnic — construit prin precizie, încredere şi responsabilitate. Structura şi disciplina generează rezultate pe termen lung, dar coexistă cu inovaţia şi colaborarea. Am văzut că mediile multiculturale funcţionează cel mai bine atunci când metodele riguroase sunt combinate cu deschiderea către idei noi, creând un echilibru între consistenţă şi adaptabilitate.

    2. Ce înseamnă pentru dumneavoastră „precizie elveţiană cu spirit românesc”, aplicată în activitatea de zi cu zi?

    Pentru mine, este echilibrul ideal între structură şi creativitate. Mindsetul elveţian aduce planificare, claritate şi standarde înalte, în timp ce spiritul românesc adaugă căldură, agilitate şi capacitatea de adaptare. În practică, asta înseamnă să livrezi cu rigoare, dar într-un mod care păstrează creativitatea şi conexiunea umană — o combinaţie care face rezultatele atât solide, cât şi relevante pe termen lung.

    3. Cum vedeţi rolul specialiştilor români în cadrul MET Group şi ce aduc diferit în echipele internaţionale?

    Profesioniştii români aduc rezilienţă, adaptabilitate şi gândire strategică. Provenind dintr-un mediu marcat de schimbare, suntem orientaţi spre soluţii şi ingenioşi în situaţii complexe. În plus, aducem căldură culturală şi spirit de echipă, ceea ce consolidează colaborarea. Această combinaţie de competenţe dure şi abilităţi relaţionale aduce valoare reală într-o companie multiculturală.

    4. Ce sfat aţi da tinerilor profesionişti români care aspiră la o carieră într-o companie internaţională?

    Fiţi curajoşi, curioşi şi nu vă subestimaţi potenţialul. Succesul într-un context internaţional vine din capacitatea de a ieşi din zona de confort, de a privi diversitatea ca oportunitate şi de a învăţa continuu. Rămâneţi autentici, pentru că autenticitatea este apreciată. Şi cel mai important: fiţi consecvenţi şi
    depăşiţi-vă limitele zilnic — perseverenţa, deschiderea şi colaborarea deschid uşi pe care nu le anticipaţi.

    5. Cum se reflectă experienţa din România în modul în care abordaţi proiectele internaţionale?

    Lucrul în România m-a format să fiu în acelaşi timp pragmatică şi creativă. Înveţi să valorifici fiecare oportunitate şi să faci mult cu resurse puţine — o mentalitate care se potriveşte perfect proiectelor internaţionale, unde trebuie să echilibrezi standardele globale cu realităţile locale. România te mai învaţă şi rezilienţa — să continui în ciuda obstacolelor — o calitate esenţială într-un mediu multinaţional dinamic şi accelerat.

  • În loc să ne întrebăm ce tehnologie sau industrie va domina următorul deceniu ar trebui să începem cu altceva: ce fel de oameni formăm, atragem şi păstrăm, ca să conteze în următorul deceniu? Restul – megawaţi, linii de producţie, agenţi de AI sau algoritmi de securitate – va veni ca rezultat

    În această ediţie specială a BUSINESS Magazin vorbim mult despre energie şi inovaţie. Despre megawaţi instalaţi, linii noi de producţie, agenţi conversaţionali de AI, algoritmi de securitate şi baterii pentru maşinile viitorului. Dar, dacă dai deoparte jargonul, vedem că în spatele tuturor acestor articole stă la bază întrebarea: „Cine duce, de fapt, această schimbare?”. Tehnologia e doar instrumentul.

    Motorul sunt oamenii care ştiu să o construiască, să o pună la lucru şi să o adapteze atunci când contextul se schimbă peste noapte. Unul dintre exemplele în acest sens vine chiar din articolul de copertă al acestei ediţii, axat pe povestea MET România. În cifre, compania înseamnă pe piaţa locală 888,2 mil. lei cifră de afaceri în 2024, 14,7 mil. lei profit net şi o echipă de 56 de oameni. Pe hartă, este filiala locală a unui grup elveţian prezent în 15 ţări, activ pe 30 de pieţe naţionale de gaze şi conectat la 39 de huburi de tranzacţionare.

    Dar povestea de fond este, de fapt, despre oameni români care coordonează subsidiare din Europa de Vest, care construiesc portofolii de active regenerabile sau care definesc programe de talent development pentru întregul grup. Aceeaşi logică – tehnologia ca rezultat al oamenilor potriviţi – se vede şi într-o zonă aparent foarte diferită: AI-ul construit în România pentru o piaţă globală.

    Dan Huru, CEO şi cofondator MeetGeek.ai, a pornit în 2021 cu ideea de a transforma şedinţele dintr-o corvoadă într-un avantaj competitiv. Start-up-ul pe care l-a construit alături de echipa sa, foloseşte inteligenţa artificială pentru a converti conversaţiile din companii în informaţii şi automatizări care economisesc timp, claritate şi energie. În mai puţin de patru ani, MeetGeek a ajuns la peste 5.000 de clienţi din 100 de ţări şi la investiţii totale de aproape 3 milioane de euro. „Ideile sunt peste tot. Diferenţa o face execuţia”, spune Dan Huru. Nu lipsa ideilor este problema României, ci capacitatea de a le duce până la capăt, cu procese clare, acces la pieţe şi echipe care ştiu să construiască produse repetitive, nu doar proiecte izolate. În oglindă cu aceste exemple tech, într-o fabrică cu 45 de ani de istorie găsim aceeaşi filosofie.

    Alin Ioaneş, CEO al ROMBAT, vorbeşte despre inovaţie fără să forţeze cuvinte mari: „Lumea se aşteaptă la mari descoperiri, dar inovarea porneşte de la mici îmbunătăţiri de proces. Dacă reuşeşti să reduci pierderile cu 0,1% sau să optimizezi timpul de producţie cu două secunde, deja creezi plusvaloare. Aceasta este inovaţia reală, cea care face diferenţa zi de zi.” Pentru ROMBAT, oamenii nu sunt un „element de HR”, ci infrastructura invizibilă care leagă trecutul de viitor: tehnicieni, operatori, ingineri, mentori care au ţinut fabrica în mişcare prin toate tranziţiile economice ale ultimelor decenii. Investiţiile recente — linia Heavy Duty Champion HD-EFB, de circa 3 milioane de euro, şi un program de modernizare de 100 de milioane — sunt dovada că este rezultatul unei comunităţi profesionale care acceptă schimbarea ca normă şi o transformă în avantaj competitiv. Dacă trecem din zona industriei grele şi a energiei în universul securităţii cibernetice, al Bitdefender, vedem încă o dată cât de mult depinde inovaţia de oameni. În cybersecurity, tehnologia este doar jumătate din ecuaţie. Cealaltă jumătate o reprezintă echipele care gândesc, testează, anticipează şi reconstruiesc soluţii în ritmul în care evoluează atacatorii — adică foarte repede.

    România are o particularitate: generaţii întregi de profesionişti s-au format într-un mediu cu reguli schimbate frecvent, cu crize succesive şi cu resurse limitate. În energie, tehnologie sau industrie, asta a produs o combinaţie interesantă de rigurozitate tehnică şi creativitate practică. Întrebarea pentru noi, ca ţară, nu este dacă avem destule idei sau destule tehnologii, ci dacă avem un ecosistem care să-i ţină aproape pe oamenii care le pot construi: programe care să-i încurajeze, companii care să le dea autonomie şi sens, capital disponibil să le finanţeze ideile, cât şi politici publice care să nu le pună beţe în roate în momentele critice.   

    Ioana Matei este editor-şef Business Magazin

  • Europa nu mai poate evita creşterea vârstei de pensionare. Studiul de caz al Spaniei explică motivele economice

    Europa se confruntă cu o criză structurală a sistemelor de pensii. Deşi realitatea economică impune creşterea vârstei de pensionare, decidenţii politici continuă să amâne reformele. Sustenabilitatea sistemului poate fi recâştigată doar printr-o abordare complexă: ajustări automate, contribuţii mai echitabile şi compensaţii pentru categoriile afectate.

    La începutul lunii octombrie 2025, cu viitorul său politic atârnând de un fir de aţă, prim-ministrul Franţei, Sébastien Lecornu, care demisionase şi fusese renumit în funcţie, a promis că va suspenda reformele nepopulare ale pensiilor până în 2027, când vor avea loc alegerile prezidenţiale.

    Deputaţii socialişti au declarat victoria. Comunitatea de afaceri franceză a oftat. S&P a retrogradat ratingul de credit al Franţei, invocând îngrijorări legate de buget. Din moment ce Franţa amână reformele inevitabile cel puţin doi ani, iar multe alte ţări europene se confruntă cu propriile crize ale sistemului de pensii, The Conversation a analizat cum pot fi concepute reforme care să fie sustenabile, echitabile şi viabile din punct de vedere politic.Un aspect izbitor al dezbaterii privind reforma pensiilor în Europa este cât de bine sunt înţelese şi documentate cauzele de bază ale problemei. Populaţia Europei îmbătrâneşte.

    Rata natalităţii este în scădere. Speranţa de viaţă este din ce în ce mai mare. Tot mai puţini oameni contribuie pentru a finanţa sistemele publice din care tot mai mulţi vor primi bani pentru perioade mai lungi de timp. În acelaşi timp, transformările tehnologice reduc ponderea veniturilor din muncă în produsul intern brut.

    Deoarece majoritatea sistemelor europene de tip „repartiţie” (pay-as-you-go) au fost concepute într-o perioadă cu o structură demografică complet diferită, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta realitatea actuală. Se acceptă acest lucru în alte domenii, cum ar fi educaţia, unde districtele şcolare sunt redesenate şi construcţia de şcoli noi redusă pentru a reflecta scăderea numărului de copii din anumite cartiere. Însă orice discuţie despre ajustarea vârstei de pensionare este întâmpinată de mii de protestatari furioşi care umplu străzile din Paris, Madrid sau Bruxelles. În Franţa, este de asemenea important de pus reforma în perspectivă: se propunea creşterea vârstei de pensionare cu doi ani, până la 64. Danemarca îşi ajustează vârsta de pensionare la fiecare cinci ani, în funcţie de speranţa de viaţă, şi a aprobat deja ca aceasta să ajungă la 70 până în 2040, de la nivelul actual de 67.


    Tot mai puţini oameni contribuie pentru a finanţa sistemele publice din care tot mai mulţi vor primi bani pentru perioade mai lungi de timp. În acelaşi timp, transformările tehnologice reduc ponderea veniturilor din muncă în produsul intern brut.


    Totuşi reformele sistemelor de pensii continuă să eşueze deoarece politica prevalează asupra economiei. Tranziţiile demografice sunt perfect previzibile, costurile lor pot fi măsurate, iar instrumentele de politică necesare pentru a gestiona consecinţele există deja. Cu toate acestea, reformele nu merg mai departe atunci când se lovesc de interese electorale şi de neîncrederea publică. Cum pot fi depăşite aceste obstacole? Potrivit lui Javier Díaz Giménez, profesor de economie la IESE Business School (Universidad de Navarra), şi Julián Díaz Saavedra, conferenţiar la Universidad de Granada, depăşirea acestor obstacole necesită o abordare multidimensională. Aceştia propun ca reformele să nu se concentreze exclusiv pe un singur element – precum vârsta de pensionare – ci să vizeze simultan cheltuielile şi contribuţiile, oferind în acelaşi timp compensaţii grupurilor afectate iniţial de schimbări. Cei doi profesori au folosit cazul Spaniei drept studiu de referinţă pentru The Conversation, însă concluziile se aplică unui număr mare de ţări europene – inclusiv Franţei.

     

    Ajustările automate şi compensaţiile unice

    O parte a soluţiei constă în introducerea unor mecanisme noi de ajustare automată – reguli care adaptează nivelul pensiilor în funcţie de evoluţiile economice şi demografice. Astfel de mecanisme fac sistemele de pensii mai previzibile şi mai credibile, reducând totodată dependenţa lor de serii de reforme ad-hoc, adesea blocate de dificultăţi politice. Cei doi profesori propun, de asemenea, compensarea muncitorilor şi pensionarilor care suportă cel mai mult consecinţele reducerii pensiilor. Aceasta s-ar realiza printr-un transfer unic de active lichide din partea guvernului către gospodării.

    Dezavantajul acestei măsuri este sursa finanţării: statele ar trebui, cel mai probabil, să acopere aceste plăţi prin împrumuturi noi, crescând nivelul datoriei publice. Totuşi, experienţa arată că reformele impuse fără nicio încercare de a compensa pierderile celor afectaţi sunt adesea inversate ulterior.

    Pe măsură ce numărul alegătorilor vârstnici creşte constant, este de aşteptat ca aceştia să blocheze orice iniţiativă de reducere a beneficiilor – cu excepţia cazului în care înţeleg clar că vor fi compensaţi pentru pierderile suferite.

    Cum pot deveni viabile reformele pensiilor?

    Pentru ca reformele sistemelor de pensii să funcţioneze în practică, acestea trebuie să se bazeze pe cinci principii esenţiale:

    1. Introducerea unui factor de sustenabilitate care să ajusteze valoarea pensiei iniţiale în funcţie de speranţa de viaţă a generaţiei din care face parte persoana care se pensionează. În termeni concreţi, cei care ies mai devreme la pensie ar urma să primească o pensie mai mică, deoarece vor beneficia de plăţi pe o perioadă mai lungă de timp. Această măsură creează un stimulent pentru prelungirea vieţii active.

    2. Aplicarea unei reguli automate de ajustare care să actualizeze drepturile şi/sau pensiile astfel încât să fie garantată sustenabilitatea financiară a sistemului. În prezent, multe ţări indexează pensiile în funcţie de indicele preţurilor de consum (CPI – Consumer Price Index), însă această practică nu este sustenabilă, deoarece reduce rata de înlocuire a pensiei (raportul dintre salariul dinaintea pensionării şi pensia primită). Această problemă este deosebit de gravă într-un context de productivitate scăzută a muncii, cum se întâmplă în Spania.


    Pe măsură ce numărul alegătorilor vârstnici creşte constant, este de aşteptat ca aceştia să blocheze orice iniţiativă de reducere a beneficiilor – cu excepţia cazului în care înţeleg clar că vor fi compensaţi pentru pierderile suferite.


    3. Calcularea pensiei pe baza contribuţiilor din întreaga viaţă activă, nu doar din ultimii
    25 de ani (sau alte perioade reduse). Ignorarea anilor de muncă de la începutul carierei tinde să favorizeze persoanele cu venituri mari şi subfinanţează sistemul în ansamblu.

    4. Eliminarea plafoanelor pentru contribuţiile la asigurările sociale, dar menţinerea unei limite maxime pentru pensii, astfel încât persoanele cu venituri ridicate să contribuie mai mult, fără a primi beneficii suplimentare în schimb.

    5. Acordarea unei compensaţii unice pentru muncitorii şi pensionarii care pierd în urma reformei. Aceste compensaţii pot fi finanţate prin datorie publică şi ar avea rolul de a facilita tranziţia, prevenind reacţiile sociale negative care, adesea, duc la eşecul reformelor.

    Atunci când sunt combinate, aceste măsuri nu doar că îmbunătăţesc sustenabilitatea financiară a sistemelor de pensii, reducând cheltuielile viitoare, ci şi încurajează economiile pe care le fac persoanele de-a lungul timpului şi prelungirea vieţii profesionale.

    Dacă reformele sunt anunţate cu suficient timp înainte, costurile tranziţiei pot fi semnificativ mai mici, deoarece fiecare poate avea posibilitatea de a-şi ajusta treptat consumul, economiile şi planurile de pensionare.

    Desigur, aceste reforme nu vor elimina controversele. Guvernele care le adoptă trebuie să comunice clar motivele şi beneficiile lor şi să anticipeze o reacţie publică dificilă. În acelaşi timp, trebuie explicat că, în absenţa reformelor, alternativa va fi o creştere substanţială a taxelor.

    Iar alternativa este, într-adevăr, mai puţin favorabilă. Potrivit calculelor autorilor, Spania ar trebui să majoreze TVA-ul mediu cu nouă puncte procentuale – de la 16% la 25% – pentru a genera veniturile necesare menţinerii actualului sistem de pensii pe termen nelimitat. Prin amânarea deciziilor considerate controversate de populaţie privind reforma pensiilor, politicienii nu fac decât să se pregătească pentru creşteri de taxe în viitor.

    Traducere şi adaptare: Oana Ioniţă

  • Un popular lanţ de brutării cu o istorie de 40 de ani intră în faliment

    Un popular lanţ de brutării din Germania, cu o tradiţie de peste 40 de ani, a depus recent cerere de protecţie împotriva falimentului, potrivit Business Insider. Mecklenburger Backstuben operează peste 50 de unităţi în Mecklenburg-Vorpommern şi Brandenburg. Lanţul se confruntă cu costuri în creştere la energie, materii prime şi personal, punând peste 400 de locuri de muncă în pericol. 

  • Parisul, în alertă: JD.com din China a pus ochii pe retailerul local Fnac Darty

    După Shein, Temu şi Alibaba, un alt retailer online chinez major ia în vizor Franţa: JD.com. Decizia gigantului din comerţului de a prelua o participaţie în cadrul Fnac Darty, unul dintre cei mai cunoscuţi retaileri de electronice din Franţa, a reînviat îngrijorările guvernului francez cu privire la influenţa în creştere a Chinei în Europa, notează Euronews. Miliardarul ceh Daniel Kretinsky este în prezent cel mai mare acţionar al Fnac Darty.