BusinessMagazin

Blog

  • ​Hotelul JW Marriott Bucharest anunţă finalizarea unei investiţii de aproximativ 4 milioane de euro în renovarea mai multor spaţii

    Hotelul JW Marriott, unul dintre cele mai mari hoteluri din Bucureşti, anunţă finalizarea unei investiţii de aproximativ 4 milioane de euro în renvoarea mai multor spaţii din cadrul hotelului, precum Vienna Lounge, spaţiile de evenimente şi The Grand Avenue.

    Suprafaţa totală renovată este de aproximativ 4.600 de metri pătraţi, acoperind atât zonele pentru conferinţe şi evenimente, cât şi spaţiile adiacente de lobby, lounge şi galeria comercială The Grand Avenue.

    „Inaugurarea Vienna Lounge şi modernizarea spaţiilor de evenimente marchează nu doar 25 de ani de excelenţă, ci şi începutul unui nou capitol pentru hotel. Obiectivul nostru este să oferim o experienţă autentică, sofisticată şi relevantă pentru călătorul de astăzi, consolidând poziţia hotelului ca destinaţie de referinţă pentru ospitalitatea de lux, gastronomie şi evenimente în Bucureşti”, spune Ioan Maties, General Manager, JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

    În urma unei renovări desfăşurate pe parcursul a trei luni, hotelul dispune acum de 12 săli de conferinţe dotate cu tehnologie audiovizuală de ultimă generaţie.

    Pe lângă spaţiile dedicate conferinţelor, au fost renovate şi The Grand Avenue, galeria comercială situată la parterul clădirii, cât şi Vienna Lounge, unul dintre lounge-urile hotelului.

    Hotelul de cinci stele JW Marriott din Bucureşti, controlat de grupul austriac Strabag, a încheiat anul 2024 cu venituri de 191 milioane lei, după ce a înregistrat o creştere de 9% a cifrei de afaceri, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    JW Marriott este unul dintre cele mai mari hoteluri din Bucureşti şi face parte din grupul hotelier internaţional Marriott. Unitatea de cazare se află în apropierea Palatului Parlamentului şi numără 402 camere, 12 săli de conferinţe, cu o suprafaţă totală de aproximativ 2.000 mp, şi şase restaurante şi lounge-uri.​​​

  • ​FAN Courier, liderul pieţei de curierat, a investit 5 milioane de euro în reţeaua de lockere pentru pregătirea campaniei de Black Friday

    FAN Courier, liderul pieţei de curierat, anunţă extinderea reţelei de lockere, denumite FANbox-uri, în care a investit 5 milioane de euro pentur pregătirea campaniei de Black Friday din acest an. Astfel, FAN Courier a achiziţionat 500 de lockere noi, dar şi 350 de extensii pentru unităţile deja existente. Reţeaua FANbox numără 3.000 de unităţi la nivel naţional, cărora se mai adaugă şi 2.000 de puncte de predacare şi ridicare, Collect Point-uri sau sedii FAN Courier.

    „Deşi piaţa locală de e-commerce a început anul cu un ritm mai temperat, pe fondul unei prudenţe accentuate din partea consumatorilor, în a doua parte a anului vedem o revenire a apetitului pentru cumpărături online. De aceea, ne aşteptăm la un Black Friday intens, cu un volum de livrări mai mare cu peste 20% faţă de aceeaşi perioada a anului trecut, iar estimările noastre, deşi par prudente, se bazează pe discuţiile concrete pe care le avem de luni de zile cu partenerii noştri din retail. În fiecare an, începem pregătirea pentru această perioadă din vară, pentru a putea ajusta procesele logistice şi a susţine campaniile comerciale de amploare”, spune Adrian Mihai, CEO şi cofondator FAN Courier.

    Jucătorul din piaţa de curierat mizează în continuare pe extinderea reţelei de lockere şi vrea să achiziţioneze încă 600 de module pentru lockerele aflate deja în flotă.

    „În ultimii ani, se vede o schimbare clară în comportamentul clienţilor, care aleg tot mai des livrările ‘out of home’, pentru flexibilitate şi confort, de aceea am investit constant în reţeaua de lockere FANbox”, precizează Adrian Mihai.

    Pe lângă extinderea reţelei de lockere, FAN Courier a investit şi în automatizare şi tehnologizare, instalând o nouă bandă de sortare automată în HUB-ul din Ştefăneştii de Jos care adaugă o capacitate suplimentară de sortare de aproximativ 30.000 de colete pe oră. Astfel, capacitatea totală de procesare a companiei în Bucureşti depăşeşte 2,2 milioane de colete în 24 de ore.

    Mai mult, compania mizează în continuare şi pe extinderea zonei de livrări cross-border, consolidându-şi prezenţa în Europa Centrală şi de Vest şi în Republica Moldova, acolo unde are operaţiuni.

    De asemenea, FAN Courier a adăugat în portofoliul său de ţări în care face livrări cross-border şi Polonia, de altfel o zonă strategică pentru comerţul electronic european, oferind clienţilor timpi de livrare optimizaţi şi acces rapid către pieţele din vestul şi nordul continentului.

    Anul trecut, FAN Courier a încheiat cu afaceri de 1,3 miliarde lei, după un avans de 12,5%.

  • Cum merge reindustrializarea lui Trump? General Motors concediază 1.700 de oameni la fabricile de maşini electrice din SUA

    General Motors a anunţat miercuri concedierea a aproximativ 1.700 de angajaţi din fabricile sale din Michigan şi Ohio, invocând încetinirea cererii pe piaţa vehiculelor electrice, notează CNBC.

    Compania a confirmat că a efectuat circa 1.200 de concedieri la uzina de vehicule electrice din Detroit şi 550 la fabrica de celule pentru baterii Ultium Cells din Ohio, la care se adaugă 850 de concedieri temporare la aceeaşi unitate.

    De asemenea, GM a anunţat că va suspenda temporar activitatea a 700 de angajaţi la uzina Ultium Cells din Tennessee.

    „Ca răspuns la adoptarea mai lentă a vehiculelor electrice şi la un mediu de reglementare aflat în schimbare, General Motors îşi realiniază capacitatea de producţie EV”, a transmis compania într-un comunicat.

    De asemenea, GM a precizat că producţia de celule pentru baterii la fabricile din Ohio şi Tennessee va fi suspendată temporar începând din ianuarie. Compania estimează că va relua operaţiunile la ambele unităţi până la mijlocul anului 2026, folosind această pauză pentru modernizarea şi îmbunătăţirea facilităţilor de producţie.

  • One United Properties închide un ciclu de cinci ani cu portofoliul de birouri ocupat 96% şi active de 5,5 miliarde lei, dar resimte absenţa sectorului public din piaţa închirierilor

    Dezvoltatorul imobiliar a încheiat procesul de închiriere pentru toate spaţiile disponibile din portofoliul său comercial, raportând o creştere de 11% a activelor totale în 2024. Mihai Păduroiu, CEO Office Division, subliniază că piaţa bucureşteană oferă cele mai competitive chirii pentru clădiri sustenabile din UE, dar identifică sectorul public drept marele absent al pieţei. În octombrie, acţionarii vor vota inclusiv vânzarea One Tower pentru minimum 114 milioane euro.

     

    Piaţa de birouri din Bucureşti încheie un ciclu de dezvoltare marcat de transformări profunde, iar One United Properties, cel mai mare dezvoltator imobiliar listat la Bursa de Valori Bucureşti, raportează rezultate solide pentru 2024: active totale în creştere cu 11%, ajungând la 5,5 miliarde de lei, şi un portofoliu comercial închiriat în proporţie de 96%. Performanţa vine într-un context în care multe companii internaţionale reconsideră modelele de lucru hibrid şi revin gradual la birou, iar dezvoltatorii locali caută noi vectori de creştere pentru următoarea etapă de expansiune.

    „Anul acesta am finalizat întreg procesul de închiriere pentru toate spaţiile pe care le mai aveam disponibile, care erau în cadrul One Cotroceni Park, restul clădirilor fiind deja închiriate 100%. Practic încheiem un ciclu de dezvoltare de cinci ani şi analizăm oportunităţi noi pentru noi proiecte”, declară Mihai Păduroiu, CEO Office and Commercial Division la One United Properties, în cadrul evenimentului ZF Office & Rezidenţial Summit 2025.

    Activele imobilizate ale companiei au crescut cu 5%, ajungând la 3 miliarde de lei, în principal datorită unei creşteri de 5% a investiţiilor imobiliare, care au totalizat 2,8 miliarde de lei la sfârşitul lui 2024. Portofoliul include atât segmentul comercial, cât şi terenurile pentru dezvoltări viitoare, cu adăugarea One Technology District în urma achiziţiei terenului din primul trimestru şi a One Mamaia Nord 3. Dintre activele existente, creşterile cele mai semnificative au fost înregistrate pentru One Gallery, cu o apreciere de 79%, One Downtown cu 20%, Bucur Obor cu 11% şi One Cotroceni Park Office Faza 2 cu 8%.

    În cursul anului 2024, compania a închiriat şi preînchiriat 12.850 de metri pătraţi de spaţii de birouri şi retail din portofoliul comercial, semnând totodată prelungiri de contracte pentru o suprafaţă totală de 7.120 de metri pătraţi. „Obiectivul pentru 2025 este de a atinge un grad de ocupare complet în cadrul One Cotroceni Park Office Faza 1 şi 2, asigurând astfel un grad de ocupare de 100% la nivelul portofoliului de birouri existent”, conform raportului companiei.

    Segmentul de birouri păstrează o importanţă strategică pentru One United Properties, având în vedere modelul de închiriere pe termen mediu şi lung. „Segmentul de birouri are o importanţă strategică pentru One United Properties întrucât are în vedere închirierea de spaţii pe termen mediu şi lung, minimum 5 ani, contracte preferate pe 7-10 ani, oferind un venit periodic previzibil, completând modelul de afaceri de dezvoltare rezidenţială”, subliniază compania în raportul său anual.

    Păduroiu identifică patru vectori principali care generează creşterea în portofoliul de birouri: tendinţa companiilor de a migra de la clădiri mai vechi la dezvoltări moderne, necesitatea de a oferi confort sănătos pentru angajaţi prin certificări LEED şi WELL, integrarea funcţiilor rezidenţiale şi comerciale în aceeaşi dezvoltare şi strategia de tip hub-and-spoke, prin deschiderea de birouri satelit pentru a reduce naveta angajaţilor.

    Un aspect crucial subliniat de executiv este stagnarea reală a chiriilor în ultimii cinci ani, în ciuda percepţiei generale de creştere. „Acum 5 ani chiria era 14 euro. Chiria a rămas 14 euro. Trebuie să înţelegem foarte bine acest fenomen. Inflaţia compusă pe ultimii 5 ani e chiar mai mare. Adică 17 euro astăzi înseamnă mai puţin decât 14 euro acum 5 ani”, calculează Păduroiu, adăugând că „într-o clădire clasă ultra sustenabilă din Bucureşti este de departe cea mai competitivă la nivelul întregii Uniuni Europene”.

    Marele absent al pieţei rămâne sectorul public, o oportunitate ratată în opinia conducerii One United Properties. „Cu siguranţă resimţim lipsa unui sector foarte important, şi anume sectorul public. Am susţinut acest principiu dintotdeauna. Toate ţările din jurul nostru au urmat această direcţie de modernizare, inclusiv a infrastructurii de birouri din sectorul public”, spune Păduroiu. El exemplifică cu cazul Budapestei, unde a vizitat recent un campus de 160.000 de metri pătraţi ocupat integral de sectorul public, dezvoltat într-un parteneriat public-privat, şi Polonia, unde anual se tranzacţionează între 100.000 şi 200.000 de metri pătraţi doar cu instituţii publice.

    „Există milioane de angajaţi în sectorul public care au nevoie pentru a face performanţă de o infrastructură ultramodernă de birouri, la fel ca multinaţionalele, la fel ca toate celelalte companii. Şi atunci acesta e un sector, un vector care încă nu este prezent pe piaţă şi care, odată ce îşi va face simţită prezenţa, cu siguranţă va genera în cascadă o serie de efecte pozitive”, argumentează executivul. O soluţie propusă ar fi modelul de sale-leaseback: „Poate în viitor să fie o soluţie pentru stat. Nu ştiu, să vândă către un dezvoltator o clădire, el să o modernizeze, după care statul să o închirieze pentru diferite autorităţi sau companii de stat”.

    În ceea ce priveşte cererea actuală, Păduroiu remarcă o diversitate sănătoasă: „Din punctul de vedere al cererii în continuare avem o diversitate mare din punctul de vedere al sectoarelor economice care caută spaţii de birouri moderne, ceea ce e întotdeauna o veste foarte bună, pentru că piaţa nu trebuie să depindă de un sector anume”. Recent, compania a încheiat tranzacţii cu firme din zona de servicii medicale şi tehnologie, inclusiv cu o companie care intră pentru prima dată pe piaţa românească.

    Tendinţa de revenire la birou se consolidează, conform observaţiilor din piaţă. „Cu siguranţă simţim că angajaţii se întorc la birou şi că vor continua să se întoarcă mai multe zile pe săptămână, inclusiv cei care deja sunt într-un regim hibrid. Va creşte numărul de zile de prezenţă la birou, ceea ce iarăşi e un factor pozitiv, care susţine inclusiv operatorii de retail şi toată dinamica din jurul dezvoltărilor moderne de birouri”, notează Păduroiu.

    Un proiect emblematic în portofoliul One United Properties este transformarea halei Ford într-un spaţiu multifuncţional. „Suntem foarte aproape de finalizare la stadiul de shell & core. Fiind un monument, trebuie să obţinem o serie nouă de avize pentru amenajările interioare şi, cel mai probabil la finalul lui aprilie, vom inaugura toată zona din parter”, anunţă executivul. Clădirea, finalizată 95% la stadiul de schelet, va găzdui un food market şi un supermarket gourmet operat de Ocean, „un concept nou pe care o să îl aducem în România”.

    Discuţia despre randamente şi preţuri de tranzacţionare rămâne nuanţată. „Sunt clădiri care se vând cu 8% şi clădiri la 500 de metri, lângă care se vor vinde cu 6%. Dacă o clădire se vinde, nu înseamnă că tranzacţia respectivă este reprezentativă pentru piaţă şi determină nivelul general al pieţei”, argumentează Păduroiu, contestând ideea unui yield uniform pe piaţă. El compară cu Praga, unde clădirile se tranzacţionează sub 5%, „într-o piaţă extrem de aglomerată şi scumpă şi unde salariile nu sunt ca în Germania. Eu nu cred că Bucureştiul e la 3 procente distanţă, nu există niciun argument care să susţină asta”.

    În acest context, acţionarii One United Properties vor avea de votat în octombrie mai multe propuneri, inclusiv vânzarea clădirii One United Tower pentru cel puţin 114 milioane de euro, o tranzacţie propusă de CC Trust Group, acţionar cu 5% din capital. Paralel, se va discuta contractarea unui credit sindicalizat de 140 de milioane de euro şi o ofertă de răscumpărare de acţiuni de aproape 900 milioane lei, decizii care vor influenţa strategia viitoare a companiei într-o piaţă în continuă transformare.    

    One Tower este evaluată în vederea vânzării la peste 114 mil. euro. Dacă se concretizează, va fi cea mai scumpă clădire de birouri vândută vreodată în Bucureşti

  • Antoniu Panait, Vastint România: „Bucureştiul are o fereastră scurtă pentru a atrage investiţii în birouri şi proiecte mixte. Fără reguli clare, banii pleacă în alte ţări“

    Vastint România lucrează la faza a doua a Timpuri Noi Square, un proiect care va adăuga 60.000 mp închiriabili şi cel mai mare food hall integrat într-o clădire de birouri din ţară. În timp ce cererea pentru spaţii moderne creşte, lipsa de claritate legislativă blochează investiţii majore, precum cele de la Siseşti, avertizează Antoniu Panait, managing director al Vastint România. România are în continuare chirii subevaluate şi o fereastră limitată pentru a atrage investiţii semnificative.

     

    Dezvoltarea urbană a Bucureştiului se află într-un punct de cotitură. După ani de creştere rapidă a stocului de birouri moderne, livrările s-au oprit aproape complet în 2025, iar lipsa unui cadru urbanistic clar pune frână unor proiecte care ar putea transforma oraşul într-un magnet pentru companii şi forţă de muncă tânără. În acest context, Vastint România a demarat faza a doua a proiectului Timpuri Noi Square, una dintre cele mai ample investiţii private din sectorul de birouri din ultimii ani.

    „Avem în dezvoltare 60.000 de metri pătraţi închiriabili. Este o suprafaţă foarte importantă pentru noi, dar şi pentru piaţă, pentru că asemenea cifre apar de obicei în zona industrială, nu la birouri”, a declarat Antoniu Panait, managing director al Vastint România.

    Cele două clădiri din noua etapă vor dubla suprafaţa complexului, până la 112.000 mp GLA, şi vor fi livrate în ultimul trimestru din 2026. Proiectul va include şi un food hall de 6.000 mp, cel mai mare integrat într-o clădire de birouri din România. „Am lucrat cu arhitecţi specializaţi din Europa. Spre deosebire de multe food halluri amenajate în clădiri existente, noi am construit de la zero, cu spaţii pentru eliminarea şi reciclarea deşeurilor. Food hallul va avea scenă centrală, bar central şi tot ce îţi doreşti, la câţiva paşi de birou şi casă”, spune Panait.

    Timpuri Noi Square este deja complet închiriat în faza existentă, cele trei clădiri livrate însumând 53.000 mp. Printre chiriaşi se numără companii precum Playtika, Ayvens, Radio AG, Fratelli, Zitec, Bolt, Go Pro şi Vola. Chiriile pentru noile spaţii variază între 19 şi 20 euro/mp, în funcţie de suprafaţă şi termenul contractual. „Costurile au crescut – manoperă, materiale – iar chiria a rămas în urmă. România are un portofoliu relativ nou de birouri, pe când oraşele mari precum Paris sau Londra au clădiri mai vechi, cu costuri mari de reabilitare”, explică Panait. Dincolo de componenta comercială, proiectul mizează pe certificări de top în domeniul sustenabilităţii. „Intrăm într-o competiţie internaţională pe certificarea LEED, unde vrem să depăşim 100 de puncte (din 105), ceea ce ne-ar poziţiona în top 3 mondial, aşa cum s-a întâmplat şi cu Business Garden Bucureşti. Clădirea A a avut
    98 de puncte”, precizează Panait.

    Cererea pentru spaţii moderne rămâne solidă, în condiţiile în care companiile mari, auditate pentru amprenta de carbon, îşi mută activitatea din clădiri vechi şi ineficiente energetic. „Ne contactează companii care vor 6.000, 10.000, 20.000 mp. Pleacă din clădiri cu faţade de sticlă, care vara devin sere şi iarna nu mai pot fi încălzite eficient. Vor să vină aici, în clădiri noi, eficiente, unde costurile sunt mai predictibile şi confortul angajaţilor este real”, afirmă Panait. Un avantaj competitiv cheie al Timpuri Noi Square rămâne accesibilitatea. „Foarte multe firme îşi doresc birouri aproape de locuinţele angajaţilor, cu amprentă de carbon redusă şi accesibilitate. Se foloseşte maparea codurilor poştale ale angajaţilor pentru a alege locaţia optimă. Recent, un departament de HR a ales Timpuri Noi pentru că majoritatea angajaţilor ajung uşor aici. Într-un oraş de peste 2,5 milioane de locuitori, timpul pierdut în trafic cântăreşte enorm. Mulţi angajaţi aleg Timpuri Noi chiar dacă salariile sunt similare sau mai mici decât în alte zone, doar pentru a câştiga timp cu familia”, explică el.

    Pe lângă proiectul de birouri, Vastint pregăteşte şi o componentă rezidenţială în cadrul Timpuri Noi Square, aflată în fază de studiu, care va include o zonă de wellness cu piscină semiolimpică de 25 de metri şi sală de sport. În paralel, compania vizează dezvoltarea unui cartier complet la Siseşti, pe un teren de 50 de hectare cumpărat în 2016. „Am gândit un parc central de 15 hectare, de mărimea parcului Cişmigiu, şi un concept integrat cu şcoli, casă pentru vârstnici, săli de sport, poliţie. Am trecut prin toate comisiile pentru avize, unde stilul a fost foarte apreciat. Din păcate, nu avem încă autorizaţie pentru PUZ”, spune Panait.

    Blocajele urbanistice sunt principala frână pentru investiţii. „Avem nevoie de regenerare urbană, dar făcută cum trebuie – cu spaţii verzi, transport public şi funcţiuni necesare. Nu mai putem face asta dacă nu avem PUZ-uri sau reguli clare. Fără un cod şi un Plan Urbanistic General actualizat, rămânem blocaţi în etape pregătitoare care nu se mai termină”, avertizează el.

    Diferenţele faţă de alte pieţe europene sunt evidente. „În Polonia, totul e clar. Autorităţile se întreabă ce să mai facă pentru a accelera investiţiile. La noi, banii sunt blocaţi. Investitorii nu aşteaptă. Dacă nu putem începe proiectul din Siseşti, fondurile se mută în altă parte. Investitorii nu ţin banii în sertar, îi investesc în alte pieţe care oferă claritate”, afirmă Panait.

    Chiriile nu au crescut semnificativ în ultimul deceniu, dar contextul actual oferă o fereastră de oportunitate. „Peste câteva luni, chiriile vor creşte din ce în ce mai mult, progresiv, pentru că nu se livrează mai nimic. Anul trecut au fost aproximativ 512.000 de metri pătraţi de birouri clasa A livraţi. Anul curent – cred că nimic, zero. Anul viitor o să înceapă din nou să se livreze, dar nu la aceeaşi magnitudine ca înainte de pandemie. Ca ordin de mărime, Polonia are peste 6 milioane de metri pătraţi de birouri, noi avem 3,5 milioane. Deci este o oportunitate, o fereastră care se va închide destul de repede, cu aceste chirii subevaluate”, subliniază el.

    Pentru Vastint, dezvoltarea imobiliară nu este doar despre metri pătraţi, ci despre viitorul oraşului. „Există o competiţie între oraşele europene pentru forţa de muncă. Dacă salariile şi chiria sunt similare la Bucureşti şi Berlin, iar la noi lipsesc serviciile şi infrastructura, vom pierde tineri. Ce îşi doreşte cineva de la un oraş? Să aibă totul aproape – muncă, locuinţă, şcoală, parc. De aici începe orice strategie urbană”, conchide Antoniu Panait.   

    Proiectele Vastint în România

    Business Garden Bucharest

    •Ÿ Tip: proiect de birouri (clasă A), finalizat

    Ÿ• 43.000 mp GLA

    Ÿ• Stare: complet (finalizat)

    Ÿ• Inovaţie: concept Ready Flex Space — module de birouri autonome, complet mobilate, pe contracte de 6–24 luni

     

    Timpuri Noi Square

    •Ÿ Tip: proiect de regenerare urbană & birouri/spaţii comerciale şi rezidenţial în viitor

    • Ph1: complet, 52.100 m² GLA închiriaţi integral

    •Ÿ Ph2: în construcţie, livrare estimată Q4 2026, Â60.000 m², două clădiri (8 şi 15 etaje), 690 locuri de parcare

    •Ÿ Retail: food hall de 6.000 m²

    •Ÿ Sustenabilitate: fără combustibili fosili, 1.700 m² panouri fotovoltaice, pompe de căldură aer-apă şi geotermale (200 foraje)

    •Ÿ Certificări: ţintă LEED Platinum >100 puncte

    •Ÿ Obiectiv: dublarea suprafeţei la +112.000 m² GLA total

     

    Siseşti (proiect rezidenţial/mixt)

    •Ÿ Tip: proiect rezidenţial planificat în zona Străuleşti/Siseşti

    •Ÿ Status: planificat

    Ÿ• Teren: 48 ha

    •Ÿ Potenţial: Â700.000 m² dezvoltare mixtă (rezidenţial, birouri, retail) pe terenurile Vastint România

    •Ÿ Viziune: integrare urbană, proiecte sustenabile, mix funcţional

  • Oscar Downsteam: Mândru să fiu fermier

    Nr. angajaţi: > 500

    Reţea: >120 de benzinării (proprii şi în franciză), peste 2.500 de staţii de incintă OSCAR – DIESELPoint

    MOTIVAŢIE

    Proiectul „Mândru să fiu fermier”, implementat de Fundaţia World Vision România cu sprijinul OSCAR Downstream, îşi propune să ofere copiilor şi tinerilor din mediul rural şansa de a-şi descoperi potenţialul şi de a privi agricultura ca pe o oportunitate reală de dezvoltare profesională şi personală.

    Scopul proiecutului este de a reducere inegalitatea de şanse pentru copiii şi tinerii din comunităţi rurale, dar şi de a promova agricultura ca domeniu cu perspective moderne şi atractive. În plus, acest tip de abordare poate juca un rol în prevenirea abandonului şcolar prin oferirea de sprijin educaţional şi motivaţional.

    „În 2025, filosofia noastră de CSR se bazează pe ideea de continuitate şi impact real. Credem că responsabilitatea socială nu înseamnă doar proiecte punctuale, ci angajamente pe termen lung, construite împreună cu parteneri de încredere şi adaptate la nevoile comunităţilor. Prin platforma România Tot Înainte, ne concentrăm pe educaţie, mediu şi dezvoltarea comunităţilor rurale, susţinând proiecte care aduc beneficii vizibile şi durabile”, declară Luiza Dumitru, communication & marketing director în cadrul Oscar Downstream.

     

    DESCRIEREA PROIECTULUI

    Obiectivele proiectului sunt de a sprijini elevii în continuarea studiilor şi orientarea către o carieră în domeniul agricol; dezvoltarea abilităţilor de comunicare, relaţionare şi învăţare aplicată; crearea unui cadru de mentorat şi învăţare prin practică în comunităţi rurale; consolidarea legăturilor dintre educaţie, familie şi comunitate.

    În cadrul proiectului, au fost derulate activităţi educaţionale şi ateliere tematice despre agricultură, mediu şi dezvoltare sustenabilă. În plus, au fost organizate workshopuri pentru dezvoltarea competenţelor personale şi profesionale, iar elevii au beneficiat de mentorat oferit de specialişti şi fermieri din comunităţi. Au fost organizate vizite de studiu în ferme şi spaţii de producţie modernă; resursele educative şi kiturile de învăţare sunt adaptate vârstei şi nevoilor copiilor.

    La proiect, derulat pe parcursul anului şcolar 2024–2025, au participat peste 300 de elevi din comunităţi rurale defavorizate din România, provenind din familii de fermieri sau cu interes de a urma o carieră în agricultură.

    Programul a fost realizat cu particiarea echipei de CSR OSCAR Downstream, echipa World Vision România, cadre didactice şi mentori locali, iar metode de lucru au incus sesiuni educaţionale, mentorat, practică, implicarea părinţilor şi profesorilor.

    Bugetul dedicat acestui program depăşeşte 60.000 euro, finanţare integrală din partea companiei.

     

    REZULTATE ŞI IMPACT

    Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt peste 300 de elevi au participat la activităţi educative şi mentorat, dar în rândul beneficiari indirecţi se numără peste 800 de persoane (familii, cadre didactice, comunităţi).

    Conform estimărilor, impactul este legat de creşterea interesului pentru educaţie şi agricultură, prevenirea abandonului şcolar, consolidarea încrederii în propriile abilităţi.

    „Pentru noi, sustenabilitatea nu este un proiect separat, ci o direcţie integrată în tot ceea ce facem. De la investiţiile în infrastructură logistică mai eficientă şi tehnologii curate, până la proiecte de CSR dedicate educaţiei şi mediului, abordăm responsabilitatea ca parte a modelului nostru de business. Grija faţă de comunitate se reflectă în felul în care construim parteneriate, sprijinim dezvoltarea rurală şi investim în programe care pot crea valoare pe termen lung pentru oameni, natură şi economie”, conchide Luiza Dumitru.

    „O companie cu adevărat responsabilă este aceea care îşi asumă rolul de partener al comunităţii, nu doar de actor economic. Înseamnă să priveşti dincolo de cifre şi să înţelegi că succesul tău este strâns legat de binele oamenilor şi al mediului în care activezi. Responsabilitatea reală se măsoară în schimbările pozitive pe care reuşim să le aducem în vieţile oamenilor şi în modul în care contribuim la un viitor sustenabil.” 

     Luiza Dumitru, communication&marketing director, Oscar Downstream

  • AQUILA: AQUILA Building Careers

    Număr de angajaţi (2024): 3.203

    Cifră de afaceri (2024): 2,945 mld. lei

    Profit net (2024): 90 mil. lei

    MOTIVAŢIE

    „AQUILA Building Careers” este un program educaţional lansat în 2022, creat pentru a reduce decalajul dintre educaţia teoretică şi cerinţele reale ale pieţei muncii, cu accent pe distribuţie, logistică şi sustenabilitate. Ajuns la ediţia a IV-a, programul oferă stagii de practică, mentorat şi burse, contribuind la formarea unei noi generaţii de profesionişti şi consolidând brandul companiei ca angajator responsabil. „O companie responsabilă este aceea care îşi aliniază obiectivele de business la nevoile reale ale angajaţilor, clienţilor şi comunităţilor, acţionează transparent şi respectă cele mai bune standarde de sustenabilitate”, crede  Răzvan Bagherea, director de organizare şi resurse umane în cadrul AQUILA, aceasta fiind şi una dintre motivaţiile proiectului.

     

    DESCRIEREA PROIECTULUI

    Proiectul este derulat anual, în parteneriat cu Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, şi se adresează studenţilor şi absolvenţilor din domenii economice şi tehnice.

    Etapele şi componentele programului includ:

    • integrarea a 19 participanţi în 10 departamente cheie ale companiei;

    • structură unitară de onboarding, cu kit stagiar şi îndrumători dedicaţi;

    • burse de excelenţă pentru performanţe academice;

    • AQUILA Sustainability Lab, unde studenţii dezvoltă soluţii pentru reducerea impactului asupra mediului;

    • implicarea tinerilor în voluntariat şi proiecte de sustenabilitate (plantări, vizite la unităţi de energie regenerabilă);

    • sesiuni practice, ateliere şi resurse online pentru învăţare interactivă.

    Buget total alocat în patru ediţii: peste 150.000 lei (fonduri interne).

     

    REZULTATE

    • aproximativ 70 de tineri au beneficiat de stagii şi mentorat în cei patru ani;

    • burse de excelenţă acordate celor mai buni participanţi (4.500 lei / student, pe 9 luni);

    • susţinerea a două ediţii ale Olimpiadei Naţionale a Studenţilor Economişti cu premii de 8.000 lei;

    • integrarea absolvenţilor în companie sau în domenii conexe;

    • lansarea Sustainability Lab, cu soluţii inovatoare aplicabile în strategia companiei;

    • consolidarea brandului AQUILA ca angajator responsabil şi orientat spre viitor.

     

    „Sustenabilitatea este un pilon central al modelului nostru de afaceri, integrând principiile ESG în toate procesele şi
    proiectele noastre. Ne dorim să creăm valoare pe termen lung pentru angajaţi, investitori şi comunităţi.”

    Răzvan Bagherea, Director Organizare şi Resurse Umane, AQUILA

  • Glovo România: Glovo Access

    MOTIVAŢIE

    „În cazul nostru, responsabilitatea înseamnă să folosim tehnologia şi infrastructura logistică pentru a genera un impact pozitiv în comunităţi. Prin platforma Glovo Access, deschisă ONG-urilor şi administraţiilor publice, conectăm persoanele vulnerabile cu resursele partenerilor, reducând risipa şi combătând insecuritatea alimentară”, declară Zoe Giardino, Manager Impact & Sustenabilitate, Glovo Global HQ.

     

    DESCRIEREA PROIECTULUI

    Glovo Access este o platformă digitală dezvoltată de Glovo, lansată la nivel internaţional în urmă cu cinci ani şi implementată şi în România. Scopul implementării Glovo Access este combaterea insecurităţii alimentare şi reducerea risipei, prin folosirea infrastructurii şi tehnologiei Glovo pentru a conecta ONG-uri, autorităţi locale şi parteneri privaţi printr-un serviciu logistic de tip last-mile.

    Proiectul a fost lansat iniţial în timpul pandemiei COVID-19, când s-a resimţit puternic nevoia de a distribui rapid resursele disponibile către cei aflaţi în dificultate. Prin Glovo Access, companiile şi organizaţiile sociale beneficiază de servicii logistice gratuite, pentru a acoperi costurile operaţionale, ceea ce permite redistribuirea surplusului de alimente către cei care au cea mai mare nevoie.

    Iniţiativa face parte din strategia globală de Impact & Sustenabilitate a Glovo, structurată pe pilonii Grow, Give şi Green, şi reflectă angajamentul companiei de a folosi tehnologia nu doar pentru comerţ rapid, ci şi ca un instrument de sprijin social şi de reducere a amprentei de carbon.

    Publicul ţintă al proiectului Glovo Access este reprezentat de organizaţii non-guvernamentale şi entităţi sociale, care folosesc platforma pentru a livra gratuit alimente, mese gătite sau produse de bază către persoanele vulnerabile. Beneficiarii direcţi sunt persoane şi familii aflate în dificultate, vârstnici, persoane cu dizabilităţi sau comunităţi defavorizate.

    Au fost dezvoltate parteneriate cu peste 25 de organizaţii din sectorul public, privat şi non-profit. Printre colaborările importante se numără cele cu Banca Locală de Alimente Sector 6 Bucureşti, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6 Bucureşti, Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti, Asociaţia Niciodată Singur, Kaufland România prin programul Cantina Socială Kaufland, Asociaţia Magic şi Hope & Homes for Children.

    Echipa Glovo s-a implicat prin livrări gratuite, donaţii de alimente, mese calde şi voluntariat.

    Proiectul Glovo Access este finanţat prin Impact Fund, un mecanism prin care un mic procent din fiecare comandă plasată pe platformă este redirecţionat către proiecte de impact şi sustenabilitate. Astfel, pe măsură ce businessul creşte, creşte şi impactul social generat. Până în 2024, prin Impact Fund au fost investiţi peste 2 milioane de euro la nivel global.

     

    REZULTATE ŞI IMPACT 

    Rezultatele din 2024 arată amploarea impactului, punctează Zoe Giardino. La nivel global: peste 118.000 de livrări sociale, peste 7 milioane de mese distribuite şi 3.000 de tone de risipă alimentară salvate. În România: peste 47.000 de livrări sociale, mai mult de 1,1 milioane de mese oferite persoanelor vulnerabile şi 286.000 kg de alimente salvate de la risipă.

    În 2025 (până la final de august), în România: aproape 1 milion de mese au fost livrate persoanelor vulnerabile; peste 254.000 kg de risipă alimentară salvată; 22 de ONG-uri active în platformă, urmând ca alte şapte să fie integrate de la 1 octombrie.

    Impactul se traduce în poveşti reale: datorită sprijinului Glovo, organizaţii precum Asociaţia Şansa Ta pot livra zilnic mese persoanelor imobilizate sau cu mobilitate redusă. Prin această colaborare, peste 120 de mese pe zi ajung la 60 de beneficiari, de cinci ori pe săptămână.

    Obiectivul pentru 2025: livrarea a încă 1,2 milioane de mese în România şi a încă 14 milioane de mese livrate global persoanelor vulnerabile.

  • Metropolitan Life: Proiectul „DăruiM”

    Nr. angajaţi: 204

    MOTIVAŢIE

    Proiectul „DăruiM” a fost lansat de Metropolitan Life în 2024 ca expresie a angajamentului companiei de a fi un partener activ şi responsabil pentru comunităţile în care îşi desfăşoară activitatea. Ideea a pornit de la dorinţa de a transforma o zi obişnuită de lucru într-o zi dedicată faptelor bune, prin care întreaga echipă să îşi poată dărui timpul şi energia celor care au cea mai mare nevoie de sprijin. Activitatea companiei a fost suspendată timp de o zi întreagă, pentru ca toţi angajaţii să se poată implica în acţiuni de voluntariat cu impact direct.

    Pentru Metropolitan Life, responsabilitatea socială înseamnă mai mult decât proiecte punctuale – „este o componentă centrală din activitatea noastră, în care fiecare decizie reflectă grija pentru oameni, comunităţi şi mediu. Ne concentrăm pe trei direcţii principale: sprijinirea educaţiei, sănătăţii şi incluziunii sociale; protejarea mediului şi promovarea sustenabilităţii; precum şi implicarea activă a colegilor noştri în proiecte de voluntariat. Iniţiative precum «DăruiM», prin care dedicăm timp şi resurse copiilor, seniorilor sau acţiunilor de protecţie a naturii, sunt expresia acestor valori”, conform Carminei Dragomir, CEO, Metropolitan Life.

    Integrarea sustenabilităţii în strategia de business a companiei înseamnă dezvoltarea de soluţii de protecţie financiară adaptate nevoilor reale, investiţii continue în digitalizare pentru eficienţă şi accesibilitate, dar şi construirea de parteneriate cu organizaţii care generează impact pe termen lung. „În acest fel, responsabilitatea devine parte integrantă din modul în care ne dezvoltăm şi un angajament constant pentru un viitor mai echitabil şi mai sigur pentru toţi”, potrivit Carminei Dragomir.

     

    DESCRIEREA PROIECTULUI

    „DăruiM” vizează copii şi tineri din medii dezavantajate, familii vulnerabile, persoane din centre sociale, dar şi comunităţile locale în ansamblu prin acţiuni de protecţie a mediului.

    În primă fază, au fost selectate ONG-urile partenere (United Way România, Asociaţia Copii pentru Viitor, Kayak Champions). Următoarea etapă a fost organizarea şi instruirea celor 180 de voluntari Metropolitan Life.

    Au fost derulate cinci acţiuni paralele: amenajarea spaţiilor educaţionale şi de joacă pentru copii în Buftea, Ferentari şi Odobeşti; pregătirea şi servirea unui „Prânz comunitar” pentru copiii din comuna Petrăchioaia; activităţi de educaţie ecologică şi ecologizare pe lacul Comana. În plus, au fost desfăşurate activităţi de creaţie şi ateliere pentru copii, menite să stimuleze speranţa şi viziunea lor asupra viitorului. Bugetul alocat proiectului este în valoare de 50.000 euro.

     

    REZULTATE ŞI IMPACT

    Peste 300 de copii au beneficiat direct de îmbunătăţirea condiţiilor din centrele educaţionale şi de spaţii sigure pentru joacă.

    Zeci de copii din comuna Petrăchioaia au primit o masă caldă şi au participat la activităţi educative şi creative.

    36 de copii şi familii din Odobeşti au câştigat un spaţiu comunitar reamenajat şi mai prietenos.

    Au fost colectate deşeuri de pe lacul Comana, promovând respectul pentru mediu şi obiceiuri sustenabile.

    180 de angajaţi ai Metropolitan Life s-au implicat activ, consolidând cultura organizaţională de solidaritate şi responsabilitate socială.

    Proiectul a adus un impact emoţional semnificativ prin interacţiuni directe, a consolidat parteneriatele cu ONG-urile şi a transmis un exemplu de bune practici de CSR în comunitate.

    Obiectivul pe termen mediu, mai spune Carmina Dragomir, este extinderea proiectului „DăruiM” prin desfăşurarea de acţiuni anuale de voluntariat care să răspundă nevoilor diverselor categorii vulnerabile – copii, tineri şi seniori – şi consolidarea parteneriatelor cu ONG-uri locale, astfel încât impactul social să fie unul constant, sustenabil şi vizibil la nivelul comunităţilor.

    „Pentru Metropolitan Life, responsabilitatea socială înseamnă mai mult decât proiecte punctuale – este o componentă centrală
    din activitatea noastră, în care fiecare decizie reflectă grija pentru oameni, comunităţi şi mediu. Ne concentrăm pe trei
    direcţii principale: sprijinirea educaţiei, sănătăţii şi incluziunii sociale; protejarea mediului şi promovarea sustenabilităţii; precum
    şi implicarea activă a colegilor noştri în proiecte de voluntariat.”

    CARMINA DRAGOMIR, CEO, METROPOLITAN LIFE

  • BAT România: BAT ECO DAY

    Cifra de afaceri (2024)*: 4,8 mld. lei

    Profit (2024)*: 186,4 mil. lei

    Nr. angajaţi: 850

    *conform datelor de la Ministerul Finanţelor

    MOTIVAŢIE

    Economia circulară este un principiu esenţial al abordării BAT pentru un viitor mai bun. Aceasta înseamnă reducerea cantităţii de plastic şi a deşeurilor, reciclarea şi reutilizarea materialelor şi dezvoltarea de produse bazată pe principii de sustenabilitate.

    Ileana Dumitru, Director pentru afaceri externe al ariei Europa de Sud-Est, BAT, spune despre acest proiect că este una dintre cele mai importante campanii derulate de companie pentru conştientizarea importanţei gestionării corecte a resurselor şi protejarea mediului, fiind derulată anual în contextul zilei de 5 iunie – Ziua Internaţională a Mediului.

    Angajaţii BAT România contribuie în fiecare an la multiplicarea mesajelor de conştientizare a importanţei gesturilor individuale simple, cu impact major pentru mediu şi societate. „Anual, derulăm iniţiative interne precum campanii de donare de sânge, de colectare selectivă, donaţii de textile pentru reutilizare şi reciclare sau acţiuni de plantare şi împădurire”, afirmă Ileana Dumitru. Anul acesta, peste 23.000 de copaci au prins rădăcini în judeţele Buzău şi Călăraşi, în urma acţiunilor succesive de plantare ale echipei glo din cadrul BAT România.

    „Filosofia noastră este foarte clară: responsabilitatea faţă de mediu şi de societate este o componentă a strategiei de business şi o expresie a angajamentului nostru faţă de comunităţi, de mediul înconjurător şi generaţiile viitoare. În fiecare an dezvoltăm campanii care abordează noi provocări, care schimbă perspective şi care întăresc impactul pozitiv pe care îl generăm în societate. Dincolo de cifre prezentate în rapoarte anuale se află investiţii consistente în tehnologie, inovaţie, cunoaştere şi în efortul colectiv al echipelor dedicate acestor direcţii”, declară Ileana Dumitru.

    Tot ea adaugă că în 2025, compania se concentrează pe rezultate tangibile, realizate cu implicarea directă a angajaţilor: fie plantare de copaci, donare de sânge, ecologizarea unei păduri sau donaţii de haine, fiecare acţiune încurajează implicarea personală şi contribuie la binele comun. „Sunt iniţiative derulate în domenii care contează pentru viaţa de zi cu zi şi pentru comunitate, prin care rămânem ancoraţi în realitate şi ne reamintim că schimbarea vine şi prin acţiuni mici, repetate şi realizate împreună, pentru un viitor mai bun”, conform reprezentantei BAT.

    DESCRIEREA PROIECTULUI:

    În 2025, BAT a derulat în premieră o campanie de ecologizare a unei arii naturale protejate din judeţul Prahova, campanie care a constat în ecologizarea zonei prin colectare de deşeuri în vederea reciclării.

    Proiectul a fost generat intern şi dezvoltat alături de parteneri externi: Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Naturale Protejate Prahova, voluntari din cadrul Universităţii Petrol – Gaze Ploieşti şi Asociaţia Română pentru Smart City.

    În 2025, campania a inclus o serie de acţiuni interne de promovare a responsabilităţii faţă de mediu, dar şi o activitate externă, în care angajaţi BAT au participat la un proiect de ecologizare a unei zone din judeţul Prahova – colectare deşeuri în pădurea Plopeni, arie naturală protejată Sit Natura 2000.

    La campanie au participat circa 100 de voluntari – angajaţi BAT, reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru Mediu şi Arii Naturale Protejate Prahova, voluntari din cadrul Universităţii Petrol – Gaze Ploieşti şi din cadrul Asociaţiei Române pentru Smart City.

     

    REZULTATE:

    15 tone de deşeuri au fost colectate într-o singură zi, din pădurea Plopeni din judeţul Prahova – Arie naturală protejată sit natura 2000. Au fost adunate deşeuri din construcţii, PET-uri, cutii, geamuri, piese auto, resturi de cauciucuri, sticle şi textile. Proiectul se înscrie în seria de acţiuni de protejare a mediului şi de gestionare eficientă a resurselor de apă conform certificării AWS a fabricii BAT din Ploieşti şi s-a derulat cu sprijinul oferit de Asociaţia Română pentru Smart City, al voluntarilor din cadrul Universităţii Petrol – Gaze Ploieşti şi al reprezentanţilor Agenţiei Naţionale pentru Mediu şi Arii Naturale Protejate Prahova, Ocolului Silvic Slănic şi Primăriei Plopeni, care au oferit expertiză şi informaţii despre situl protejat, dar şi echipamente şi tractoare cu remorci necesare pentru preluarea deşeurilor. Aria naturală protejată pădurea Plopeni include păduri de stejar şi carpen cu o vârstă de până la 180 de ani, mărarul bănăţean – o specie endemică de importanţă conservativă majoră, şi peste 50 de specii de insecte, amfibieni şi plante rare sau endemice pentru regiunea Munteniei.

    „Sustenabilitatea nu mai poate fi o opţiune, este o responsabilitate reală, o parte esenţială a modului în care construim afaceri care contează pentru societate, pentru mediu şi pentru viitor. Oamenii ne privesc cu atenţie: consumatorii, autorităţile, angajaţii noştri. Ei nu mai întreabă dacă avem o strategie de sustenabilitate, ci cum o punem în practică. Vor să vadă acţiuni reale pentru protejarea mediului, pentru utilizarea responsabilă a resurselor, etică în afaceri şi un impact pozitiv în societate. Şi beneficiile sunt clare: reducerea riscurilor, inovaţie, eficienţă, conformitate. Dar mai presus de toate, este vorba despre a face ceea ce este corect. Despre a construi o cultură în care fiecare decizie reflectă grijă, respect şi viziune. Într-o lume în care raportările ESG au devenit normă, adevărata diferenţă o fac companiile care nu se mulţumesc să bifeze cerinţe, ci aleg să fie parte din soluţie”, conchide Ileana Dumitru.

    „Campania de ecologizare a pădurii Plopeni, un loc cu o biodiversitate rară, este un exemplu perfect al valorilor noastre puse în practică.
    Circa 100 de voluntari – angajaţi BAT, studenţi, reprezentanţi ai autorităţilor şi ai comunităţii – au reuşit colectarea a peste 15 tone
    de deşeuri într-o singură zi.”

    Ileana Dumitru, Director pentru afaceri externe al Ariei Europa de Sud Est, BAT