BusinessMagazin

Blog

  • Un parteneriat între mediul privat şi sectorul non-profit aduce o investiţie de peste 65.000 de euro în sistemul public de sănătate, prin renovarea şi modernizarea centrului de recuperare medicală pediatrică din cadrul Institutului Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu–Rusescu

    Centrul de recuperare dispune de două săli pentru intervenţie terapeutică, o sală de aşteptare, un vestiar, trei grupuri sanitare, dintre care unul accesibil pentru persoane cu dizabilităţi şi aparatură necesară procesului de recuperare. @ Noul spaţiu va permite echipelor multidisciplinare ale INSMC să ofere terapii gratuite, pe termen nedeterminat, copiilor cu vârste cuprinse între patru şi 18 ani, care se confruntă cu întârzieri de dezvoltare psihomotorie, tulburări neuromotorii sau patologii neuromusculare.

    Un parteneriat între mediul privat şi sectorul non-profit aduce o investiţie de peste 65.000 de euro în sistemul public de sănătate, prin renovarea şi modernizarea centrului de recuperare medicală pediatrică din cadrul Institutului Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu–Rusescu” (INSMC). Proiectul a fost finanţat şi implementat de dezvoltatorul imobiliar HILS Development, Clinica Medikali, prin Asociaţia Medikali, şi Asociaţia „Din Grijă pentru Copii”.

    „Modernizarea acestui centru este rezultatul unei responsabilităţi împărtăşite — instituţii, specialişti şi parteneri care aleg să facă paşi reali pentru binele copilului. În proiectele noastre am văzut cât de mult contează atunci când mediul privat îşi asumă un rol social alături de sistemul public, având ca reper sănătatea copilului”, a spus Victoria Olteanu, preşedintele Asociaţiei „Din Grijă pentru Copii”, la evenimentul de deschidere a noului centru.

    Centrul de recuperare dispune de două săli pentru intervenţie terapeutică, o sală de aşteptare, un vestiar, trei grupuri sanitare, dintre care unul accesibil pentru persoane cu dizabilităţi şi aparatură necesară procesului de kinetoterapie.

    Spaţiul este dedicat copiilor cu vârste cuprinse între patru şi 18 ani, care se confruntă cu tulburări neuromotorii, paralizii cerebrale, scolioze, tulburări de dezvoltare psihomotorie sau alte afecţiuni neuro-musculare care au nevoie să urmeze programe de recuperare pe termen lung.

    „Am întâlnit nenumărate situaţii în care intervenţia timpurie, susţinută prin programe de kinetoterapie, a schimbat în mod remarcabil evoluţia unui copil. (…) Anual, sunt peste 5.000 de copii care vin în acest centru şi se recuperează, iar dintre aceştia, peste 1.000 au probleme neurologice. Acum, după modernizare, ne aşteptăm la o creştere a numărului de pacienţi de cel puţin 30-40%”, a spus dr. Adina Negoiţă, CEO & fondator al clinicii Medikali şi preşedintele Asociaţiei Medikali, prezentă de asemenea la eveniment.

    Centrul de recuperare se află într-o clădire veche care aparţine INSMC şi care a fost complet renovată. Lucrările au început în primăvara acestui an şi s-au finalizat în această toamnă, mai adaugă preşedintele Asociaţiei Medikali.

    „Am învăţat că a construi înseamnă mult mai mult decât a ridica blocuri, înseamnă a crea spaţii care aduc valoare oamenilor, care îi ajută să trăiască mai bine. Iar renovarea şi modernizarea spaţiului de recuperare medicală pentru copii este un astfel de proiect”, a declarat Bogdan Bălaşa, director general HILS Development.

    Reprezentanţii celor trei organizaţii implicate subliniază că investiţia reflectă necesitatea unor parteneriate între mediul privat şi sectorul public pentru acoperirea unor nevoi urgente din infrastructura medicală.

    Renovarea centrului, după cum spun aceştia, face parte dintr-un efort comun de a crea condiţii adecvate pentru tratamentele de lungă durată necesare copiilor cu tulburări de dezvoltare, afecţiuni neuromusculare sau paralizii cerebrale.

    Noul spaţiu va permite echipelor multidisciplinare ale INSMC — formate din medici de psihiatrie pediatrică, recuperare medicală, kinetoterapeuţi şi specialişti în balneofizioterapie — să ofere terapii gratuite, pe termen nedeterminat, copiilor cu întârzieri de dezvoltare psihomotorie, tulburări neuromotorii sau patologii neuromusculare.

     

     

  • Bugetul ţării la zece luni: Datele de la Ministerul de Finanţe arată un deficit bugetar de 5,72% din PIB, faţă de 6,22% în primele 10 luni din 2024. Veniturile au crescut cu 12,3%, iar cheltuielile se ambiţionează să rămână sus, având un plus de 9,9%

    Ministerul de Finanţe a publicat luni după-amiază execuţia bugetară pentru primele 10 luni ale acestui an.

    Astfel, veniturile totale ale statului au fost de 531,55 mld. de lei, în creştere cu 12,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cheltuielile au ajuns la 640,42 mld. de lei, plus 9,9%.

    Astfel, rezultă un deficit bugetar de 5,72% din PIB în perioada ianuarie–octombrie. În anul 2024, România a încheiat bugetul cu un deficit de 8,6% pe metoda cash şi de 9,3% pe metoda folosită de Comisia Europeană, ESA.

    Veniturile din TVA au crescut cu 9,2% în această perioadă, ajungând la 108,38 mld. de lei. Reamintim că Guvernul a majorat cotele de TVA de la 1 august 2025.

    Cheltuielile cu dobânzile au urcat cu 42,3%, fiind la sfârşitul lunii octombrie de 46,78 mld. de lei, în creştere cu aproape 14 mld. de lei faţă de anul trecut.

    Cea mai rapidă creştere a veniturilor a fost la impozitul „pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale (taxe vamale)”, care a avut un plus de 29,7%, fiind de 2,09 mld. lei.

    La nivelul cheltuielilor, cel mai rapid au crescut proiectele cu finanţare din PNRR, cu 121,7%, adăugând aproape 8 mld. de lei faţă de anul trecut.

    Regăsiţi mai jos principalele categorii de cheltuieli şi venituri:

    Cheltuieli:

    ♦ Cea mai mare categorie de cheltuieli a fost reprezentată de asistenţa socială, care a totalizat 209,12 mld. de lei, însemnând o creştere de 12,7% faţă de primele 10 luni din anul trecut.

    ♦ Cheltuielile de personal au ajuns la 140,34 de mld. de lei în primele zece luni din acest an, plus 5% faţă de perioada similară din 2024.

    ♦ Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au situat la aproape 80 de mld. de lei, ele crescând cu 5,5%.

    ♦ Subvenţiile au scăzut cu 32,6% faţă primele 10 luni din 2024, fiind până la sfârşitul lunii octombrie de 10 mld. de lei.

    Venituri:

    ♦ Contribuţia la asigurări (sănătate + pensii) a adus la bugetul statului aproape 173 de mld. de lei, fiind cel mai mare contribuitor la bugetul de stat. Faţă de perioada similară a anului trecut sumele au crescut cu 16,46 de mld. de lei, reprezentând o majoare cu 10,5%.

    ♦ Impozitul pe venit şi salarii a adus 48,6 mld. de lei la buget, în plus cu 19,5% faţă de perioada similară din 2024.

    ♦ Accizele au adus şi ele aproape 40 de mld. de lei la buget, ceea ce reprezintă o creştere de 10,2%.

    ♦ Impozitul pe profit a crescut cu 15,8% faţă de primele 10 luni din 2024, ajungând la 38,1 mld. de lei.

    ♦ Veniturile nefiscale au crescut cu 9%, ajungând la 46,3 mld. de lei în primele zece luni din 2025. Acestea reprezintă dividende din profitul companiilor de stat, al regiilor autonome, respectiv închirieri sau vânzări de bunuri.

  • De unde a încasat statul cei mai mulţi bani şi pe ce a cheltuit cel mai mult în primele zece luni

    Diferenţa dintre cheltuielile făcute de stat şi venituri s-a redus, în primele zele luni din 2025, cu 550 de milioane de lei, faţă de acelaşi interval de anul trecut, ajungând la 108,87 miliarde lei, de la 109,42 miliarde lei.

    Vorbim de o pondere de 5,72% din produsului intern brut (PIB), de asemenea în scădere a faţă de procentul din PIB-ul aferent primelor 10 luni din 2024, când era 6,22%.

    Potrivit execuţiei bugetului general consolidat, veniturile totale au însumat 531,55 mld lei în primele zece luni ale anului 2025, în creştere cu 12,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 1 punct procentual, evoluţie susţinută în principal de veniturile curente (+0,63 pp) – cu precădere impozit pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize – şi de fondurile europene (+0,38 pp).

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 48,62 mld lei, înregistrând o creştere de 19,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+71,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%.

    Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,7%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (10,0%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.

    Evoluţia fondului de salarii din economie reflectă dinamicile câştigului salarial mediu brut (9,6%) şi a efectivului de salariaţi (0,4%) înregistrate în perioada decembrie 2024 – septembrie 2025 comparativ cu perioada decembrie 2023 – septembrie 2024.

    Şi contribuţiile de asigurări au crescut cu 10,5% (an/an), până la 172,89 mld lei, apropiată de majorarea fondului de salarii din economie. Evoluţia a acestor încasări a fost influenţată şi de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel realizat în primele zece luni ale anului trecut (18,6 mld. lei în ianuarie – octombrie 2025, faţă de 14,7 mld lei în lunile ianuarie – oct 2024, dar şi de eliminarea excepţiilor de la plata CASS reglementată prin Legea nr. 141/2025.

    Încasările din impozitul pe profit au însumat 38,14 mld lei, consemnând o creştere de 15,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.

    Încasările nete din TVA – respectiv diferenţa dintre TVA colectată sau brută şi restituirile de TVA – au crescut cu 9,2% (an/an), însumând 108,38 mld lei. Evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+7,8%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (27,2 mld. lei în ian-oct 2025, comparativ cu 25,2 mld lei în ian-oct 2024), cât şi de un efect de bază mai ridicat. Evoluţia a acestor încasări a fost influenţată şi de efectele prevederilor Legii nr. 141/2025 privind modificarea cotelor de TVA.

    Şi veniturile din accize au consemnat o creştere, de 10,2% (an/an), însumând 39,66 mld lei, în condiţiile unor evoluţii pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,7%) şi accizele pentru produsele din tutun (5%), influenţate şi de efectul majorării nivelului accizelor conform Legii nr.141/2025. Evoluţia lunară prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

    Veniturile nefiscale au crescut cu 9%, până la însumat 46,32 mld lei, voluţie susţinută de vărsămintele din veniturile nete ale B.N.R şi veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

    În ceea ce priveşte sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 40,59 mld lei, în creştere cu 31,9% (an/an).

    Cheltuielile bugetului general consolidat, ajunse la o sumă de 640,42 mld lei, au crescut mai lent decât veniturile, respectic în termeni nominali cu 9,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Raportat la PIB, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,53 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 33,14% din PIB la 33,67% din PIB.

    „Analizând evoluţia ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observâm că ritmul de creştere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB”, se arată în document.

    Cheltuielile de personal au însumat 140,34 mld lei, în creştere cu 5,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, dar, exprimate ca pondere în PIB, aceste au scăzut cu 0,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 7,4% din PIB.

    Pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar precum şi a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale, pentru anul 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024, cheltuielile de personal au înregistrat o evoluţie descrescătoare începând cu luna iulie, astfel că în luna octombrie acestea sunt cu 500 toamilioane lei mai mici faţă de luna octombrie a anului 2024.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 79,71 mld lei, în creştere cu 5,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale respectiv 3,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 9,8% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

    În ceea ce priveşte cheltuielile cu dobânzile, acestea au fost de 46,77 mld lei, cu 13,91 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    În acelaşi timp, cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 209,12 mld lei în creştere cu 12,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

    Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 10 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,86 mld lei.

    La capitolul cheltuieli cu subvenţiile, acestea au fost de 10,06 mld lei, aceasta reprezentând subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (909,08 mil lei).

    Alte cheltuieli au fost de 13,37 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    În ceea ce priveşte cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii), acestea au fost de 51,44 mld lei, în creştere cu 24,56% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 96,04 mld lei, cu 8,65% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 88,40 mld lei.

     

  • Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în contextul informaţiilor din spaţiul public privind furnizarea de energie gratis de către Hidroelectrica: Astăzi am trimis Corpul de Control al Ministerului Energiei la Hidroelectrica. Hidroelectrica nu e puşculiţa nimănui

    Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunţat joi că a trimis Corpul de Control al ministerului la Hidroelectrica, în urma unor informaţii apărute în spaţiul public potrivit cărora compania a vândut în trecut energie electrică fără să factureze către 20 de companii şi instituţii religioase.
     
    ”M-am sesizat din oficiu şi am dispus declanşarea verificărilor prin Corpul de Control al Ministerului Energiei. Am zero toleranţă pentru privilegii pe banii românilor”, a scris ministrul pe pagina lui de Facebook. 
     
    Ministrul a anunţat că toate contractele preferenţiale intră în verificare şi cei care au beneficiat abuziv vor plăti integral. 
     
    ”Cei care au semnat vor răspunde: administrativ, civil şi penal. Hidroelectrica nu e puşculiţa nimănui. Nicio firmă, instituţie, fundaţie sau „recomandare” politică nu este mai presus de lege”, a scris Bogdan Ivan.
     
    El a adăugat că va prezenta informaţiile oficiale ale raportului Corpului de Control.
     

     

     

     

  • Primăria Miercurea-Ciuc a accesat un proiect european de 14,2 mil. lei pentru eficentizarea energetică a unui bloc de locuinţe

    Primăria Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, a accesat un proiect european de 14,2 mil. lei (2,8 mil. euro), finanţat în cadrul Priorităţii  de investiţii 3: ’’O regiune cu comunităţi prietenoase cu mediul’’, Acţiunea 3.1 din Programului Regional Centru, ce presupune eficentizarea energetică a unui bloc de locuinţe cu 99 de apartamente, potrivit unui comunicat de presă transmis de Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru. Perioada de implementare a proiectului este noiembrie 2025-ianuarie 2028.

    ’’Situat în depresiunea Ciuc, polul autohton al frigului, municipiul Miercurea-Ciuc are o reală problemă în privinţa costurilor cu încălzirea clădirilor, fie că sunt clădiri publice şi atunci această povară cade pe bugetul local, fie că sunt clădiri rezidenţiale şi povara cade pe bugetul cetăţenilor. Cu acest contract, valoarea totală a sumelor investite prin proiecte gestionate de ADR Centru pentru eficientizarea energetică a clădirilor din Miercurea Ciuc depăşeşte 130 de milioane de lei’’, a declarat Simion Creţu, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru, într-un comunicat de presă.

     

     

     

     

     

     

  • 100 cei mai admiraţi ceo din România: Justina Eidukaite, General Manager, Reckitt South East Europe: „Un lider autentic nu trebuie să le ştie pe toate, ci să ştie cum să valorifice potenţialul oamenilor din jur.”

    Pentru Justina Eidukaite, leadershipul nu este despre funcţie, ci despre influenţă. Despre felul în care reuşeşti să inspiri, să creezi încredere şi să formezi oameni. În centrul viziunii sale se află admiraţia – nu ca un gest pasiv, ci ca o forţă care modelează caractere şi deschide drumuri. „Admiraţia este un concept strâns legat de ideea de modele pozitive. În viaţa personală şi profesională, a avea în faţa noastră exemple valoroase ne inspiră şi ne ghidează. Ne ajută să înţelegem cum vrem să facem o diferenţă, cum dorim să ne dezvoltăm şi ce tip de lideri aspirăm să devenim.”

    A învăţat de la mama sa că munca poate fi o sursă de bucurie şi echilibru. „Mama mea mi-a arătat că a iubi ceea ce faci poate fi o cale de împlinire, fără să ia nimic din bucuria de a fi un părinte dedicat.” De la fiecare lider, alături de care a lucrat, a învăţat câte o lecţie despre curaj, empatie şi integritate. Toate acestea i-au conturat propria filozofie: un lider adevărat nu se măsoară în rezultate pe termen scurt, ci în amprenta pe care o lasă în vieţile celorlalţi.

    „Cred cu tărie că avem nevoie de mai mulţi oameni care înţeleg valoarea creării unui spaţiu sigur în cadrul organizaţiei – un loc în care oamenii pot învăţa, pot greşi şi pot evolua. Un loc unde pot veni cu idei, pot provoca echipa de leadership şi pot propune soluţii pentru îmbunătăţirea proceselor şi a modului de lucru.”

    Ca lider în cadrul Reckitt, îşi asumă misiunea de a construi o cultură care are un impact pozitiv. „Îmi doresc ca peste ani oamenii să privească înapoi şi să simtă că a fost o experienţă valoroasă – că au învăţat, au fost respectaţi şi au făcut alegerea potrivită.”  După două decenii petrecute în companie, vorbeşte despre Reckitt cu recunoştinţă şi loialitatea cuiva care şi-a construit parcursul profesional cu sens şi consecvenţă. În acelaşi timp, rămâne ancorată în valorile personale: „Vreau să fiu un exemplu pentru copiii mei, arătându-le cât de multe oportunităţi au în calea lor şi cât de frumos este să te simţi pasionat de ceea ce faci.” Autenticitatea, pentru ea, nu este un concept de manual, ci o practică zilnică. „Prima greşeală pe care o fac mulţi este să încerce să imite pe altcineva.” Ea crede că autenticitatea presupune să-ţi accepţi limitele şi să-ţi păstrezi curiozitatea vie. „Pun multe întrebări în fiecare zi, pentru că nu le ştiu pe toate – şi e inconfortabil să accepţi asta. Dar este revitalizant pentru organizaţie, pentru că le dă oamenilor spaţiu să-şi aducă propria contribuţie.” Această abordare îi defineşte stilul de conducere: onest, echilibrat şi profund uman.

    „O altă greşeală este tendinţa de a arăta doar partea pozitivă, de a face totul să pară uşor şi sub control. Uneori, este mult mai sănătos să le spui oamenilor că şi tu eşti puţin pierdut. Oamenii nu se conectează cu supereroii, ci cu oamenii reali.”

    Într-un mediu tot mai tehnologizat, rămâne fidelă convingerii că dimensiunea umană va rămâne esenţială în leadership. „Tehnologia este un facilitator, dar interacţiunea umană, sentimentul de apartenenţă, curiozitatea şi recunoaşterea vor fi mereu fundamentale.” Ea nu vede progresul digital ca pe o ameninţare, ci ca pe o oportunitate de a consolida ceea ce contează cu adevărat: legăturile dintre oameni.

    Prin echilibru, eleganţă şi autenticitate, reuşeşte să transmită un model de leadership în care performanţa se măsoară nu doar în rezultate, ci în încredere, inspiraţie şi creştere colectivă. Pentru ea, a conduce înseamnă a construi sens, a transforma munca într-o experienţă cu valoare, iar oamenii, în cea mai puternică resursă a viitorului.

     

    Întrebări rapide:

    1. Ce ar trebui să păstreze un lider uman într-o lume dominată de AI?

    Empatie • Judecată morală • Intuiţie • Autenticitate • Viziune pe termen lung

    2. Când iei decizii critice, pe cine pui pe primul loc?

    Oamenii • Datele • Intuiţia personală • Un mix echilibrat

    3. Ce rol mai are liderul în faţa echipei, când AI oferă deja soluţii rapide?

    Ghidaj uman şi sens • Validarea deciziilor AI • Menţinerea culturii organizaţionale • Inspiraţie şi motivare

    4. Preferi:

    O vacanţă lungă • Mai multe vacanţe scurte • Ambele

    5. Preferi colaboratori:

    Workaholics • Echilibraţi • Creativi

    6. Stil de leadership:

    Controlul este important • Autonomia echipelor este esenţială

    7. În leadership, cât contează (procente):

    Practica — 70%

    Imaginaţia — 30%

    8. În decizii, te bazezi pe (procente):

    Cifre — 80%

    Feeling — 20%

    9. Trei calităţi pe care le admiri la alţi lideri:

    Onestitate • Abordabilitate • Orientare pe termen lung

    10. Cât te ajută tehnologia în munca zilnică?

    1–30% • 31–60% • 60–90%
     

  • Teodora Adamache, Managing Consultant, See First Marketing: Ce să-i ceri omului tău de marketing ca să faceţi lucrurile să meargă

    Succesul unei afaceri nu se mai joacă doar în zona produsului sau a vânzărilor. Se joacă în claritatea cu care un antreprenor reuşeşte să-şi traducă obiectivele de business în acţiuni de marketing măsurabile, coerente şi sustenabile. Marketingul nu este un departament „de imagine”, ci un sistem care respiră în acelaşi ritm cu strategia companiei. Pentru ca această sincronizare să funcţioneze, antreprenorul trebuie să-şi pună câteva întrebări simple: ce îi cere omului său de marketing, ce îi oferă şi cum îşi dau seama amândoi că lucrurile chiar merg.

    1. Obiectivele pe o pagină – direcţia care alimentează tot restul

    Primul test al unei relaţii sănătoase între antreprenor şi omul de marketing este claritatea obiectivelor. Un obiectiv de business bine tradus într-un obiectiv de marketing nu înseamnă doar o formulă SMART, ci exprimă intenţia strategică a fondatorului. Vrei să construieşti pe termen lung şi atunci marketingul va lucra cu percepţii, reputaţie, consistenţă şi încredere. Sau vrei să creşti volume rapid şi accentul se mută pe campanii, oferte şi vânzare. Cele două direcţii nu se exclud, dar trebuie echilibrate. De multe ori însă, antreprenorul nu are claritate asupra propriei direcţii, iar confuzia de business devine cel mai scump tip de buget. Am lucrat cu o companie care ştia exact ce îşi doreşte: să fie percepută de clienţi, în imagine şi în practică, ca un partener real, pe termen lung. Strategia s-a tradus într-un program de fidelitate construit cu resurse interne, iar succesul a venit tocmai din claritatea obiectivelor. În oglindă, am întâlnit şi antreprenori care au cerut doar „vizibilitate”, fără să observe că nu exista congruenţă între mesaj şi livrare. Marketingul nu poate construi o reputaţie pe o bază instabilă – cel mult o face vizibilă. De aceea, în discuţiile iniţiale, obişnuiesc să întreb: „Cum ar arăta raportul de marketing care te-ar face să spui: îmi place cum funcţionează lucrurile, vreau să aloc mai multe resurse?” Răspunsul la această întrebare scoate la lumină adevăratele aşteptări.

    2. Contextul şi constrângerile – fundaţia invizibilă a oricărei strategii

    Transparenţa reală nu înseamnă doar să arăţi bugetele, ci să comunici clar şi coerent strategia de business. Marketingul nu funcţionează în vid. El trebuie să ştie unde vrei să ajungi, care sunt priorităţile, ritmul şi limitările momentului. Lipsa contextului vine adesea din lipsa de organizare. Dacă nu menţii actualizată o bază de date cu clienţi şi activitate, nici cel mai inspirat marketer nu poate construi un plan coerent. În special în afacerile B2B, revenirea proactivă către clienţi şi actualizarea lor cu idei şi propuneri noi face diferenţa. De multe ori, clienţii nu îşi conştientizează nevoile, iar marketingul are rolul de a le arăta opţiunile. Antreprenorii văd uneori doar vârful aisbergului din marketing şi comunică aşteptări superficiale. E şi datoria noastră, a oamenilor de marketing, să explicăm de ce avem nevoie de context complet. Mulţi omit să comunice valori sau beneficii concrete – cum ar fi consilierea în alegerea unui produs – deşi tocmai aceste detalii pot fideliza clientul.

    3. Definirea rezultatului – între realism şi responsabilitate

    Rezultatul măsurabil e dificil de stabilit, dar esenţial. Uneori nu există un istoric pe baza căruia să construieşti o prognoză realistă, însă chiar şi aşa, trebuie să decizi cum vei măsura impactul. Altfel, lucrezi pe impresii, nu pe date. Unele afaceri au nevoie de prezenţă şi vizibilitate, altele de lead-uri constante, altele de vânzări directe. Echilibrul între indicatorii de brand şi cei comerciali depinde de stadiul şi puterea financiară a companiei. O firmă care trebuie să se autosusţină are nevoie de push comercial. Cele stabile îşi pot permite să investească echilibrat, consolidând reputaţia şi încrederea. Rezultatele măsurabile nu sunt doar cifre frumoase, ci semnele clare că mergi în direcţia corectă.

    4. Brieful comercial – piatra de temelie a colaborării

    Un brief care mişcă lucrurile se bazează pe claritate. Antreprenorul pregătit ştie unde vrea să ajungă şi cât e dispus să investească – nu doar bani, ci şi timp şi energie. Un lider care îşi cunoaşte produsul şi piaţa poate construi o echipă orientată spre client şi eficienţă operaţională, aducând soluţii care depăşesc aşteptările. De aceea, întreb mereu: „Cum vrei să fii perceput din exterior – nu doar de clienţi, ci şi de competitori şi colaboratori?” Răspunsul arată gradul de maturitate strategică al companiei. Un brief prost e întotdeauna vag. Antreprenorul fără viziune va încerca să urmeze piaţa, nu să o conducă. Clientul ideal este cel care pune pasiune în afacerea lui, dar rămâne conectat la realitate: ştie ce oferă, cui şi de ce. Restul devine doar execuţie.

    5. Bugetul şi scenariile – cum testezi fără să pierzi direcţia

    Puţini antreprenori au repere clare despre cât ar trebui să investească în marketing. De aceea, abordarea corectă nu e să impui o sumă, ci să construieşti un mecanism de testare. Când un client nu are repere, propun o perioadă de test în care, chiar dacă îmi asum un profit mai mic, investesc resurse pentru a creşte un business nou. Acoperim costurile operaţionale şi testăm o serie de acţiuni, urmând ca, în funcţie de rezultate, să creştem resursele alocate. Pe termen lung, însă, strategia trebuie susţinută financiar. E ca la o plantă: dacă vrei ca marketingul să crească, trebuie să stimulezi rădăcina, nu doar frunzele. Strategia costă nu pentru timpul efectiv, ci pentru orele de studiu şi experienţă care au generat know-how. Un buget nerealist e acela care nu acoperă nici măcar costurile minime de funcţionare ale marketingului. În acel punct, totul devine un exerciţiu de improvizaţie.

    6. Cadenţa de lucru – disciplina care ţine direcţia

    Ritmul de lucru ideal presupune o corelare constantă între business şi marketing. Raportările pot fi lunare, trimestriale sau anuale, dar trebuie completate de o comunicare punctuală, în timp real, pentru feedback. Companiile cu o rutină clară vin la pachet cu disciplina unui feedback coerent. Când lucrezi „după ureche”, generezi frustrări în echipa de marketing, iar primul semn de deteriorare a relaţiei este pierderea proactivităţii. Am avut un exemplu clar de companie care a delegat feedbackul unei persoane cu putere de decizie şi responsabilitate. În timp, am crescut împreună ca echipă mixtă, iar rezultatele s-au văzut direct: în comunicarea B2B pe social media, mesajele erau congruente cu realitatea din business. Cadenţa nu înseamnă control excesiv, ci claritate şi încredere reciprocă.

    7. Datele şi accesul – încrederea ca instrument de lucru

    Datele sunt fundamentul oricărei decizii de marketing. Dar modul în care sunt gestionate depinde de tipul colaborării. Un responsabil intern de marketing ar trebui să aibă acces complet la datele de vânzări şi la profilurile clienţilor. Fără ele, nu poate lua decizii relevante. Pentru o agenţie, accesul poate fi limitat din motive de confidenţialitate, dar antreprenorul trebuie să formeze un om intern care să asigure legătura şi controlul. Teama de a oferi încredere trebuie depăşită. Lipsa datelor limitează nu doar deciziile de marketing, ci şi claritatea viziunii antreprenorului. Dacă datele există, ele trebuie înţelese, procesate şi folosite ca bază de instruire a echipei. Valoarea lor stă în conversaţiile pe care le generează.

    8. Experimentarea controlată – curajul de a testa congruenţa

    Echilibrul între strategie şi testare este dictat de ritmul tehnologiei. În urmă cu 20 de ani, un advertorial într-o revistă de decoruri putea vinde mobilier. În 2025, idealul este ca, atunci când cineva caută online, brandul tău să fie recomandat de aplicaţiile de inteligenţă artificială, iar în magazin sau pe site, clientul să regăsească exact ce i-ai promis. Multe companii declară că vor inovaţie, dar evită să o practice. Antreprenorii se tem să aloce resurse – energie, timp, bani. Apetitul scăzut pentru risc vine însă cu costuri greu de recuperat: când refuzi să testezi, pierzi antrenamentul adaptării. Pentru IMM-uri, experimentarea minimă nu înseamnă campanii costisitoare, ci o cultură organizaţională bazată pe învăţare continuă, orientare reală către client şi consistenţă între ceea ce promite brandul şi ceea ce oferă. Experimentul minim viabil? Să testezi congruenţa între mesaj, produs şi experienţa reală a clientului.

    9. Raportarea cu sens – de la cifre la decizii

    O raportare inteligentă nu trebuie să aibă zeci de pagini, ci să fie concisă şi uşor de folosit ca insight de business. Dacă observ într-un raport de Google Search că oamenii caută „cum se foloseşte produsul meu”, aloc resurse pentru a explica exact acel lucru — prin blog, video sau campanii educative. Poate că nu aduce vânzări imediate, dar creează acţiuni care întăresc brandul şi stimulează comercialul. Raportarea nu e o formalitate, ci un instrument de orientare. Mi-aş dori să existe mai puţine situaţii în care şi marketerii, şi antreprenorii „se îmbată cu apă rece”. Ideal ar fi ca 80% din raport să conţină informaţii cu impact real — relevante direct sau indirect pe termen scurt sau lung — şi 20% să rămână rezervate testării şi învăţării continue. Raportarea eficientă nu dovedeşte doar că s-a lucrat, ci că s-a învăţat.

    Marketingul – un dialog onest între intenţie şi execuţie

    Marketingul nu repară o ofertă slabă şi nu poate compensa o lipsă de direcţie. Dar poate face minuni acolo unde există claritate, încredere şi disciplină. Antreprenorul care înţelege asta nu cere magie, ci colaborare. Nu cere „vizibilitate”, ci impact. Iar omul de marketing, la rândul lui, trebuie să-şi asume rolul de partener, nu de prestator. Marketingul nu e despre a fi creativ, ci despre a fi consecvent. Iar consecvenţa, în vremurile noastre, e noua formă de inteligenţă strategică.   

  • Ce au în comun un cuplu anonim din China, CEO-ul Nvidia şi câteva plăci de circuite? Toţi au contribuit la construirea unei averi de 9 mld. dolari după un raliu spectaculos pe bursă cum rar s-a mai întâlnit

    Într-o sală luxoasă din Taiwan, plină de lideri ai industriei globale de electronice, Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, găzduia în mai un banchet privat pentru furnizori. Printre nume mari precum Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. şi Hon Hai Precision Industry, un bărbat discret, îmbrăcat într-o cămaşă închisă la culoare, părea invizibil. Acesta era Chen Tao, scrie Bloomberg.

    La 53 de ani, fost soldat în deşertul Taklamakan, Chen nu mai este un anonim: el este acum unul dintre cei mai bogaţi miliardari AI din China, cu o avere estimată la 9,1 miliarde dolari  împreună cu soţia sa, Liu Chunlan. Povestea lor este despre viziune, risc şi oportunitate.

    Chen este fondatorul şi preşedintele Victory Giant Technology Huizhou Co., un producător de plăci de circuite imprimate (PCB) – coloana vertebrală electronică a serverelor AI. Pe măsură ce procesoarele grafice Nvidia au alimentat revoluţia inteligenţei artificiale, Victory Giant a devenit rapid unul dintre furnizorii săi cheie.

    Acţiunile companiei au explodat, înregistrând o creştere de 530% în acest an, cea mai bună performanţă din MSCI Asia Pacific. Chen şi soţia sa deţin împreună 27% din companie, ceea ce explică ascensiunea lor spectaculoasă în topul miliardarilor.

    Povestea lui Chen începe în 1991, când părăseşte armata şi devine funcţionar public. O excursie la Shenzhen, epicentrul reformelor economice chineze, îi schimbă traiectoria: renunţă la „bolul de orez de fier” şi se mută în Guangdong. În 1996 începe ca vânzător la o fabrică de PCB cu capital taiwanez şi, observând cererea uriaşă, fondează Victory Giant în 2003 (iniţial Shenghua Electronics), listând compania în Shenzhen în 2015. Soţia sa, Liu, cu rezidenţă de lungă durată în Australia, este director în companie.

    Strategia cheie a fost lansarea diviziei High-Density Interconnect (HDI) în 2019, cu mult înainte de boom-ul AI. Aceste plăci complexe, necesare pentru GPU-uri performante, au adus Victory Giant în poziţia de furnizor principal pentru plăcile H-series AI de la Nvidia. Astăzi, aproximativ 60% din vânzările internaţionale ale companiei vin probabil de la Nvidia, potrivit estimărilor analiştilor.

    Dependenţa de Nvidia şi concentrarea producţiei în China aduc însă riscuri geopolitice. Companii rivale din Taiwan sau Japonia extind producţia în Asia de Sud-Est, iar Victory Giant răspunde printr-o strategie agresivă de expansiune internaţională: noi baze în Vietnam şi Thailanda vizează clienţii sensibili la export şi reduc riscurile geopolitice.

    Chen a reorganizat conducerea: a cedat funcţia de preşedinte lui Zhao Qixiang, manager cu ID din Hong Kong, şi a adus ca CTO expertul neo-zeelandez Victor J. Taveras, cu experienţă internaţională în construcţia de fabrici.

    Profitabilitatea companiei creşte rapid: marja brută pe plăcile HDI a urcat la 38,8% în primul trimestru din 2025, de la doar 8,3% anul precedent, reflectând cererea globală pentru plăci de înaltă performanţă în era AI.

    Victory Giant, compania discretă care a crescut odată cu Nvidia, este acum un simbol al miliardarilor chinezi care mizează pe revoluţia AI.

     

  • 100 cei mai admiraţi ceo din România: Manuela Furdui, Managing Partner, Crowe România: „Admiraţia este rezultatul firesc al consecvenţei între ceea ce spui şi ceea ce faci”

    În opinia Manuelei Furdui, „în business, nu cauţi admiraţie, ci o construieşti zi de zi, prin decizii oneste, rezultate solide şi respect pentru oameni”. Leadership-ul nu există fără followership: un lider autentic este acela care inspiră oamenii să îl urmeze nu prin autoritate, ci prin încredere şi coerenţă. Când valorile unei companii sunt trăite autentic şi împărtăşite de echipă, admiraţia devine o consecinţă naturală, nu un obiectiv urmărit.

    Integritatea, competenţa şi capacitatea de a inspira şi motiva echipa, curajul de a lua decizii dificile şi modul în care liderul tratează oamenii cu respect şi empatie sunt principalii factori care generează admiraţie, punctează reprezentanta Crowe România. „Admirăm liderii care performează fără să piardă din vedere oamenii şi care definesc succesul nu doar prin rezultate, ci prin felul în care acestea sunt obţinute.” Şi, adaugă tot ea, performanţa ţine de cifre şi indicatori, iar succesul este personal şi ţine de sens şi impact, de ceea ce laşi în urmă, de modul în care reuşita ta se transformă într-o oportunitate pentru ceilalţi. „Un lider autentic ştie să le echilibreze: să atingă performanţa prin echipă şi să transforme succesul într-o poveste comună”, spune Managing Partnerul Crowe România. Compania este membru Crowe Global, o reţea internaţională de companii specializate în contabilitate, audit şi consultanţă. Firma se plasează pe locul şapte în topul naţional al companiilor de consultanţă pe baza cifrei de afaceri înregistrată la sfârşitul anului 2024 (14 milioane de euro), iar portofoliul Crowe România include servicii precum audit, taxe, consultanţă, contabilitate, digitalizare, consultanţă juridică şi salarizare. Compania are peste 250 consultanţi, peste 1.500 clienţi şi birouri în trei oraşe: Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara. „Ne propunem să consolidăm Crowe România ca un hub regional de competenţă, încredere şi impact, un loc unde performanţa se măsoară nu doar în rezultate financiare, ci şi prin valoarea creată pentru oameni, clienţi şi comunitate.”

    Cât priveşte profilul unui lider autentic, Manuela Furdui spune că greşelile sunt inevitabile şi, de multe ori, necesare. „Mai important însă este procesul prin care le analizezi, înţelegi cauzele şi extragi învăţămintele potrivite. Un lider autentic nu trece repede peste o greşeală, ci o transformă într-un moment de învăţare pentru el şi pentru echipă. Acolo se formează discernământul şi maturitatea profesională. Într-o organizaţie sănătoasă, liderul nu este infailibil, ci conştient de propriile limite, dar şi de potenţialul pe care îl dezvăluie atunci când foloseşte fiecare experienţă pentru a creşte.”

    Iar în condiţiile în care tehnologia ne forţează spre modele de lucru tot mai „reci”, human touch-ul este ceea ce ne diferenţiază fundamental de AI. „La Crowe România, tehnologia este un partener de cursă lungă, nu un substitut al discernământului uman. Prin Digital Mind, compania din cadrul grupului specializată în automatizare şi soluţii inteligente, am învăţat că digitalizarea are valoare doar atunci când amplifică potenţialul şi performanţa oamenilor, nu când le înlocuieşte.”

    Deciziile care schimbă destine sunt mereu umane, ele cer empatie, judecată morală şi capacitatea de a inspira. Leadership-ul modern nu înseamnă să alegi între om şi tehnologie, ci să le faci să lucreze împreună, în echilibru şi cu sens, conchide Manuela Furdui.

     

    Întrebări rapide:

    1. Ce ar trebui să păstreze un lider uman într-o lume dominată de AI?

    Empatia • Judecata morală • Intuiţia • Autenticitatea • Viziunea pe termen lung

    2. În luarea deciziilor critice, pe cine puneţi pe primul loc?

    Oamenii • Datele • Intuiţia personală • Un mix echilibrat

    3. Ce rol are un lider în faţa echipei, când AI-ul oferă deja soluţii rapide?

    Ghidaj uman şi sens • Validarea deciziilor AI • Menţinerea culturii organizaţionale • Inspiraţie şi motivare

    4. Preferaţi colaboratori

    Workaholici • Echilibraţi • Creativi

    5. Stil de leadership

    Controlul e important • Este esenţial ca echipele să fie autonome

    6. Cât contează, în leadership (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)?

    Practica: 80% • Imaginea: 20%

    7. În decizii, cât vă bazaţi (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)

    Pe cifre 70%

    Pe feeling 30%

    8. Enumeraţi trei calităţi pe care le admiraţi la alţi lideri:

    Responsabilitate, perspectivă, viziune

    9. Cât vă ajută tehnologia în prezent în task-urile zilnice?

    30% • 31-60% • 61-90%
     

  • Adrem, implementare completă de Asset Management System pentru distribuitorii de energie

    Industria energetică trece printr-o transformare profundă, în care digitalizarea devine esenţială pentru un sistem eficient, sigur şi pregătit pentru viitor. Companiile care înţeleg această evoluţie caută soluţii flexibile, capabile să valorifice inteligent datele operaţionale şi să susţină procese decizionale complexe.

    Pentru aceste organizaţii, ADREM propune un Asset Management System (AMS) customizat – o platformă care unifică datele despre infrastructură într-un ecosistem coerent şi scalabil. Sistemul permite monitorizarea activelor în timp real, optimizarea proceselor de mentenanţă şi decizii predictive bazate pe date, crescând eficienţa operaţională şi reducând costurile.

    AMS integrează informaţii din SCADA, GIS, ERP, IoT şi rapoarte de teren în aceeaşi arhitectură, oferind o imagine completă a reţelei şi facilitând tranziţia de la reacţie la predicţie: operatorii pot anticipa defecţiunile, iar echipamentele sunt întreţinute sau modernizate în funcţie de starea şi riscul fiecărui activ.

    Decizii bazate pe calcule de risc

    La baza soluţiei dezvoltate stă un principiu simplu de administrate a datelor din reţelele energetice: Risc â Probabilitatea de Defecţiune (PoF) × Consecinţa Defecţiunii (CoF).

    Cu ajutorul formulei, fiecare activ – de la linii de 400 kV la transformatoare sau întrerupătoare – este evaluat pentru a determina impactul unei posibile defecţiuni. Datele din SCADA şi IoT oferă starea operaţională, GIS adaugă context geografic, ERP completează cu dimensiunea financiară, iar sistemele de management al lucrărilor furnizează informaţii despre performanţa zilnică. Din această sinergie rezultă un tablou de bord unic, care arată nu doar ce se întâmplă în reţea, ci şi de ce şi ce urmează să se întâmple, transformând fundamental modul în care se iau deciziile – pe baza datelor, nu a intuiţiilor.

    Un ecosistem complet de performanţă

    AMS este o arhitectură integrată, construită în jurul a patru componente majore:

    • EAM (Enterprise Asset Management) – gestionează centralizat activele şi lucrările de mentenanţă.

    • APM (Asset Performance Management) – transformă datele în informaţii predictive, identificând riscuri şi tendinţe.

    • AIP (Asset Investment Planning) – prioritizează investiţiile pe baza riscului şi performanţei activelor.

    • NMM (Network Model Management) – creează un „Digital Twin” al reţelei, sincronizând SCADA, GIS, ERP şi aplicaţiile analitice.

    Împreună, aceste module creează o platformă unitară de analiză, decizie şi operare pentru întreaga organizaţie.

    Caz real: primele sisteme AMS din România, implementate de Adrem

    ADREM a fost prima companie din România care a transpus această viziune într-un proiect real, implementând primele sisteme avansate de management al activelor pentru operatorii de distribuţie de energie.

    Platforma dezvoltată integrează date din cinci surse principale – GIS, SAP, MWM, ADMS şi MDM – şi gestionează informaţiile pentru peste 500.000 de active şi sub-active.

    Distribuitorii din România obţin pentru prima dată o imagine completă şi actualizată a reţelei, riscurilor şi priorităţilor de investiţie, iar sistemele generează automat planuri de mentenanţă şi investiţii, optimizând resursele şi reducând semnificativ costurile operaţionale.

    Proiectul este o premieră în industria energetică românească şi marchează începutul unei noi etape: cea a digitalizării profunde, bazate pe integrare, analiză şi predicţie.

    Beneficiile se traduc în rezultate concrete

    Companiile care adoptă o astfel de abordare nu doar îşi modernizează procesele — îşi transformă fundamental modul de operare. La nivel internaţional, sistemele de acest tip au demonstrat:

    • reducerea cu până la 30% a timpilor de întrerupere (SAIDI);

    • scăderea cu 20–40% a numărului de avarii neplanificate;

    • economii de 10–20% la costurile operaţionale (OPEX);

    • eficientizarea planificării investiţionale cu până la 50%;

    • şi, în medie, o recuperare completă a investiţiei în 3–5 ani.

    În plus, AMS aduce un beneficiu intangibil: încrederea în decizie. Prin trasabilitatea completă a datelor, fiecare acţiune poate fi justificată, fiecare investiţie poate fi argumentată, iar fiecare raport de performanţă poate fi susţinut cu dovezi.

    Prin această premieră, ADREM demonstrează că digitalizarea profundă a infrastructurii energetice este posibilă cu expertiză locală şi o abordare orientată spre rezultate. Proiectul devine un model de referinţă pentru industrie şi confirmă capacitatea României de a dezvolta soluţii energetice inteligente, cu valoare strategică.