BusinessMagazin

Blog

  • Bucureştenii respiră un aer tot mai toxic: 60% din poluare vine din trafic

    Starea mediului se degradează de la an la an în Bucureşti şi impune măsuri urgente pentru o calitate mai bună a vieţii locuitorilor.

    Poluarea aerului atinge deja niveluri alarmante, traficul rutier fiind principalul responsabil pentru 60% din noxe, natura urbană este insuficientă raportat la indicaţiile Uniunii Europene, infrastructura gri şi deşeurile aglomerează Capitala, iar schimbările climatice aduc riscuri considerabile pentru bucureşteni, arată cea de-a doua ediţie a raportului „Starea mediului în Bucureşti”, realizat de Fundaţia Comunitară Bucureşti prin Platforma de mediu pentru Bucureşti.

    Raportul evidenţiază astfel nevoia unei strategii clare pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi de acţiune structurală din partea autorităţilor, organizaţiilor şi locuitorilor oraşului, prin măsuri sustenabile pe termen lung.

    Traficul intens, arderea deşeurilor şi activitatea marilor centrale industriale fac ca aerul din Bucureşti să fie din ce în ce mai greu de respirat. Oraşul este sufocat zilnic de un număr mare de maşini, dintre care peste jumătate au o vechime mai mare de 10 ani, iar mai mult de o treime sunt echipate cu motoare diesel, traficul rutier fiind responsabil pentru 60% din poluarea aerului.

    Centralele termice poluează şi ele semnificativ, fiind sursa principală pentru mai bine de trei sferturi din emisiile de dioxid de sulf şi pentru o mare parte din gazele toxice precum oxizii de azot şi dioxidul de carbon. La toate acestea se adaugă fumul rezultat din arderea deşeurilor în localităţile din jurul Capitalei, care aduce în aer substanţe periculoase.

    În multe cartiere din Bucureşti se înregistrează frecvent depăşiri ale limitelor legale pentru mai mulţi poluanţi. O problemă tot mai accentuată este şi ozonul de la nivelul solului, care se formează în zilele caniculare şi favorizează apariţia smogului fotochimic, un tip de poluare periculoasă care afectează în special copiii, vârstnicii şi persoanele cu afecţiuni respiratorii.

    Aceste depăşiri vin în contextul în care Bucureştiul se confruntă cu schimbări climatice care conduc la veri tot mai fierbinţi. Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria oraşului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media obişnuită.

    Aproape 80% din suprafaţa oraşului este acoperită de asfalt sau construcţii, ceea ce înseamnă mai puţină răcoare naturală şi mai mult disconfort. În acelaşi timp, Capitala are un mare minus la capitolul vegetaţie urbană. Raportul privind starea mediului arată că Bucureştiul a pierdut peste 500 de hectare de spaţii verzi din 1990 până în prezent, iar doar 60% dintre apartamente şi 55% dintre case sunt la mai puţin de un kilometru de un parc. Mai mult, Capitala are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, de peste trei ori mai puţin decât recomandarea Uniunii Europene pentru 3 arbori la fiecare locuitor, iar arborii uscaţi propuşi pentru tăiere în 2024 sunt aproape la fel de mulţi ca cei plantaţi.

    Deşi rar menţionată, biodiversitatea urbană este o componentă esenţială a ecosistemului oraşului. Anul trecut, au fost înregistrate peste 60 de apeluri la 112 pentru animale sălbatice precum şerpi, vulpi sau căpriori, semn că natura există chiar şi în cele mai neaşteptate locuri, dar încă nu este protejată printr-un plan clar.

    Între 2010 şi 2023, în Capitală au fost construite peste 268.000 de locuinţe, multe pe foste spaţii verzi sau industriale, fără investiţii adecvate în infrastructură. În paralel, mobilitatea sustenabilă este ignorată. Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar infrastructura aferentă este insuficientă. Bucureştiul nu a început încă nici tranziţia de la transportul motorizat către opţiuni mai sustenabile care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii mediului. Doar 1,25% din vehiculele înmatriculate sunt electrice, iar eficienţa reţelei de transport necesită îmbunătăţiri semnificative, oraşul având nevoie urgentă de tranziţie către soluţii nepoluante.

    De asemenea, gestionarea deşeurilor rămâne şi ea deficitară. Din cele aproape 564.000 de tone de deşeuri generate anual, doar 42% sunt tratate, restul fiind depozitate. Colectarea selectivă este slab implementată, iar agricultura urbană este aproape inexistentă. Bucureştiul rămâne dependent de surse externe pentru aprovizionarea cu alimente, iar economia circulară, desi menţionată în strategii, necesită în continuare mult de lucru, mai arată raportul Fundaţiei Comunitare Bucureşti.

    „Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Starea actuală este un imbold la schimbare în mai multe arii cheie cu impact asupra mediului, pentru o calitate mai bună a vieţii şi un oraş mai bun de trăit. Raportul pe care îl lansăm astăzi este nu doar o oglindă a realităţii mediului bucureştean pe care o simţim cu toţii, ci mai ales un instrument care ne dorim să devină reper. Printr-o strategie bazată pe date clare, putem trece împreună la acţiuni concrete pentru că un viitor mai bun şi un mediu mai sănătos în Capitală”, spune Alina Kasprovschi, director executiv Fundaţia Comunitară Bucureşti.

    Organizaţiile civice atrag constant atenţia asupra problemelor de mediu din Bucureşti şi se implică în identificarea şi analiza măsurilor relevante pentru protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului. Un sondaj realizat în rândul a 26 de ONG-uri şi 9 grupuri de iniţiativă civică arată că cele mai mari provocări sunt lipsa spaţiilor verzi, poluarea aerului şi modul deficitar în care sunt gestionate deşeurile. Aproape 73% dintre organizaţiile respondente cred însă că aceste probleme pot fi rezolvate şi deja se implică, în parteneriat cu instituţiile publice, în procesul de luare a deciziilor şi elaborare a politicilor publice pentru un mediu mai bun în Bucureşti.

  • Guvern: Pârghii pentru reţinerea a 50% din beneficiile sociale pentru cei care nu plătesc impozitele

    Cele patru partide pro-europene au căzut de acord asupra viitorului program de guvernare al Cabinetului Bolojan. PSD, PNL, USR şi UDMR vor semna luni, la ora 10.00, acordul politic ce va asta la baza viitoarei coaliţii.

    Potrivit programului de guvernare, „România se află într-un moment decisiv pentru parcursul său către un nou ciclu de dezvoltare”.

    „În faţa provocărilor economice, geopolitice şi sociale, ţara noastră are nevoie de un Guvern puternic, care îşi asumă implementarea unor reforme structurale fundamentale, bună guvernare şi respect pentru cetăţeni. Îşi asumă dezvoltarea României şi consolidarea democraţiei”, se arată în document.

    În ceea ce priveşte reforma administraţiei locale, viitorul Executiv are 7 măsuri de implementat, în anul 2025.

    Una dintre ele se referă la Creşterea capacităţii de încasare a impozitelor.

    Astfel, se doreşte „Crearea de pârghii legale pentru reţinerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-şi plătesc impozitele”.

    Extras din programul de guvernare al viitorului Executiv:

    REFORMA ADMINISTRAŢIEI LOCALE

    Măsuri 2025
    a. Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populaţia, conforme cu ultimul recensământ;
    b. Grile de salarizare naţionale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii;
    c. Scheme de personal maximale;
    d. Stimularea performanţei (ex. alocări funcţie de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizaţii pentru a construi şi stabili corect impozitele);
    e. Raportarea normei poliţie locală la 1500 locuitori şi coordonarea cu poliţia naţională;
    f. Creşterea capacităţii de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reţinerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-şi plătesc impozitele;
    g. Transferarea reţelelor de utilităţi publice neautorizate către operatorii regionali autorizaţi.

  • Care sunt investiţiile prioritare pentru Guvernul Bolojan în infrastructura de transport

    Noua coaliţie de guvernare, formată din PSD, PNL, UDMR, USR şi Grupul Minorităţilor Naţionale, îşi propune prin Programul de Guvernare 2025-2028 să accelereze investiţiile în infrastructura de transport, pe toate segmentele.

    Partidele din coaliţie transmit că programul de guvernare a fost construit pe principiile stabilităţii economice, bunei guvernări şi respectului pentru cetăţeni.

    Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare şi aeriene reprezintă o prioritate strategică în programul de guvernare. Până în 2028, Guvernul îşi propune finalizarea variantelor de ocolire pentru localităţile supraaglomerate, în parteneriat cu autorităţile locale, pentru a scoate traficul greu din oraşe şi a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor.

    Transportul feroviar ar urma să fie modernizat prin dezvoltarea reţelelor de trenuri suburbane şi metropolitane, menite să reducă aglomeraţia rutieră şi să crească mobilitatea urbană.

    În acelaşi timp, Guvernul vizează crearea de coridoare feroviare rapide şi eficiente pentru transportul de marfă.

    Printre proiectele rutiere de prioritate maximă se află:

    • Autostrada A1 Sibiu – Piteşti şi Lugoj – Deva pentru conectarea portului Constanţa şi a capitalei la vestul Europei
    • Autostrada de Centură a Bucureştiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală
    • Autostrada A7 Ploieşti – Paşcani
    • Autostrada A3 Transilvania Tg. Mureş – Cluj – Oradea,
    • Autostrada A8 Unirii Tg. Mureş – Iaşi – Ungheni
    • Autostrada Timişoara – Moraviţa
    • Autostrada A4 Sud ”Alternativa Techirghiol”
    • Autostrada Craiova – Lugoj cu ramificaţia spre Tg. Jiu
    • Drumurile expres Craiova – Piteşti, Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamţ, Focşani – Brăila
    • Conexiunea zonei metropolitane lărgite Rm. Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu – Piteşti prin modernizarea drumului naţional existent (etapa 1) şi construirea unui drum expres nou (etapa 2)

    Transport feroviar: coridoare rapide pentru marfă şi trenuri metropolitane
    • Magistrala Predeal – Braşov – Sighişoara – Simeria – Deva – Arad
    • Magistrala Arad – Timişoara – Caransebeş – Craiova – Bucureşti
    • Magistrala Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor
    • Magistralele Giurgiu – Videle şi Constanţa – Mangalia
    • Stabilirea oportunităţii şi elementelor generale de culoar şi viteză pentru calea ferată de mare viteză Bucureşti – Cluj – Budapesta
    • Îmbunătăţirea conexiunii feroviare în Portul Constanţa
    • Modernizarea staţiilor de cale ferată în parteneriat cu autorităţile locale şi îmbunătăţirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară

    Material rulant

    • Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive şi 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reşedinţă de judeţ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028.

    Metrou

    • Magistrala 6 Aeroport Otopeni – 1 Mai
    • Magistrala 4 Gara de Nord – Gara Progresu
    • Magistrala 5 Eroilor – Iancului – Pantelimon
    • Extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane şi reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 si viitorul T2 – Aeroport Henri Coandă.

    Investiţiile prioritare pe segmentul aerian
    • Dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti
    • Dezvoltarea terminalelor cargo

    Investiţiile prioritare în sectorul naval

    • FAST DANUBE – Decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje şi la un tonaj mai ridicat al navelor şi barjelor cea mai mare parte a anului
    • Parteneriate între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, autorităţile navale şi cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiţii.

  • Guvernul pregăteşte reforma pensiilor speciale: vârsta de pensionare creşte la 65 de ani

    Noua administraţie anunţă modificări importante în sistemul pensiilor speciale. Principala schimbare vizează creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor la 65 de ani, aliniind-o la standardele generale.

    Reforma include şi plafonarea câştigurilor din pensiile necontributive, precum şi eliminarea posibilităţii de a primi pensii speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare din regimul general.

    Autorităţile intenţionează să reclasifice personalul din diverse instituţii pentru a recalcula vârsta de pensionare conform noilor criterii.

    Planul mai prevede introducerea unor legi de salarizare noi pentru a preveni procesele judiciare şi calculul incorect al salariilor, alături de stabilirea unor criterii de performanţă în justiţie şi sentinţe unitare.

    Reforma pensiilor speciale:

    Creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor la 65 de ani;

    Legi de salarizare noi care să prevină procesele şi calculul incorect al salariilor;

    Plafonarea câştigurilor din pensiile necontributive;

    Reclasificarea personalului din instituţii în vederea calculului vârstei de pensionare;

    Sentinţe unitare şi criterii de performanţă în justiţie.

    Reforme/reorganizări:

    Modificarea legilor pentru a elimina plata pensiilor speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare aplicabile în regimul general al pensiilor – decembrie 2025.

  • Program de guvernare: 5 milioane de cetăţeni ar urma să aibă identitate digitală în 2027

    5 milioane de cetăţeni cu identitate digitală, o zi pentru înfiinţarea unei firme şi 50% din serviciile publice complet digitalizate, sunt o parte din obiectivele Guvernului până în 2027, în ceea ce priveşte digitalizarea.

    România este printre ultimele ţări în clasamentul UE privind gradul de digitalizare, iar acestui grad până la media ţărilor UE ar genera o creştere a PIB-ului cu 3%, conform unor studii, ceea ce ar însemna 11 miliarde de euro anual.

    România are deja 500 de milioane de euro din PNRR deja contractaţi pentru cloud-ul guvernamental şi are o şcoală excelentă de inginerie şi un mediu privat extrem de competitiv în zona tehnologiei informaţiei.

    Pentru atingerea obiectivelor este necesară o schimbare a filozofiei prin care se face digitalizarea în România: de la instituţii cu responsabilităţi suprapuse, care nu comunică între ele şi care fac investiţii redundante, la un cadru legislativ unitar şi coerent pentru e-guvernare şi protecţia datelor.

    Guvernul se aşteaptă ca, până în 2027, România să ajungă la media din UE, raportat la starea deceniului digital, să se implementeze principiul Firmă într-o zi- o zi de la înfiinţarea unei firme până la emiterea primei facturi, să se extindă platforma naţională pentru telemedicină, iar 50% din serviciile publice să fie complet digitalizate.

    De asemenea, se aşteaptă ca în următorii doi ani productivitatea în IMM-urile digitalizate să crescă cu 15%, 50% din administraţia publică să aibă competenţe digitale de bază, iar 5 milioane de cetăţeni să aibă identitate digitală.

  • Guvernul pregăteşte reforme majore în sănătate: mai puţine paturi de spital şi plată pe performanţă

    Noul Guvern plănuieşte o reorganizare drastică a sistemului de sănătate, cu reducerea cu peste 20% a paturilor de spitalizare continuă până în 2030 şi introducerea plăţii pe performanţă pentru medici.

    Conform planului de reforme, spitalele cu ocupare redusă vor fi convertite în ambulatorii sau unităţi de recuperare şi paleaţie. Şefii de secţii vor fi numiţi de manageri, nu de universităţi, şi vor avea contracte de performanţă.

    Guvernul vrea să mărească dramatic baza de plătitori la Casa de Asigurări de Sănătate. Planul prevede creşterea cu 20% a contribuabililor prin eliminarea excepţiilor – în prezent sunt 6,3 milioane de plătitori pentru 16,6 milioane de beneficiari. Se va aplica CASS şi la pensiile mari, ceea ce ar creşte veniturile cu peste 15%.

    Concediile medicale fictive vor fi descurajate prin controale, iar scutirea de CASS pentru toate concediile medicale va fi eliminată. Medicii care lucrează în timpul programului public la alte unităţi vor fi concediaţi.

    Sistemele private care vor contracte cu CNAS vor trebui să aibă minimum 80% din personal angajat cu normă întreagă. Centrele de permanenţă din mediul urban vor fi reduse.

    Pe partea de dezvoltare, Guvernul promite construirea de centre medicale comunitare integrate în mediul rural, cu servicii de telemedicină, stomatologie şi farmacie. Medicii de familie vor primi bonificaţii, locuinţe de serviciu şi bugete de practică pentru a lucra în zonele defavorizate.

    Programele de screening vor fi accelerate, iar industria farmaceutică autohtonă va fi încurajată prin stimulente economice. Se va crea o nouă platformă informatică pentru asigurările de sănătate şi vor fi operaţionalizate dosarele electronice de sănătate.

    Reformele vizează „accesul echitabil la servicii de sănătate” şi “dezvoltarea asistenţei medicale primare şi comunitare”, potrivit documentului.

    Planurile complete:

    Creşterea performanţei spitalelor
    a. Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030;
    b. Plata funcţie de performanţă pentru medici;
    c. Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;
    d. Numirea şefilor de secţii de către manageri, nu de către universităţi. Contracte de performanţă;
    e. Consorţii de spitale şi achiziţii comune pentru materiale primare;
    51. Creşterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări şi eliminarea excepţiilor;
    a. Descurajarea acordării de concedii medicale fictive. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale;
    b. Creşterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepţiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane);
    c. Creşterea cu peste 15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;
    52. Creşterea ponderii medicamentelor generice şi respectarea ghidurilor de tratament;
    53. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS
    a. Reducerea centrelor de permanenţă din mediul urban;
    b. Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligaţia ca minim 80% din personalul angajat să fie angajaţi cu normă întreagă.
    c. Rezidenţii în sistem privat vor fi plătiţi parţial de unitatea medicală;
    d. Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfăşoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activităţi medicale în alte unităţi sanitare;
    e. Convertirea unităţilor sanitare cu grad redus de ocupare şi servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare şi paleaţie;

    Obiective generale:

    Acces echitabil la servicii de sănătate. Dezvoltarea asistentei medicale primare şi comunitare. Reţea naţională de centre medicale comunitare. Dezvoltarea asistentei medicale primare respectiv a medicinii de familie. Dezvoltarea asistenţei medicale spitaliceşti şi a medicinii de urgenţă.

    Acces la medicamente de bună calitate printr-o nouă politică a medicamentului. Prevenţia şi programele de sănătate.

    Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice şi îngrijirile la domiciliu si a îngrijirilor paliative. Dezvoltarea asistenţei medicale comunitare şi a medicinii şcolare. Dezvoltarea infrastructurii de prevenţie şi asistenţă medicală în domeniul drogurilor.

    Reforme /reorganizări /comasări:

    1. Creşterea performanţei spitalelor: Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030; Plata funcţie de performanţă pentru medici; Optimizarea sporurilor la personalul din spitalele în funcţie de numărul de servicii medicale acordate; Creşterea numărului de instrumente administrative pentru managerii unităţilor sanitare şi introducerea de criterii de performanţă pentru şefii de secţie; Consorţii de spitale şi achiziţii comune pentru materiale primare la nivel judeţean/regional/naţional

    2. Creşterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări: Descurajarea acordării de concedii medicale fictive: controale asupra medicilor şi beneficiarilor de concedii. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale; Creşterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepţiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane); Creşterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari

    3. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS: Reducerea centrelor de permanenţă din mediul urban; Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligaţia ca minim 80% din personalul angajat să fie angajaţi cu normă întreagă; Rezidenţii în sistem privat plătiţi parţial de unitatea medicală; Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfăşoară în timpul programului de lucru din sistemul public, activităţi medicale în alte unităţi sanitare; Convertirea unităţilor sanitare cu grad redus de ocupare şi servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare şi paleaţie

    4. Creşterea ponderii medicamentelor generice şi respectarea ghidurilor de tratament

    5. Eficientizarea instituţiilor subordonate Ministerului Sănătăţii – direcţiile de sănătate publică (DSP), Institutul Naţional de Sănătate Publică

    6. Reorganizarea şi eficientizarea Institutuli Naţional de Transfuzie Sanguină şi a centrelor judeţene.

    Măsuri de dezvoltare:

    1. Construirea/modernizarea şi dotarea centrelor comunitare medicale integrate in mediul Construirea/modernizarea şi dotarea centrelor comunitare medicale integrate in mediul rural si oraşe mici, inclusiv servicii de telemedicină, de stomatologie si de farmacie comunitară.

    2. Dezvoltarea asistentei medicale primare respectiv a medicinii de familie. Definirea si finanţarea unui pachet de instalare si de retenţie pentru medici, farmacişti si asistenţi medicali în mediul rural; Posibilitatea angajării in sistemul public a medicilor de medicina de familie în centrele comunitare integrate, unităţile spitaliceşti, ambulatoriile de specialitate, compartimentele de primiri urgenţe/unităţi de primiri urgenţe; Revizuirea pachetelor de servicii minimale şi de bază, implementarea de măsuri pentru stimularea serviciilor de prevenţie şi pentru evitarea spitalizărilor nenecesare; Acordarea unei bonificaţii, a unei locuinţe de serviciu şi a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autorităţile locale; Prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili, cu avizul autorităţii locale.

    3. Dezvoltarea asistentei ambulatorii de specialitate. Reţea de centre de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate. Modernizarea/extinderea, susţinerea şi dotarea ambulatoriilor de specialitate. Cresterea finantarii serviciilor medicale ambulatorii de specialitate şi a cabinetelor cu practică independentă; Extinderea programului de lucru al ambulatoriilor de specialitate.

    4. Dezvoltarea asistenţei medicale spitaliceşti. Continuarea si finalizarea investiţiilor in spitale si clădiri noi din PNRR si spitalele regionale Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova; identificarea posibilităţii extinderii reţelei de spitale regionale. Investiţii în alte spitale si clădiri noi, din împrumuturi externe sau alte surse, inclusiv în parteneriat public-privat. Programare, evidenţă, şi gestionare digitalizată al parcursului pacienţilor; Optimizarea (reducerea) numărului de paturi contractabile la nivel naţional. Normativ nou de personal în spitale. Introducerea de indicatori de performanta la nivel de secţie/compartiment şi individual. Dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală pentru pacienţii critici (infarct miocardic, AVC, poli-traumă, arşi etc), a îngrijirilor paliative, a serviciilor de anestezie şi terapie intensivă şi dezvoltarea unui program de chirurgie robotică.

    5. Dezvoltarea medicinii de urgenţă. Înnoirea parcului auto de transport si asistenta medicala de urgenta. Cresterea capacitatii operative a structurilor sistemului naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat

    6. Politica in domeniul medicamentului: modificarea modului de evaluare si prioritizare a introducerii la compensare a medicamentelor (HTA); o noua politică de preţ a medicamentelor; Încurajarea dezvoltării industriei farmaceutice autohtone prin implementarea unor stimulente de natura economica, mai ales pentru producerea de materii prime si medicamentele critice

    7. Prevenţia şi programele de sănătate. Accelerarea derulării programelor naţionale de screening. Dezvoltarea reţelei judeţene de centre de prevenire, consiliere (ambulatorii) si combatere a adicţiilor (spitalizare), cu prioritate pentru copii şi adolescenţi. Cresterea accesului la contraceptia de urgenta

    8. Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice şi îngrijirile la domiciliu si a îngrijirilor paliative. Încurajarea serviciilor de diagnostic şi tratament al persoanelor vârstnice, inclusiv a serviciilor de telemedicină; Implementarea Planului naţional de îngrijiri paliative, creşterea finanţării pentru minim 4000 de paturi de paliaţie, dezvoltarea de centre publice de paliaţie pentru copii

    9. Resursele umane din sănătate. Finalizarea Registrului Profesioniştilor din Sănătate; Simplificarea accesului în rezidenţiat pentru specialităţile deficitare; Încurajarea revenirii profesioniştilor români din domeniul medical din diaspora prin debirocratizarea recunoaşterii profesionale, inclusiv a calificărilor profesionale suplimentare

    10. Dezvoltarea asistenţei medicale comunitare şi a medicinii şcolare.

    11. Dezvoltarea industriei farmaceutice, ca sector strategic al economiei României, prin lansarea unui program de stimulare a investiţiilor în acest domeniu care să contribuie la creşterea competitivităţii economice a ţării şi modernizarea sistemului de sănătate.

    Măsuri de debirocratizare/digitalizare:

    Digitalizare şi e-sănătate centrate pe nevoile pacientilor — Elaborarea şi implementarea Digitalizare şi e-sănătate centrate pe nevoile pacientilor — Elaborarea şi implementarea Strategii Naţionale de Digitalizare şi e-Sănătate. Aprobarea Strategiei Naţionale de Digitalizare în Sănătate (SNDS – finalizata) şi a planurilor de acţiune regionale, realizarea Registrelor Naţionale pentru principalele boli pentru planificarea programelor naţionale şi a investiţiilor şi pentru decizii bazate pe dovezi în domeniul politicilor de sănătate; Realizarea unei noi Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) pentru facilitarea accesului pacienţilor, debirocratizare si eliminarea fraudelor; Operaţionalizarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES), instrument medical modern pentru accesul facil al pacientului la toate categoriile de servicii, cu asigurarea uni protecţii maximale ale datelor cu caracter personal; Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinii şi a serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar şi a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar; Realizarea unui sistem naţional de securitate cibernetică şi protecţiei datelor din sanatate.

  • Elon Musk anunţă lansarea unei noi afaceri

    Elon Musk a anunţat că Tesla şi-a lansat oficial serviciul de robotaxi duminică în Austin, Texas, cu o taxă fixă de 4,20 dolari per cursă.

    „Lansarea robotaxi-urilor (Tesla AI) începe în Austin în această după-amiază, clienţii plătind o taxă fixă de 4,20 dolari!”, a scris Musk pe X.

    Este prima incursiune oficială a Tesla în industria taxiurilor autonome, după ce CEO-ul a dezvăluit anterior că compania va începe să lanseze taxiuri autonome în acest an, potrivit Men’s Journal.

    Cu această lansare, Tesla încearcă să recupereze terenul pierdut în faţa Waymo, actualul lider al pieţei. Waymo susţine că a efectuat 10 milioane de curse plătite şi deserveşte mai multe oraşe importante, inclusiv Austin, unde Tesla debutează acum.

    Amazon se pregăteşte şi el să intre pe această piaţă. Compania a cheltuit 1,2 miliarde de dolari pentru a achiziţiona Zoox acum cinci ani şi a construit o fabrică în Silicon Valley care va produce 10.000 de robotaxi pe an.

    Totuşi, Amazon şi Zoox sunt mai puţin avansate decât Waymo şi Tesla. Cele două companii plănuiesc să înceapă serviciul în Las Vegas la sfârşitul acestui an şi în San Francisco anul viitor.

  • SUA avertizează împotriva represaliilor Iranului, iar Trump ridică problema „schimbării regimului”

    „Nu este corect din punct de vedere politic să folosim termenul <schimbare de regim>, dar dacă actualul regim iranian nu este capabil să facă Iranul mare din nou, de ce nu ar exista o schimbare de regim??? MIGA!!!”, a scris Trump pe platforma sa de socializare.

    Postarea lui Trump a venit după ce oficiali din administraţia sa, inclusiv vicepreşedintele american JD Vance şi secretarul Apărării Pete Hegseth, au subliniat că nu au lucrat pentru a răsturna guvernul iranian.

    „Această misiune nu a fost şi nu a fost despre schimbarea regimului”, a declarat Hegseth reporterilor la Pentagon, numind misiunea „o operaţiune de precizie” care vizează programul nuclear al Iranului.

    Vance, într-un interviu acordat emisiunii „Meet the Press with Kristen Welker” de la NBC, a declarat că „punctul nostru de vedere a fost foarte clar că nu dorim o schimbare de regim”. „Nu vrem să prelungim sau să dezvoltăm acest lucru mai mult decât a fost deja dezvoltat. Vrem să punem capăt programului lor nuclear şi apoi vrem să discutăm cu iranienii despre o înţelegere pe termen lung”, a declarat Vance.

    „Operaţiunea Midnight Hammer” era cunoscută doar de un număr mic de persoane din Washington şi de la cartierul general al armatei americane pentru operaţiunile din Orientul Mijlociu. Şapte bombardiere B-2 au zburat timp de 18 ore din Statele Unite în Iran pentru a lansa 14 bombe de distrugere a buncărelor, a declarat presei şeful Statului Major Întrunit, generalul Dan Caine. În total, Statele Unite au lansat 75 de muniţii ghidate cu precizie, inclusiv peste două duzini de rachete Tomahawk, şi peste 125 de avioane militare în operaţiunea împotriva a trei situri nucleare, a declarat Caine.

    Trump a numit daunele „monumentale” într-o postare separată pe reţelele de socializare duminică, la o zi după ce a declarat că a „distrus” principalele situri nucleare ale Iranului.

  • Cine va fi mai tare, Bolojan sau ARICE? Când noul premier va desfiinţa ARICE, fără comasare, atunci să ştiţi că începe restructurarea statului cu adevărat. Dar până să se restructureze ceva, vor creşte mai întâi taxele şi impozitele, pentru că firmele private şi cei cu bani au de unde să plătească

    De trei săptămâni, partidele de coaliţie care formează guvernul Bolojan – PSD, PNL, USR, UDMR – tot discută pe marginea planului de reducere a cheltuielilor bugetare şi majorarea veniturilor.

    Luni ar trebui să ştim cu aproximaţie care sunt măsurile care vor rămâne în vigoare.

    În lista de măsuri discutată între partide, la unul dintre puncte se menţionează desfiinţarea unor instituţii. De exemplu – ARICE, AOSR, Institutul Levantului, Institutul Revoluţiei, Academia de Ştiinţe Medicale, Academia de Ştiinţe Tehnice, Institutul Drepturilor Omului, Casa Unirea, ATOP.

    Nu ştiu ce înseamnă ATOP, cred că nici premierul Ilie Bolojan nu are idee ce înseamnă ATOP, dar ce mi-a atras atenţia este ARICE.

    Dacă nu ştiţi, ARICE este Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, o instituţie care ar trebui să atragă investiţii străine în România şi să sprijine comerţul exterior, adică exporturile României.

    Agenţia, care are 250 de posturi, include ataşaţii economici pe care îi are România la ambasadele noastre din întreaga lume, plus alţii.

    Întrebarea este cum de a ajuns ARICE pe lista de desfiinţare.

    ARICE s-a înfiinţat în 2023, preluând ceva de la Ministerul Economiei şi probabil de la Ministerul de Externe.

    Agenţia ARICE ar fi trebuit să fie una din instituţiile cele mai cunoscute ale României pentru atragerea de investiţii străine şi pentru a susţine exporturile.

    Nu este nici una, nici alta: investiţiile străine directe, de la zero, sunt în cădere liberă, iar exporturile stagnează (86 de miliarde de euro în 2023 şi 86 de miliarde în 2024), nereuşind să facă faţă exploziei importurilor (115 miliarde de euro în 2023 şi 119 miliarde de euro în 2024). Dacă la investiţii străine – conform datelor publicate de BNR – am da deoparte profitul reinvestit şi creditele intragrup, am vedea că nu am rămâne cu nimic.

    Dacă la nivelul exporturilor am da deoparte exporturile multinaţionalelor, unde nu prea avem vreo contribuţie, am vedea că exporturile companiilor româneşti sunt la limita limitelor.

    Nu cred că ARICE (sau nicio altă insituţie publică, în frunte cu guvernul) are idee cât sunt strict exporturile companiilor româneşti, pentru a vedea evoluţia lor de la an la an şi ce ar trebui făcut ca aceste exporturi să crească.

    Statele Unite au politici întregi pentru a atrage investiţii străine în Statele Unite şi pentru a vinde cât mai mult produse americane în întreaga lume. Toate ambasadele americane, toţi ataşaţii economici, au ca obiectiv, în primul rând, acest lucru.

    Oricui investeşte în America i se întinde covorul roşu, indiferent de unde vine, numai să investească, să creeze locuri de muncă, să facă business în America.

    Donald Trump a declanşat un război comercial planetar pentru a aduce investiţii în America şi pentru a vinde cât mai multe produse americane în afară.

    La noi, niciun guvern, indiferent de numele lui, nu are ca obiectiv acest lucru, nu pe hârtie, ci în practică.

    Dovada este că ARICE este pusă pe lista de desfiinţare, adică nu contează decât ca un fel de sinecură.

    România este o ţară de import, iar guvernele care s-au perindat pe la palatul Vicoria au făcut tot posibilul să susţină importurile, care an de an dă de lucru altora şi mănâncă din creşterea economică internă.

    De unde să vină creştere economică dacă acest gen de instituţii – ARICE – nu are niciun fel de realizare în a aduce companii străine în România să facă business aici, să creeze locuri de muncă, să plătească taxe şi impopzite aici. Dacă mai obţin sau raportează profit, este extraordinar.

    Care este utilitatea ARICE dacă exporturile nu reuşesc să acopere importurile?

    Dintre ţările foste comuniste, România are cel mai mic raport între exporturi raportate la PIB, numai 24%. Bulgaria şi Polonia au exporturi de 80-100% din PIB.

    Din punct de vedere al utilităţii, al rezultatelor concrete, ARICE nu ar trebui să existe. Dar întrebarea fundamentală este dacă guvernul Bolojan vrea să facă ceva cu ARICE, dacă vrea să o desfiinţeze sau o va menţine, având în vedere interesele politice şi de partid care guvernează în jurul acestor instituţii. Putem lua exemplu de la ARICE şi să-l multiplicăm la toate instituţiile publice, multe dintre ele neştiute de nimeni. 

    Toată lumea vrea şi susţine din vorbe reducerea cheltuielilor statului, dar când se vor pune pe masă decizii concrete, cum ar fi desfiinţarea ARICE, s-ar putea să nu se întâmple nimic, adică partidele să-i găsească utilitatea.

    Aşa se întâmplă când se trece la proba pratică privind restructurarea instituţiilor de stat, toate agenţiile, toate instituţiile publice pot dovedi că au o utilitate.

    Toţi liderii politici vor restructurare până se va ajunge la măsuri concrete. Şi atunci nu există niciun consens. Spre exemplu, la capitolul desfiinţării acestor instituţii de topul ARICE, Institutul Levantului, ATOP,  PNL, USR, UDMR au spus da, PSD a răspuns printr-un semn de întrebare.

    Mai degrabă PSD ar introduce impozitul progresiv decât să desfiinţeze agenţiile care nu au rezultate.

    Esenţa unei guvernări este de a majora cheltuielile statului, de a angaja cât mai mulţi oameni la stat, şi a finanţa acecst lucru din împrumuturi, cum este cazul curent şi când se termină îmăprumuturile, să majoreze taxele şi impozitele.

    Când premierul Bolojan va reuşi să desfiinţeze ARICE pentru simplu fapt că nu are rezulate, atunci să ştiţi că restructurarea statului a început.

    Până atunci, vor creşte taxele şi impozitele pentru că nimeni nu vrea să reducă cheltuielile statului, cheltuieli pe care se bazează partidele.

  • Citatul săptămânii. Cristian Sporiş, Raiffeisen Bank România: Dacă polonezii, ungurii, cehii au putut să vină în România, au putut să se extindă pe piaţa externă, de ce firmele antreprenoriale româneşti nu ar putea să facă la fel?

    „Dacă polonezii, ungurii, cehii au putut să vină în România, au putut să se extindă pe piaţa externă, de ce firmele antreprenoriale româneşti nu ar putea să facă la fel? Eu cred că avem produse şi servicii la fel de competitive, doar ne trebuie mai multă ambiţie, mai mult curaj.“

    Cristian Sporiş, vicepreşedinte, Divizia Corporate şi membru în Consiliul Director al Raiffeisen Bank România