BusinessMagazin

Blog

  • BREAKING NEWS: Nvidia trece pragul istoric de 5.000 de miliarde de dolari şi devine prima companie care a atins acest prag din toată lumea

    Acţiunile Nvidia au urcat miercuri cu 3,4%, până în jurul valorii de 207,85 dolari, marcând un nou maxim intraday şi împingând capitalizarea companiei de la aproximativ 4,89 trilioane de dolari la 5,06 trilioane. Este prima companie listată public care depăşeşte pragul de 5.000 de miliarde de dolari, scrie publicaţia americană Forbes. 

    Nvidia îşi consolidează astfel poziţia de cea mai mare companie din lume după capitalizare, peste Microsoft (≈ 4 trilioane dolari), Apple (≈ 3,9 trilioane), Alphabet-Google (≈ 3,2 trilioane), Amazon (≈ 2,4 trilioane) şi Meta (≈ 1,8 trilioane).

    Performanţa bursieră este spectaculoasă: în ultimii zece ani, titlurile Nvidia s-au apreciat cu peste 44.000%, mult peste Nasdaq (+420%) şi S&P 500 (+263%) în aceeaşi perioadă. Un investitor care ar fi plasat 1.000 de dolari când acţiunea era la 0,47 dolari în februarie 2015 ar avea astăzi aproximativ 441.000 de dolari. Valoarea Nvidia o depăşeşte inclusiv pe cea a întregului PIB al Germaniei în 2023 (≈ 4,6 trilioane dolari).

    Ascensiunea Nvidia a început din 2015, când compania valora puţin peste 10 miliarde de dolari, dar explozia interesului pentru hardware şi software de inteligenţă artificială a schimbat radical scara. Printre cei mai mari clienţi se numără OpenAI, Tesla şi xAI (Elon Musk), Meta, Amazon şi Oracle — a căror creştere bursieră a dus inclusiv la saltul averii fondatorului Oracle, Larry Ellison, în competiţie directă cu Elon Musk la vârful clasamentelor mondiale ale averilor.

    Ultimul val de creştere a venit după declaraţia CEO-ului Jensen Huang, care a anunţat comenzi de cipuri AI de 500 de miliarde de dolari şi planul companiei de a construi şapte supercomputere pentru guvernul SUA. De asemenea, Nvidia a dezvăluit marţi o investiţie de un miliard de dolari în Nokia, deschizând un parteneriat pentru dezvoltarea tehnologiei 6G de generaţie următoare.

  • Lider PNL, despre declaraţiile lui Grindeanu: Cum să dai într-o doamnă care a construit în Bucureşti, din donaţiile oamenilor, un spital nou nouţ pentru copiii bolnavi de cancer? Ce aţi făcut dvs. în viaţă atât de important încât să atacaţi politic în acestă direcţie?

    Prim-vicepreşedintele PNL Ciprian Ciucu a reacţionat vehement după declaraţiile preşedintelui interimar al PSD, Sorin Grindeanu, criticând atacurile acestuia la adresa Oanei Gheorghiu. „E cod roşu de slugărnicie şi lipsă de demnitate”, afirmă liberalul.

    „Cum să te iei în acest fel de un om care a făcut atât de mult bine?! Cum să dai într-o doamnă care a construit în Bucureşti, din donaţiile oamenilor, un spital nou nouţ pentru copiii bolnavi de cancer? Ce aţi făcut dvs. în viaţă atât de important încât să atacaţi politic în acestă direcţie? Cum puteţi crede că după un asemenea atac, oamenii vor rămâne impasibili? 350.000 de oameni au avut încredere în Oana Gheorghiu şi Carmen Uscatu şi au dat singuri bani din buzunarul lor pentru construirea spitalului pentru copii”, scrie pe Facebook Ciprian Ciucu.

    Liberalul afirmă că, înainte de a fi ales de către preşedintele Trump în funcţia de vicepreşedinte, JD Vance a spus despre acesta nişte lucruri mai grave.

    „Şi cu toate astea, domnul Trump l-a iertat şi l-a ales cu inima deschisă drept partener politic. În acestă logică, chiar îi cereţi domnului Vance să plece? E cod roşu de slugărnicie şi lipsă de demnitate care tocmai a trezit o imensă furie în oameni. Cel mai mare risc la adresa relaţiei cu Statele Unite şi cu lumea civilizată este corupţia dublată de privilegiile pe care vreţi să le protejaţi pe spinarea investitorilor oneşti şi a tuturor românilor. A spus asta chiar Departamentul de Stat din primul mandat al preşedintelui Trump în timpul mandatului Guvernului Grindeanu. Citez: <Statele Unite sunt profund îngrijorate de măsurile Guvernului României (se referă la Guvernul condus de dvs.) care subminează statul de drept şi slabesc responsabilitatea în cazul infracţiunilor financiare şi actelor de corupţie>”, încheie Ciucu.

    Pentru a evita să compromitem relaţia cu SUA şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic în raport cu partenerul nostru strategic, Ilie Bolojan trebuie să-şi retragă imediat propunerea prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier, afirma, marţi seara, Sorin Grindeanu.

    Premierul Ilie Bolojan a propus-o pe Oana Gheorghiu, cofondatoarea Asociaţiei „Dăruieşte Viaţă”, pentru funcţia de viceprim-ministru al Guvernului României.

    Cea care urmează să ocupe una dintre cele mai importante funcţii din Executiv îl numea, în februarie, „golan” pe preşedintele Statelor Unite, Donald Trump.

    „Narcisismul, nebunia şi impostura distrug lumea. Să faci sluj în faţa unui dictator criminal şi să calci în picioare un om deja aflat în cea mai vulnerabilă situaţie, asta înseamnă să fii un caracter mizerabil. Un caracter mizerabil, care a ajuns să conducă o ţară, care a fost cândva mare. Este incredibil prin ce trece Volodimir Zelenski, este incredibil cum doi golani, ajunşi la Casa Albă, tratează un om”, scria Oana Gheorghiu, în februarie 2025, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

  • BREAKING. SUA anunţă oficial că începe să retragă din trupele americane prezente în România, la Kogalniceanu. De la 2.000 de soldaiţi, aproximativ 1.000 vor rămâne în România

    România si Aliatii au fost informaţi de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, potrivit unui anunţ al MApN. 

    Ministerul Apărării Naţionale a fost informat cu privire la redimensionarea unei părţi a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forţelor militare ale SUA.

    Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotaţiile în Europa se menţionează şi forţe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu.

    Decizia era aşteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american.

    Redimensionarea forţelor SUA reprezintă un efect al noilor priorităţi ale administraţiei prezidenţiale, anunţate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere şi faptul că NATO şi-a consolidat prezenţa şi activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să îşi ajusteze postura militară în regiune.
    *
    Decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deţinea elemente în mai multe state NATO. Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocaţi în continuare pe teritoriul naţional, contribuind la descurajarea oricăror ameninţări şi reprezentând în continuare o garanţie a angajamentului SUA pentru securitatea regională.

    În prezent, în România se află în jur de 2000 de soldaţi americani, majoritatea dislocaţi la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde se află peste 1500 de militari.

     

  • MApN: România, informată de redimensionarea trupelor americane. O mie de militari rămân în România

    Ministerul Apărării Naţionale a fost informat cu privire la redimensionarea unei părţi a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forţelor militare ale SUA.

    Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotaţiile în Europa se menţionează şi forţe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu.

    Decizia era aşteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american, transmite MApN.

    Conform ministerului, redimensionarea forţelor SUA reprezintă un efect al noilor priorităţi ale administraţiei prezidenţiale, anunţate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere şi faptul că NATO şi-a consolidat prezenţa şi activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să îşi ajusteze postura militară în regiune.

    „Decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deţinea elemente în mai multe state NATO. Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocaţi în continuare pe teritoriul naţional, contribuind la descurajarea oricăror ameninţări şi reprezentând în continuare o garanţie a angajamentului SUA pentru securitatea regională”, se arată într-un comunicat al ministerului.

    Administraţia Trump este pregătită să retragă mii de soldaţi americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei şi a subliniat o schimbare strategică în priorităţile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post.

    Statele Unite intenţionează să retragă mii de soldaţi din România, într-o decizie strategică ce marchează o schimbare majoră a priorităţilor militare americane. Administraţia Trump a notificat deja aliaţii occidentali despre planurile de reducere a trupelor americane dislocate în România, un anunţ oficial fiind aşteptat în zilele următoare.

    Un batalion în armata SUA variază între câteva sute şi aproximativ 1000 de militari.

    În prezent, în România se află în jur de 2000 de soldaţi americani, majoritatea dislocaţi la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde se află peste 1500 de militari.

  • Activele celui mai vechi producător de Salam de Sibiu vor fi preluate până la finalul anului de Cris-Tim Family Holding

    Cris-Tim Family Holding, unul dintre cele mai importante grupuri alimentare de pe plan local, menţionează în prospectul de listare că intenţionează să finalizeze, până la finalul anului acesta, preluarea activelor şi mărcilor SALSI SRL, producător de mezeluri crud-uscate, cunoscut în special pentru Salamul de Sibiu IGP. De altfel, SALSI din Sinaia este cel mai vechi producător al Salamului din Sibiu, având o istorie de peste 110 ani. În 2020, controlul total al SALSI SRL a fost preluat total de grupul ANGST, la acea vreme compania din Sinaia având 15% cotă de piaţă în valoare pe piaţa de Salam de Sibiu. Însă, procesatorul de carne ANGST Ro, controlat atunci de familia Minea (în prezent Sorin Minea mai are 20% din părţile sociale n-red), a intrat în insolvenţă în 2024, iar administratorul judiciar a început să vândă din active.

    Fabrica din Sinaia are o capacitate de 720 de tone, conform datelor din prospectul citat.

    „Această achiziţie este considerată strategică pentru consolidarea poziţiei societăţii în segmentul premium al mezelurilor şi pentru valorificarea unei mărci cu valoare istorică şi recunoaştere naţională”, se arată în document.

    Preluarea mărcilor şi activelor Salsi de către Cris-Tim se va face în contul unei creanţe de aproape 20 mil. lei pe care Cris-Tim o are către Ecomineral Resources SRL, o entitate afiliată. Dacă Ecomineral Resources, companie din grup, nu rambursează creanţa, atunci Cris-Tim Family Holding va deveni proprietarul mărcilor şi activelor Salsi.

    În 2016, Salam de Sibiu a devenit produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP) la nivel european.

     

  • Năsui (USR): Prima idee de reformă adevărată vine de la un ministru PSD – spargerea monopolului CNAS

    „CNAS este monopolul de stat care mai mult nu finanţează sănătatea decât o finanţează. Cea mai cunoscută frază din sistemul medical românesc fiind <s-a atins plafonul>. Nu contează că ai cotizat toată viaţa, când ai nevoie de servicii medicale mai trebuie să mai dai încă o dată bani”, a scris Năsui pe reţelele sociale.

    Liderul USR subliniază că sistemul actual îi afectează exact pe cei mai vulnerabili, care nu îşi permit să plătească suplimentar pentru tratamente, şi acuză CNAS de „risipă legendară şi corupţie masivă”.

    „Miliarde s-au dat pe sisteme IT complet disfuncţionale, în numele digitalizării. CNAS nu are niciun interes să reducă risipa, să oprească furtul sau să fie mai eficient cu banii. Funcţionează pe principiul <timpul trece, leafa merge>”, a adăugat deputatul.

    Năsui susţine că ideea de a deschide sistemul medical către competiţie şi alternative la monopolul CNAS este „corectă şi necesară”: „Dacă dorinţa este sinceră de a le oferi românilor acces real la servicii medicale, nu doar pe hârtie, atunci această reformă trebuie sprijinită. Chiar dacă e ironic că prima idee de reformă adevărată din actualul guvern vine de la un ministru PSD, când e vorba de binele României trebuie să depăşim tribalismul politic şi să susţinem ideile bune, indiferent de unde vin”.

  • OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a avut vânzări de 26,8 mld. lei la nouă luni şi profit de 3,4 mld. lei. Christina Verchere, CEO: Semnele încetinirii economice au început să afecteze cererea pentru carburanţi şi gaze naturale

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti şi cel mai important producător de petrol şi gaze din România, a raportat venituri consolidate de 26,8 miliarde de lei pentru primele nouă luni din 2025, în uşoară creştere, cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, profitul net s-a redus cu 13%, la 3,4 miliarde de lei, potrivit raportului publicat de companie.
     
    Pentru trimestrul al treilea, veniturile au urcat cu 4%, la 9,8 miliarde de lei, în timp ce profitul net trimestrial a fost de 1,35 miliarde de lei, plus 4%. Evoluţia reflectă presiunea exercitată de preţurile mai mici ale ţiţeiului şi gazelor naturale, compensată parţial de marje mai ridicate de rafinare şi de o contribuţie pozitivă a segmentului de energie electrică, după dereglementarea pieţei în iulie 2025.
     
    „Într-un mediu cu preţ mai scăzut al ţiţeiului, rezultatele noastre la nouă luni reflectă beneficiile integrării afacerii noastre, cu impact pozitiv din creşterea marjei de rafinare. Valoarea integrării a fost vizibilă mai ales în al treilea trimestru, cu performanţă îmbunătăţită în segmentul de Rafinare şi Marketing, pe lângă revenirea la un rezultat pozitiv în segmentul de Gaze şi Electricitate. Totuşi, semnele încetinirii economice au început să afecteze cererea pentru carburanţi şi gaze naturale”, spune Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, companie evaluată la aproape 60 miliarde de lei la bursă.
     
    Rezultatul din exploatare CCA (curăţat de elemente speciale) a fost de 3,8 miliarde de lei, în scădere cu 20% faţă de anul trecut, influenţat în principal de preţurile mai mici ale ţiţeiului. În schimb, investiţiile organice au crescut puternic, cu 28%, la 5,1 miliarde de lei, în special datorită cheltuielilor mai ridicate în proiectul Neptun Deep, unde lucrările de foraj şi construcţia infrastructurii au continuat. Investiţiile totale au ajuns la 5,2 miliarde de lei, cu 9% peste nivelul din perioada similară din 2024.
     
    Contribuţia la bugetul de stat a fost estimată la circa 12 miliarde de lei, un nivel apropiat de cel din 2024. Compania a aprobat, de asemenea, al patrulea dividend special consecutiv, în valoare de 0,0200 lei/acţiune, astfel că sumele distribuite acţionarilor în 2025 – inclusiv dividendul de bază plătit în iunie – au ajuns la aproximativ 4 miliarde de lei.
     
    “Disciplina financiară rămâne o prioritate, fiind implementate programe de eficientizare care urmăresc să răspundă provocărilor pieţei şi să menţină competitivitatea. Presupunând un cadru fiscal şi de reglementare predictibil şi competitiv, continuăm investiţiile, vizând o cifră record de până la 8,2 miliarde de lei pentru anul 2025”.
     
    Pe segmente de activitate, divizia de Explorare şi Producţie a înregistrat un rezultat din exploatare de 1,9 miliarde de lei, faţă de 2,4 miliarde în perioada similară din 2024. Scăderea cu 14% a preţurilor la ţiţei a fost principalul factor negativ, în timp ce producţia a fost cu 4,4% mai mică, pe fondul declinului natural al zăcămintelor mature. Costul de producţie a crescut cu 11%, la 17,9 dolari pe baril echivalent petrol, din cauza deprecierii leului, a taxelor mai mari – inclusiv taxa pe construcţii – şi a scăderii volumelor disponibile pentru vânzare.

    Aspecte cheie 1-9/251
    Grupul OMV Petrom

    • Rezultatul din exploatare CCA excluzând elemente speciale a fost de 3,8 miliarde lei, mai mic cu 20%, în principal influenţat de preţuri mai mici la ţiţei, parţial compensate de marje de rafinare mai mari
    • Profitul net a scăzut cu 13% la 3,4 miliarde lei
    • Investiţiile organice au crescut cu 28% la 5,1 miliarde lei, în principal datorită investiţiilor mai ridicate în Neptun Deep. Investiţiile totale au crescut la 5,2 miliarde lei, cu 9% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut
    • Contribuţia la bugetul de stat a fost de Â12 miliarde lei, un nivel similar cu cel din primele 9 luni din 2024
    • Al patrulea dividend special consecutiv a fost aprobat: 0,0200 lei/acţiune; dividende totale de 4 miliarde lei în 2025, inclusiv dividendul de bază plătit în iunie

    Explorare şi Producţie

    • Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 1,9 miliarde lei vs. 2,4 miliarde lei în aceeaşi perioadă din 2024, determinat în principal de scăderea cu 14% a preţurilor ţiţeiului
    • Producţia a fost în linie cu aşteptările, cu 4,4% mai mică, în principal ca urmare a declinului natural în principalele zăcăminte, compensat parţial de contribuţia lucrărilor capitale la sonde şi a sondelor noi
    • Costul de producţie a crescut cu 11%, la 17,9 USD/bep, ca urmare a efectelor negative ale schimbului valutar, taxelor mai mari (inclusiv taxă pe construcţii) şi scăderii producţiei disponibile pentru vânzare 

    Rafinare şi Marketing 

    • Rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 1,8  miliarde lei, faţă de 2,0 miliarde lei în 1-9/24, în principal din cauza ratei de utilizare mai reduse a rafinăriei, în contextul opririi planificate din mai 2025 şi a provocărilor în aprovizionarea cu ţiţei din T3/25 
    • Indicatorul marjă de rafinare al OMV Petrom a fost de 10,9 USD/bbl, cu o creştere de 12% susţinută de evoluţii favorabile ale cotaţiilor la motorină şi benzină în raport cu preţul ţiţeiului.
    • Rata de utilizare a rafinăriei a fost de 90%, sub nivelul înregistrat în perioada similară din 2024, în principal ca urmare a opririi planificate de 20 de zile în trimestrul al doilea. Cu toate acestea, performanţa acestui indicator a revenit în T3, atingând o rată de utilizare de 96%, semnificativ peste media europeană, după ce compania a rezolvat eficient provocările generate de aprovizionarea cu ţiţei prin asigurarea de surse alternative

    Gaze şi Energie 

    • Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 13 milioane lei în primele nouă luni, devenind pozitiv în trimestrul 3, după de-reglementarea pieţei de energie electrică. Cu toate acestea, se menţine sub nivelul din 2024, fiind influenţat de prevederi legislative care au afectat performanţa segmentului de energie electrică în prima jumătate a anului 2025
    • Vânzările totale de gaze naturale au crescut la 34,3 TW, cu 12% mai mari
    • Producţia centralei electrice Brazi a fost de 3,1 TWh, reprezentând 9% din mixul de producţie al României, în contextul unei disponibilităţi a centralei electrice de 90% 


    Evenimente cheie 
    Dezvoltarea regională a gazelor

    • Romania – Neptun Deep: continuarea forajului de dezvoltare, în acelaşi timp cu avansarea în procesul de fabricare a echipamentelor şi al construcţiei staţiei de măsurare a gazelor naturale; continuarea activităţilor de comercializare a gazelor naturale
    • Bulgaria – Han-Asparuh: finalizarea tranzacţiei cu NewMed şi progresul către începerea forajului de explorare în T4/25. Instalaţia de foraj a fost contractată

    Decarbonizarea energiei electrice

    • Bulgaria: Finalizarea tranzacţiei de achiziţie a unei participaţii de 50% din unul dintre cele mai mari proiecte fotovoltaice din Bulgaria
    • Semnarea contractelor EPCC pentru toate cele 4 parcuri fotovoltaice care urmează să fie dezvoltate împreună cu CE Oltenia

    Decarbonizarea transporturilor

    • Unitatea SAF/HVO: începerea construcţiei şi asigurarea materiei prime printr-un nou contract de achiziţie de ulei de gătit uzat
    • Electromobilitate: Â1.100 de puncte de încărcare disponibile 

    Optimizarea activităţilor tradiţionale

    • Descoperire de gaze naturale la Spineni, lângă Craiova
    • Opriri planificate au fost efectuate cu succes în al doilea trimestru în toate segmentele de activitate: în E&P – în zonele de producţie Petromar şi Crişana, în R&M – la rafinăria Petrobrazi şi în G&E la centrala electrică Brazi
    • Extindere a activităţii în domeniul bitumului, prin două parteneriate strategice cu companii româneşti.

    Grupul OMV Petrom

    • Rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale de 1,4 mld lei, mai mic cu 16%, în principal ca urmare a preţurilor mai mici ale ţiţeiului, parţial compensat de marje de rafinare mai ridicate şi de creşterea contribuţiei activităţii de energie electrică, ca urmare a dereglementării sectorului de energie electrică.
    • Profit net CCA excluzând elementele speciale atribuibil acţionarilor societăţii-mamă de 1,5 mld lei, în creştere cu 11%.
    • Flux de trezorerie din activităţi de exploatare (OCF) de 2,2 mld lei, mai mare cu 13%.
    • Investiţii organice de 1,8 mld lei, mai mari cu 9%; investiţii totale de 1,9 mld lei, cu 19% mai mici, având în vedere baza ridicată rezultată din finalizarea unor tranzacţii de achiziţii semnificative în T3/24, aspect parţial compensat de investiţiile crescute în Neptun Deep în T3/25.
    • Flux de trezorerie extins după plata de dividende indicând intrări de numerar de 0,3 mld lei, comparativ cu ieşiri de numerar de (1,7) mld lei în T3/24.
    • ROACE CCA excluzând elementele speciale de 13%, mai mic cu 8 pp.
    • TRIR: 0,50 (T3/24: 0,35).

    Explorare şi Producţie

    • Rezultat din exploatare excluzând elementele speciale de 437 mil lei, comparativ cu 876 mil lei în T3/24, reflectând în principal scăderea preţurilor ţiţeiului şi ale gazelor naturale, volumele mai mici de vânzări de ţiţei şi cursul de schimb valutar nefavorabil.
    • Producţia a scăzut cu 2,2%, declinul natural fiind parţial contrabalansat de contribuţia reparaţiilor capitale la sonde şi a sondelor noi, precum şi de efectul mai scăzut al activităţilor de mentenanţă.
    • Cost de producţie unitar de 18,2 USD/bep, mai mare cu 8%, în principal din cauza cursului de schimb valutar nefavorabil şi a taxei pe construcţii.

    Rafinare şi Marketing

    • Rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale de 836 mil lei faţă de 792 mil lei în T3/24, reflectând în principal marjele de rafinare mai ridicate, parţial contrabalansate de utilizarea mai redusă a rafinăriei şi de marjele mai mici ale canalelor de vânzări.
    • Indicatorul marjă de rafinare OMV Petrom la nivelul de 14,0 USD/bbl, mai mare cu 98%, în contextul unor diferenţiale solide pentru benzină şi motorină.
    • Rata de utilizare a rafinăriei la 96%, uşor mai scăzută faţă de 99% în T3/24, dar în continuare semnificativ peste media europeană de 84%.
    • Volumele de vânzări cu amănuntul au crescut cu 1%.

    Gaze şi Energie

    • Rezultat din exploatare excluzând elementele speciale de 106 mil lei faţă de 45 mil lei în T3/24, rezultatul din energie electrică devenind pozitiv, în principal ca urmare a dereglementării pieţei în iulie 2025.
    • Volume totale de vânzări de gaze naturale mai mari, de 11,68 TWh, din volume mai mari vândute atât către piaţa angro, cât şi către clienţii finali.
    • Producţia centralei electrice Brazi la 1,3 TWh, acoperind 11% din mixul de generare al României.
     
     

     

  • Donald Trump a plecat din Tokyo spre Coreea de Sud, a treia etapă a turneului său asiatic

    Avionul preşedintelui american Donald Trump a decolat miercuri dimineaţă de pe aeroportul Haneda din Tokyo, în direcţia Coreei de Sud, marcând a treia oprire a turneului său asiatic.

    Trump este aşteptat la Gyeongju, în estul peninsulei coreene, unde miercuri are loc summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).

    Vizita sa va fi dominată de întâlnirea programată pentru joi cu preşedintele Chinei, Xi Jinping, o discuţie care alimentează speranţele privind o posibilă detensionare a conflictului comercial dintre Washington şi Beijing.

    Turneul asiatic al liderului american include opriri în Japonia, Coreea de Sud şi alte state din regiune, fiind văzut ca o încercare de consolidare a relaţiilor economice şi diplomatice ale Statelor Unite în zona Asia-Pacific, scrie AFP.

  • Grindeanu îi cere lui Bolojan să retragă nominalizarea Oanei Gheorghiu pentru funcţia de vicepremier

    Pentru a evita să compromitem relaţia cu SUA şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic în raport cu partenerul nostru strategic, Ilie Bolojan trebuie să-şi retragă imediat propunerea prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier, spune Sorin Grindeanu.

    „Pentru a evita să compromitem relaţia cu Statele Unite ale Americii şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic în raport cu partenerul nostru strategic, prim-ministrul Ilie Bolojan trebuie să-şi retragă imediat propunerea înaintată preşedintelui Nicuşor Dan prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier în Guvernul României! Cei care visează la funcţii înalte în statul român trebuie să înţeleagă odată pentru totdeauna că fiecare declaraţie iresponsabilă aruncată în spaţiul public loveşte direct în interesele strategice ale României! Într-un Guvern deja plin de voci anti-americane şi critice la adresa Administraţiei Trump, cu ce ajută şi credibilizează demersurile României pe teme importante în raport cu aliatul transatlantic astfel de numiri? Reamintesc Visa Waiver, un pas atât de aşteptat de toţi românii”, scrie pe Facebook Sorin Grindeanu.

    Liderul interimar al PSD afirmă că „un astfel de demers instituţional al dlui prim-ministru trebuie regândit urgent”.

    „Îi solicit partenerului de Coaliţie Ilie Bolojan să ţină cont de punctul de vedere al PSD şi să retragă urgent propunerea de a o numi pe doamna Gheorghiu din această funcţie de înaltă demnitate publică în statul român. Nu există jumătăţi de măsură pe acest subiect. PSD trebuie consultat în astfel de decizii”, încheie Grindeanu.

    Premierul Ilie Bolojan a propus-o pe Oana Gheorghiu, cofondatoarea Asociaţiei „Dăruieşte Viaţă”, pentru funcţia de viceprim-ministru al Guvernului României.

    Cea care urmează să ocupe una dintre cele mai importante funcţii din Executiv îl numea, în februarie, „golan” pe preşedintele Statelor Unite, Donald Trump.

    „Narcisismul, nebunia şi impostura distrug lumea. Să faci sluj în faţa unui dictator criminal şi să calci în picioare un om deja aflat în cea mai vulnerabilă situaţie, asta înseamnă să fii un caracter mizerabil. Un caracter mizerabil, care a ajuns să conducă o ţară, care a fost cândva mare. Este incredibil prin ce trece Volodimir Zelenski, este incredibil cum doi golani, ajunşi la Casa Albă, tratează un om”, scria Oana Gheorghiu, în februarie 2025, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

  • Care sunt noile afaceri de care superbogaţii lumii se folosesc pentru a nu mai plăti taxe la stat?

    În America superbogaţilor, unde luxul se măsoară în avioane private şi portofolii de investiţii, o nouă „jucărie” fiscală face valuri: spălătoria auto. Din Miami în Denver, de la familii cu averi vechi de generaţii până la antreprenori care şi-au vândut businessurile pentru zeci de milioane de dolari, toată lumea descoperă că o banală spălătorie poate fi, de fapt, un mecanism sofisticat de optimizare fiscală, scrie Bloomberg.

    Totul a început cu o lege aparent tehnică – One Big Beautiful Bill Act – care a consolidat o facilitate introdusă încă din epoca Trump: deducerea integrală, în primul an, a oricărui activ de business care „se uzează în timp”. În jargonul fiscal american, conceptul se numeşte bonus depreciation. În realitate, el a devenit o veritabilă portiţă legală pentru cei care ştiu să joace inteligent în faţa Fiscului.

    Avionul privat care nu zboară şi spălătoria care „curăţă” taxe

    Pentru Dan Hurley, fondatorul Global Charter – un broker de avioane private – legea a fost „seismică”. Vânzările de avioane private au urcat cu 30% în doi ani, iar clienţii nu mai sunt neapărat oameni care vor să zboare.

    „Unii cumpără avioane doar ca să le închirieze altora şi să-şi reducă impozitele. Nici măcar nu le folosesc personal”, spune Hurley.

    Dar adevărata revoluţie fiscală se joacă mai aproape de sol – în jurul spălătoriilor auto şi al benzinăriilor, active care se califică perfect pentru deducerea integrală, datorită volumului mare de echipamente şi infrastructură „uzabilă”.

    Mark Johnson, un antreprenor care şi-a vândut compania de familie, povesteşte că a cumpărat câteva spălătorii în Colorado şi Alabama „doar ca să nu dea milioane de dolari la stat”. Acum vrea să mai adauge câteva.

     „Este un joc cu miză mare. Funcţionează cât trăiesc, iar moştenitorii mei vor primi active solide. Apoi ciclul se reia”, spune el.

    Cursa după active deductibile: de la benzinării la „paradisuri fiscale din beton”

    De la adoptarea legii, firmele de consultanţă fiscală sunt asaltate de telefoane. „Toată lumea întreabă: Ce să cumpărăm ca să profităm la maxim?”, explică Heidi Henderson, director la Engineered Tax Services, o firmă specializată în optimizarea fiscală a proiectelor imobiliare.

    Rezultatul? Un val de investiţii în active „deductibile”: spălătorii auto, staţii de carburanţi, depozite logistice, restaurante fast-food. Glen Kunofsky, CEO al companiei Surmount, estimează că a vândut peste 5–6 miliarde de dolari în spălătorii auto de la prima reformă fiscală din 2017. După noile modificări, cererea „a explodat din nou”.

    Efectul Trump: bonusul fiscal care a schimbat profilul investitorilor

    Ceea ce a început ca o măsură menită să stimuleze investiţiile în economie a devenit, în fapt, un instrument de inginerie fiscală. Dacă înainte clienţii principali ai acestor afaceri erau fondurile de private equity, acum tot mai multe family offices – structuri prin care familii cu averi uriaşe îşi administrează capitalul – cumpără spălătorii auto, benzinării şi mici unităţi industriale doar pentru avantajele fiscale.

    „Clienţii vin cu o sumă precisă – de pildă 8 sau 10 milioane de dolari – şi caută exact activele care se potrivesc cu nevoia lor de deducere”. E o competiţie acerbă să cumperi o spălătorie bună.” spune Alexander Becker, consultant imobiliar din Denver.

    Costul pentru stat: 363 de miliarde de dolari în 10 ani

    Pe partea cealaltă a baricadei, statul american calculează pierderile. Comitetul mixt pentru impozitare al Congresului estimează că această portiţă fiscală va costa bugetul peste 363 de miliarde de dolari în următorul deceniu.
    Steve Wamhoff, director de politică fiscală la Institute on Taxation and Economic Policy, avertizează că este o măsură profund ineficientă.

    „În loc să construiască locuinţe sau fabrici de care economia are nevoie, oamenii investesc în spălătorii doar pentru avantajul fiscal”, spune el.

    Într-o ironie subtilă, ceea ce cândva era simbolul micilor antreprenori locali a devenit acum o maşinărie financiară de spălat taxe. Într-o economie globală în care statul pierde teren în faţa creativităţii fiscale, spălătoria auto devine metafora perfectă a capitalismului contemporan: multă spumă, luciu impecabil la suprafaţă şi un mecanism complex care rulează, discret, în culise.