BusinessMagazin

Blog

  • Miruţă despre reducerile de cheltuieli: Discuţia este despre a pleca oamenii care nu îşi fac treaba

    „Este o abordare complet greşită şi foarte periculoasă, că odată dacă ai ajuns să fii salariat la stat, nu mai poţi fi dat afară dacă nu-ţi faci treaba. Este o interacţiune vie, ai devenit angajat, nu-ţi faci treaba, pleci”, a spus Miruţă, vineri, la B1.

    „Măsurile care trebuiesc luate, unele dintre ele, sunt de a fi luate împotriva tocmai unor oameni care au fost puşi acolo de clasa politică şi lucrurile astea evident se fac anevoios”, a continuat ministrul, adăugând: „Nu sunt suficienţi bani pentru cheltuielile cu salarizarea la dimensiunea actuală”.

    Despre măsurile de reducere a cheltuielilor, Miruţă a afirmat: „ Discuţia nu este despre a micşora la salarii. Discuţia este despre a pleca nişte oameni care nu îşi fac treaba, ca din banii pe care avem pentru salarii, să-i plătim corespunzător pe cei care îşi fac treaba”.

    Despre excepţii de la eforturile de reducere a cheltuielilor, ministrul Economiei a precizat: „Avem un război la graniţă. Când avem un război la graniţă, e sănătos să spui că numărul celor care poate să apere trebuie să scadă? Că s-ar putea să nu ne profite nicăieri, nimănui. Dacă ar fi fost acolo un ministru de la oricare alt partid, povestea rămâne absolut aceiaşi.”.

  • Roxana Mînzatu, vicepreşedinta executivă, CE: În cei 18 ani de la aderarea la UE, PIB-ul României s-a triplat, salariu mediu s-a triplat. Trebuie să lucrăm la politica de coeziune ca să reducem decalajele între regiuni, în Bucureşti avem un PIB aproape dublu faţă de media UE şi în regiunea Nord-Est nu este nici jumătate din medie

    La 18 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, indicatorii economici arată progrese consistente: PIB-ul şi salariul mediu s-au triplat, productivitatea muncii a crescut cu 60%, iar ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie s-a redus semnificativ, susţine comisarul european Roxana Mînzatu, vicepreşedintă a Comisiei Europene pentru Drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire.

    „Am analizat povestea de succes a României în utilizarea fondurilor europene, lucrurile pot fi îmbunătăţite, dar per ansamblu, pentru România, la 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, lucrurilor vorbesc de bine. Nu numai un PIB care s-a triplat, dar şi un salariu mediu care s-a triplat şi o productivitate a muncii care a crescut cu 60%. Şi, mai important, avem o scădere a numărului de oameni aflaţi în sărăcie şi în risc de excluziune socială, aproape o jumătăţire a acestora de la un 47% la un 27%”, a spus ea în cadrul vizitei sale oficiale de la Bucureşti, într-un eveniment organizat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

    Îmbunătăţirile sunt vizibile atât în economie, cât şi în viaţa de zi cu zi a românilor, susţine Roxana Mînzatu.

    „Sunt indicatori buni, dar până la urmă, în viaţa fiecăruia dintre români, prezenţa politicii de coeziune se vede, de la mersul pe stradă, asfaltul de pe stradă, autobuzul cu care călătoresc aceştia sau metroul în alte cazuri, până la cabinetul medical în care primesc un consult, echipamentele utilizate, analizele din programele de screening medici, instruiţi cu fondul social european, până la dotările din companiile care lucrează, programa şcolară îmbunătăţită, profesori instruiţii, vouchere educaţionale pentru rechizitele copiilor defavorizaţi, trusouri pentru mămicile cu nou născuţi care provin dintr-un mediu defavorizat. Sunt atâtea exemple prin care politica de coeziune transformă viaţa aproape fiecărui om în felurite moduri”

    În acelaşi timp, disparităţile regionale se menţin ridicate, cu o Capitală care depăşeşte semnificativ media europeană şi o regiune Nord-Est aflată mult sub acest nivel. În acest context, vicepreşedinta CE susţine că este necesară modernizarea politicii de coeziune pentru a răspunde mai eficient nevoilor şi a reduce decalajele dintre regiuni.

    „Chiar şi aşa, însă, discuţia de astăzi a arătat provocările cu care ne confruntăm în continuare cu privire la cât de bine reuşeşte politica de coeziune să livreze pentru Europa şi pentru cetăţeni. Şi lucrurile nu sunt tocmai în ordine. Ne uităm încă la decalaje între regiuni şi misiunea politicii de coeziune este să reducă aceste decalaje între ţări şi regiuni. Şi dacă luăm doar exemplul României, avem regiunea Capitalei cu un PIB aproape dublu faţă de media europeană şi tot în România, la graniţa de est, regiune a nord-est, Moldova, o regiune cu un PIB la nici jumătate din media europeană. Toate la o distanţă relativă apropiată geografic, în aceeaşi ţară, în ţara noastră, în România. Şi atunci e clar că politica de coeziune are nevoie de modernizare, are nevoia de capacitatea de a răspunde mai simplu, mai flexibil la noile provocări”, a subliniat ea.

    Ce a mai declarat Roxana Mînzatu în cadrul evenimentului organizat de MIPE:

    • Mai nou, majoritatea oraşelor mari din Europa se confruntă cu costuri uriaşe ale locuinţelor, chirii, cumpărare. Este deci o mişcare care pune noi provocări politici de coeziune şi cărora trebuie să-i răspundem. Şi atunci Comisia a propus în luna iulie, în cadrul propunerii de viitor cadru financiar multianual 2028-2034, un nou model care să întărească capacitatea politicii de coeziune a politicii agricole comune de a servi cetăţenilor şi Europei.
    • Un singur plan pentru fiecare ţară cu capitole regionale în loc de 560 de programe operaţionale câte avem acum, un singur fond cu un singur set de reguli în loc de aproape 10 fonduri cu diverse reguli, capacitatea de a avea sinergie în modul în care ţara îşi programează finanţările pentru social, pentru economic, pentru infrastructură, pentru orice ar avea nevoie, capacitatea să lansa apelurile în acelaşi timp, că e urban sau rural dacă vorbim de partea de dezvoltare de infrastructură.
    • Totuşi în interiorul acestui mecanism flexibil, care poate să răspundă foarte bine diverselor nevoi, cu un singur set de reguli, cu o birocraţie redusă, avem şi sume securizate. Pentru fermieri, subvenţiile lor sunt securizate, pentru regiunile mai puţin dezvoltate, peste 200 de milioane de euro securizate.
    • Pentru cheltuielile sociale, propunerea mea este ca fiecare plan de ţară să aibă minim 14% cheltuială pentru partea de incluziune, protecţie socială, acces la educaţie, la servicii medicale pentru persoanele vulnerabile.
    • Fără acest minim 14% sau mai mult, în funcţie de nevoile fiecărei ţări, planurile de ţară nu vor putea fi aprobate. Credem că este o balanţă interesantă între această flexibilitate de a utiliza banii sumele care deja sunt protejate. De asemenea, planurile păstrează principii din coeziune foarte importante, despre care astăzi s-a discutat intens.
    • Va exista, deci, o implicare a regiunilor, o consultare cu partenerii sociali prin comitete de monitorizare, aşa cum avem şi acum. Dar este un plan care vine şi cu propuneri pe zona performanţei investiţiilor fondurilor europene. Vor exista corelatori cu reforme, dar nu aşa cum am văzut în situaţia mecanismului de redresare şi rezilienţă.

    • Politica de coeziune trebuie să ajute în momentul de faţă nu doar la reducerea decalajelor, ci trebuie sa ajute companiile, să ajute din punct de vedere instituţional România, ca voce regională, la participarea întregului de mers pentru competitivitate şi securitate în Europa.
    • Propunem noi fonduri, fondul pentru competitivitate, aproape dublarea fondului Horizon pentru inovare şi tehnologie. Coeziunea trebuie să ajute entităţile din statele care beneficiază de aceste fonduri să intre şi în aceste procese, să ia fonduri şi finanţare şi să dezvolte proiecte şi o viziune pentru Europa şi în zona aceasta competitivităţii şi a securităţii.
    • De asemenea, este important să nu uităm de tineri. În Noul buget multianual propunem un buget mărit pentru ErasmusĂ. Ne ducem la 41 de miliarde de euro de la 27 de miliarde de euro. Erasmus însă reprezintă investiţia în viitorul democratic al proiectului european, în generaţiile de cetăţeni şi de lideri care prin Erasmus cunosc direct Uniunea Europeană şi reuşesc după aceea să se implice în proiecturi europeane şi nu se îndepărtează de proiectele europene. Creşterea bugetului pe Erasmus este importantă, nu însă suficientă pentru viziunea pe care am propus-o şi continui să o propun decidenţilor europeni, Erasmus pentru fiecare.
    • În momentul în care vom avea în curricula, în programă şcolară şi un buget suficient ca fiecare tânăr, indiferent că e din regiunea Moldovei, că este din Bucureşti, că e din Barcelona, că e de Amsterdam, să poată să aibă măcar o dată în viaţă o experienţă, o mobilitate educaţională Erasmus, la vârsta potrivită, adică cât mai devreme, în momentul acela vom putea vorbi de un Erasmus care oferă şansa unei întregi generaţii să cunoască şi să susţină proiectul european într-un mod foarte concret şi ataşat.

  • Washingtonul pune presiune pe Kiev: Planul de pace care cere cedări teritoriale, reîntoarcerea Rusiei în G8 şi renunţarea Ucrainei la NATO, declanşând cea mai explozivă confruntare diplomatică de la începutul războiului

    Statele Unite exercită presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta un plan de pace ce ar impune Kievului să cedeze porţiuni de teritoriu aflate în prezent sub controlul său şi ar oferi concesii semnificative Rusiei, inclusiv interzicerea oricărei viitoare extinderi a NATO, informează Financial Times.

    Documentul, compus din 28 de puncte şi analizat de FT, propune crearea unui fond de investiţii americano-rus care ar utiliza activele ruseşti îngheţate, precum şi reintegrarea Moscovei în grupul G8.

    Condiţiile, redactate în colaborare de oficiali americani şi ruşi, alimentează temerile din Ucraina şi Europa conform cărora preşedintele american Donald Trump ar putea forţa Kievul să accepte concesii majore pentru a pune capăt războiului, fără garanţii de securitate suficiente pentru a descuraja o eventuală agresiune rusă în viitor.

    Planul menţionează doar într-o singură propoziţie existenţa unor „garanţii de securitate” pentru Ucraina, fără detalii despre natura sau puterea acestora.

    Oficiali ucraineni afirmă că sunt supuşi unei presiuni intense din partea Washingtonului pentru a accepta propunerea, care depăşeşte de mult liniile roşii stabilite de Kiev în negocierile de pace.

    Planul solicită retragerea totală a forţelor ucrainene din regiunea Doneţk, zone pe care le controlează în prezent, transformând teritoriul într-o zonă demilitarizată recunoscută formal ca parte a Federaţiei Ruse.

    De asemenea, ar limita efectivele armatei ucrainene la 600.000 de militari, faţă de peste 900.000 în prezent, şi ar introduce în Constituţia Ucrainei o prevedere prin care ţara renunţă definitiv la aspiraţiile de aderare la NATO.

    Kievul a declarat în mod repetat că asemenea condiţii sunt de neacceptat în orice discuţie de pace, întrucât ar lăsa naţiunea expusă unui risc ridicat de noi atacuri ruseşti.

    Un oficial american de rang înalt a descris documentul drept „un proiect de lucru”, care ar putea fi modificat în continuare. Lideri politici de la Kiev au spus că încearcă să respingă anumite elemente ale propunerii.

    Planul i-a fost prezentat integral preşedintelui Volodimir Zelenski joi, la Kiev.

  • Demisia care a zguduit Budapesta: Cum plecarea bruscă a viceguvernatorului Băncii Centrale a aruncat forintul în vârtej, a deschis cutia pandorei în pieţe şi a ridicat semne de întrebare despre stabilitatea regimului monetar al Ungariei

    Forintul a suferit cea mai abruptă scădere din ultimele şase săptămâni după ce Barnabás Virág, viceguvernator al Băncii Naţionale a Ungariei, şi-a anunţat demisia, punând capăt cu un an mai devreme mandatului său de şase ani, raportează Bloomberg.

    Moneda ungară s-a depreciat cu până la 0,8% în raport cu euro, cel mai mare declin înregistrat de la 7 octombrie încoace, înainte de a recupera o parte din pierderi. Scăderea survine într-un moment delicat: forintul atinsese chiar în această săptămână cel mai ridicat nivel din ultimele 22 de luni, după ce banca centrală a menţinut rata-cheie la 6,5%, una dintre cele mai înalte din Uniunea Europeană.

    Potrivit unui comunicat al Băncii Naţionale a Ungariei, Peter Beno Banai, consilier-şef al guvernatorului Mihály Varga, ar putea prelua portofoliul lăsat liber de Virág, care include cercetarea, gestionarea circulaţiei monetare şi coordonarea programelor băncii centrale. Viceguvernatorul Zoltán Kurali va continua să conducă politica monetară.

    „Influenţa lui Varga şi Kurali va rămâne decisivă, iar direcţia Consiliului Monetar nu se va schimba absolut deloc în urma demisiei lui Virág”, a declarat Péter Virovácz, economist la ING Budapesta.

    Virág a fost responsabil de politica monetară în mandatul precedent al băncii centrale, însă a pierdut acest rol odată cu instalarea lui Varga la începutul acestui an. Atât Varga, cât şi Kurali adoptă o abordare fermă, orientată spre stabilitate financiară şi combaterea inflaţiei, ignorând presiunile guvernului pentru reducerea dobânzilor.

  • Orbán sună alarma unei crize fantomă: Cum „scutul financiar american” aruncă Ungaria în incertitudine exact când pieţele marchează cea mai mare euforie din ultimele două decenii

    Pregătirile premierului ungar Viktor Orbán pentru un posibil colaps al pieţelor financiare îi nedumiresc pe investitori, care nu văd niciun semn real al unei crize iminente într-una dintre cele mai performante economii emergente ale lumii, informează Bloomberg.

    Orbán a insistat în repetate rânduri asupra necesităţii unui „scut financiar american” care să protejeze Ungaria  în eventualitatea unui atac speculativ. Mai mult, liderul de la Budapesta a comparat situaţia Ungariei cu cea a Argentinei, ţară care a primit recent sprijin direct de la preşedintele SUA, Donald Trump.

    Deşi detaliile acestui plan rămân învăluite în mister, declaraţiile premierului au stârnit perplexitate în rândul investitorilor, mai ales în contextul în care, înaintea alegerilor din aprilie, Orbán se află în urma opoziţiei în sondaje. Malin Rosengren, manager de fond la RBC BlueBay, cu sediul la Londra, afirmă că economia ungară — evaluată la 220 de miliarde de dolari — nu are nevoie de nicio schemă de salvare urgentă.

    „Întrebarea este ce are Orbán în minte încât îl determină să urmărească un astfel de acord. Niciunul dintre scenariile posibile nu arată bine”, a declarat Rosengren. „Ungaria nu este Argentina.”

    Discuţiile despre un posibil sprijin financiar din partea SUA îi surprind pe investitorii care au beneficiat de ascensiunea spectaculoasă a activelor ungare, un avans impulsionat în parte de aşteptările că Orbán ar putea pierde alegerile. O eventuală victorie a opoziţiei este percepută ca o şansă reală pentru deblocarea fondurilor europene către Budapesta.

    Forintul s-a apreciat cu aproape 20% faţă de dolar şi cu 8% faţă de euro în 2025 — cele mai mari creşteri din rândul pieţelor emergente, exceptând rubla — şi se îndreaptă către cel mai bun an din 2002, respectiv 2012. Indicele bursier BUX din Budapesta a urcat cu peste 60% în dolari în acelaşi interval.

    Totuşi, climatul de optimism ar putea ascunde începutul unei perioade mai turbulente pentru activele est-europene. Vineri, forintul a scăzut cu până la 0.8% faţă de euro, cel mai abrupt declin din ultimele şase săptămâni, după demisia neaşteptată a unui viceguvernator al băncii centrale a Ungariei.

  • Senatoare atacată cu o rangă într-o parcare din Bucureşti de o altă femeie

    Senatoarea POT Valentina Aldea a intrat în conflict cu soţia unui bărbat cu care parlamentara are o relaţie, potrivit Cancan. Bărbatul şi soţia sa nu mai au o relaţie, ei fiind în divorţ de mult timp. Joi, în jurul orei 19.30, soţia a mers la apartamentul soţului şi a găsit maşina senatoarei în parcare. Ulterior, ea a provocat scandal în faţa blocului şi a zgâriat maşina Valentinei Aldea.

    În plus, atunci când senatoarea şi bărbatul au ieşit din casă, soţia i-a atacat cu o bară metalică. Femeile s-au încăierat şi senatoarea a sunat la 112 după ce a fost lovită peste mână cu ranga. Ulterior, victima a fost la INML şi a obţinut certificat medical potrivit căruia necesită 2-3 zile de îngrijire medicală.

    Ambele femei au fost audiate la secţia de Poliţie şi au depus plângere una împotriva celeilalte. Soţia a primit ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore şi urmează să fie prezentată în faţa instanţei cu propunerea de arestare preventivă fiind anchetată pentru lovire şi distrugere. De asemenea, Poliţia a emis ordin de protecţie pe numele agresoarei.

    Valentina Aldea a fost aleasă pentru poziţia de senator în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti. Ea a candidat pe lista POT.

  • De ce mai ai nevoie şi de teoria de la facultate dacă deja ai început să îţi investeşti banii la bursă

    Faci parte din generaţia care experimentează când vine vorba de investiţii, poate ai cont pe bursă încă din adolescenţă, deja tranzacţionezi pe banii tăi şi urmăreşti companii listate pe care le cunoşti şi ale căror produse le foloseşti zi de zi.

    Dacă te regăseşti în categoria aceasta şi ţi-ai pus întrebarea cum sau dacă te ajută facultatea în investiţii, eşti în locul potrivit. Îţi explică mai multe Georgiana Camelia Georgescu, profesor şi decanul Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (FABBV) de la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

    „Studentul are nevoie de structură, de baze teoretice, să cunoască istoria fenomenelor economico-financiare. Toate acestea te ajută să ai un mecanism de gândire deja creat care te ghidează către decizia de a vinde sau a cumpăra pe bursă”, a detaliat ea.

    Între programa de studii şi ceea ce se cere în piaţa muncii există şi va exista întotdeauna un decalaj firesc, afirmă decanul FABBV. Ea crede însă că acest decalaj poate fi contracarat într-o mare măsură prin interacţiunea dintre facultate şi industria financiar-bancară.

    Astfel, pentru a reduce acest decalaj, facultatea este în contact cu reprezentanţii industriei printr-un consiliu consultativ, format din reprezentanţi din piaţa de capital, asigurări, multinaţionale, sistemul bancar şi din zona de resurse umane, pentru a înţelege care sunt competenţele pe care industria le aşteaptă de la absolvenţi.

    „Chiar dacă nu putem să schimbăm planul de învăţământ, putem adapta în dinamică conţinuturile fişelor de disciplină ale disciplinelor incluse în planul de învăţământ. Ceea ce au învăţat generaţiile precedente învaţă şi generaţiile actuale, doar că din alte perspective”, a mai adăugat Georgiana Camelia Georgescu.

    Un alt tip de intervenţie este reprezentată de crearea şi derularea de programe de studii de licenţă şi masterat în colaborare cu reprezentanţi din mediul de business. FABBV, menţionează aceasta, are deja un program de masterat – Bănci Centrale şi Instituţii Financiare – în colaborare cu BNR, dar şi unul în asigurări, de Tehnici Actuariare.

    Piaţa de capital rămâne unul dintre cele mai populare domenii de interes pentru generaţia ta, iar facultăţile sunt nevoie să se conformeze acestor interese pe care studenţii ca tine le au.

    Unii dintre colegii tăi de generaţie chiar au început să investească din adolescenţă, iar acum, la 20 de ani, au ceva experienţă în spate. Însă, teoria de la facultate e relevantă, chiar dacă deja au această experienţă practică, iar asta o spun chiar ei.

    „Pentru mine, câteva dintre cursurile de la facultate au contribuit la completarea modului în care privesc o potenţială investiţie. Spre exemplu, noţiunie învăţate la economie m-au ajutat să caracterizez mai bine contextul macro şi cum va influenţa acesta sectoarele pe care le urmăresc. Tot cu ajutorul cursurilor, am învăţat cum pot evalua şi interpreta mai bine performanţa financiară a unei companii”, povesteşte Răzvan Mihăescu, un tânăr în vârstă de 20 de ani, student la ASE.

    El a început să investească la 14 ani prin intermediul unui tutore. Atunci, îşi aminteşte tânărul, era perioada pandemiei şi din cauza lockdownului toată lumea stătea în casă, astfel că avea foarte mult timp liber. A descoperit atunci o aplicaţie pe telefon care simula tradingul de acţiuni, mărfuri, forex, crypto şi alte clase de active şi aşa a aflat despre lumea bursei, de care a devenit pasionat.

    A început să se „joace“ cu sume relativ mici de bani pe un cont deschis pe numele mamei sale, iar doi ani mai târziu, şi-a deschis un cont de investiţii pe numele său, sub custodia părinţilor, a început să se preocupe serios de investiţiile la bursă şi a învăţat din mers. Acum, ceea ce învaţă la facultate vine în copmpletarea experienţei lui.

    Răzvan Mihăescu este doar un exemplu de tânăr care a decis să înceapă investiţiile pe piaţa de capital, însă ca el sunt cu siguranţă mulţi alţi tineri care fie se gândesc să facă acest pas, fie deja l-au făcut şi poate au nevoie de o direcţie, de un sprijin sau de mai multe răspunsuri la întrebările pe care şi le pun. Aici contribuie profesorii, mentorii, oamenii din industrie cu care ei reuşesc să interacţioneze tot prin intermediul facultăţii.

     

     

     

     

     

  • Nicuşor Dan, despre revocarea lui Ludovic Orban: Uneori se mai întâmplă telenovele

    Nicuşor Dan consideră că, oriunde în lume, este normală demisia unui consilier care spune altceva decât demntarul pe care îl consiliază.

    „Eu cred că oriunde în lumea asta, în Portugalia, în Slovenia, când un demnitar are un consilier şi consilierul acela în mod repetat spune altceva decât spune demnitarul, demnitarul îi cheamă şi îi spune calm şi ferm, îmi pare rău, nu mai putem continua. Şi în momentul ăla consilierul scrie o demisie şi ei împreună comunică: ne-am despărţit amiabil. Asta, cred eu, că trebuia să se întâmple. Uneori se mai întâmplă telenovele”, a declarat şeful statului.

    Întrebat dacă i s-ar părea o trădare intrarea lui Orban în PNL, preşedintele a spus: „Păi cum, oamenii sunt liberi, suntem în democraţie, fiecare partid îşi face strategia lui şi cum să fie, e o democraţie”.

    Preşedintele Nicuşor Dan l-a eliberat marţi din funcţia de consilier prezidenţial pe Ludovic Orban.

    Orban a spus ulterior că nu-i poartă pică preşedintelui pentru demiterea sa şi că nu s-a simţit foarte confortabil în postura de consilier prezidenţial.

  • Ministrul Educaţiei, Daniel David: Premierul a spus că educaţia nu intră în pachetul 3

    „Excepţia care vine pe latura educaţiei nu este un privilegiu, nu este ceva extraordinar, ci pur şi simplu o recunoaştere a faptului că noi ne-am făcut treaba, am înţeles situaţia în care se află ţara, am luat măsurile necesare, din acest moment, în educaţie, noi trebuie să ne stabilizăm şi după aceea să creştem şi mă bucur că premierul a spus explicit acest lucru”, a afirmat Daniel David, vineri, la B1 TV.

    Acesta a precizat şi liniile roşii care urmăresc mediul universitar: „Premierul a vorbit de preuniversitar, fiindcă acolo au fost măsurile luate în primul rând. Noi am luat măsuri şi în zona universitare. Sunt discuţii însă şi pe componenta universitare, dar şi acolo liniile roşii sunt aceleaşi. Noi avem deficit de personal, nu avem de unde să gândim că am putea face reduceri de oameni în zona universitară sau în zona cercetării”.

    „Noi nu avem de unde să mai facem reduceri şi nu trebuie să facem pentru că le-am făcut în pachetul 1”, a continuat ministrul.

    Despre cumulul-penise salriu, David a spus: „Cumulul pensie-salariu nu se poate interzice în zona educaţională fiindcă noi avem foarte multe norme acoperite de profesorii pensionaţi. nu avem resursa umană care să acopere acele norme iar implicarea profesorilor pensionaţi este un plus pentru sistemul, inclusiv în zona învăţământului superior. Avem profesorii care conducă doctorate şi care au doctoranzi. Nu putem să luăm astfel de măsuri care să afecteze doctoranzii”.

     

     


     

  • Eugen Voicu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori ai pieţei de capital, se confruntă cu o situaţie complicată în ceea ce priveşte Certinvest Management Solutions având în vedere că firma este în concordat preventiv cu semne de întrebare legate de viitor

    Eugen Voicu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori ai pieţei de capital, cunoscut publicului larg după implicarea în salvarea clubului Dinamo Bucureşti, se confruntă cu o situaţie complicată în ceea ce priveşte Certinvest Management Solutions (CMS), compania de tip holding pe care o controlează, având în vedere că societatea este în concordat preventiv cu semne de întrebare legate de viitor.

    Societatea se află în procedură de concordat preventiv, după ce administratorul concordatar Numera Restructuring a concluzionat că firma “se află într-o stare de dificultate financiară certă, generată de un dezechilibru între structura actuală a obligaţiilor exigibile şi capacitatea de generare de lichiditate pe termen scurt, situaţie care, dacă nu este corectată prin măsuri specifice, riscă să evolueze într-o stare de insolvenţă manifestă”.

    Potrivit raportului, „patrimoniul societăţii a fost evaluat la data de 30.04.2025 de către evaluatorul Veridio”, la o „valoare de piaţă: 55.306.239 lei” şi o „valoare de lichidare: 47.251.214 lei”.

    Administratorul arată că planul de restructurare este singura opţiune credibilă, precizând că este „construit în mod riguros, în acord cu cerinţele Legii nr. 85/2014”, şi că oferă „un set coerent de măsuri – inclusiv ajustarea, eşalonarea şi plata creanţelor – care permit stabilizarea poziţiei finan¬ciare a Debitorului”. Documentul subliniază că, în cazul CMS, „reorganizarea judiciară nu este aplicabilă”, întrucât societatea „nu are activitate operaţională generatoare de fluxuri de numerar”.

    Raportul insistă asupra diferenţei semnificative dintre rezultatul unui concordat şi cel al unui faliment: „în cazul unui faliment creditorii afectaţi vor încasa suma de 42.663.899 lei, în comparaţie cu suma de 113.385.802 lei ce se propune a fi achitată prin prezentul Plan de concordat”. Raportul poate fi analizat aici.

    Falimentul ar duce la pierderi substanţiale, întrucât „activele nelichide şi nesusceptibile de conversie imediată… ar genera un grad de îndestulare extrem de redus”.
    Numera Restructuring afirmă că procedura trebuie privită ca necesară, planul fiind considerat „un act necesar, proporţional şi justificat legal”, care urmăreşte „prevenirea stării de insolvenţă, protejarea patrimoniului societăţii şi maximizarea gradului de recuperare pentru creditori”.

    Analiza patrimoniului arată o evoluţie divergentă între expansiunea activelor şi creşterea datoriilor. Raportul notează că totalul activelor a crescut „de la 54,1 mil. lei în decembrie 2020 la un vârf de 106,3 mil. lei în 2023”, stabilizându-se la peste 102 milioane lei în mai 2025, însă datoriile pe termen lung au urcat la „peste 117 milioane lei în 2025”, în principal din obligaţiuni. În acelaşi timp, capitalurile proprii au ajuns la o valoare negativă de peste 31 milioane lei, după „pierderi operaţionale recurente”.

    Raportul menţionează şi că „nivelul curent de numerar este limitat”, iar expunerea pe creanţe – în special cele intra-grup – ridică riscuri suplimentare pentru fluxul de lichiditate. Documentul subliniază că, fără omologarea planului, „societatea nu va putea evita starea de insolvenţă”, iar alternativa ar fi exclusiv „procedura falimentului – cu consecinţe distructive atât pentru Debitor, cât şi pentru toţi creditorii”.