BusinessMagazin

Blog

  • Retailerul local La Cocoş, cunoscut pentru politica preţurilor mici, a deschis al treilea hipermarket şi a ajuns la afaceri de 713 mil. lei

    Retailerul La Cocoş, controlat de antreprenorul Iulian Nica, şi-a majorat anul trecut afacerile cu circa 30%, de două ori mai rapid decât inflaţia, vânzările companiei ajungând la 713 mil. lei.

    Creşterea este susţinută – chiar dacă într-o mai mică măsură – şi de deschiderea celui de-al treilea magazin al companiei, în Ploieşti, este vorba de a doua unitate din oraş. Aceasta a fost inaugurată însă în toamna lui 2022, aşa că nu a prins decât câteva luni de funcţionare. Re­tailerul La Cocoş este activ pe formatul de hipermarket şi este cunoscut pentru politica preţurilor mici. Aceasta a fost şi principala „armă“ a companiei în lupta cu concurenţa, în condiţiile în care formatul de magazine mari, de tip hipermarket, a tot pierdut teren în ultimii ani în favoarea discountului şi a proximităţii moderne.

    Pentru a ţine preţurile jos însă, compania a investit mai puţin în amenajare şi ambianţă.

    Deşi sunt voci care spun că a apus vremea hipermarketurilor, rezultatele La Cocoş vin să infirme această teorie. Ba mai mult, conform datelor ZF, primele două magazine se numără printre cele mai bune ca vânzări din România.

    Cele mai bune magazine de retail alimentar din România ca vânzări sunt, conform ultimelor date ZF, hipermarketurile Carrefour Băneasa, Auchan Titan şi Cora Lujerului, fiecare cu afaceri de sub 100 mil. euro anual. Totuşi, ele au suprafeţe aproape duble sau chiar de aproape trei ori mai mari decât La Cocoş Bucureşti şi, respectiv, Ploieşti.

     

  • Avertisment: cafeaua s-ar putea ieftini de-abia de anul viitor

    Consumatorii ar trebui să se aştepte la o ieftinire a cafelei de-abia de anul viitor, au anunţat oficialii Luigi Lavazza SpA, unul dintre cei mai mari producători de cafea din lume, potrivit Reuters.

    Costul cafelei arabica a scăzut puternic în ultimele luni după ce a atins cel mai ridicat nivel din peste un deceniu anul trecut, însă consumatorii se confruntă în continuare cu preţuri mari.

     

  • Bogdan Stanca a intrat în topul miliardarilor în lei cu AAylex One, producătorul cărnii de pasăre Cocorico: 1,1 miliarde de lei în 2022, plus 35% faţă de anul anterior

    AAylex One, un business inte­grat care are în portofoliu brandul de carne de pui Cocorico, a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 1,1 mi­liarde de lei, în creştere cu 35% faţă de anul anterior, potrivit cal­culelor făcute de ZF pe baza datelor publice.

    Astfel, Bogdan Stanca, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din industria cărnii, care deţine majoritar Aaylex One (93%), a ajuns la primul miliard de lei din vânzarea puilor.

    În pofida veniturilor mari, compania a înregistrat o pierdere de 108 milioane de lei, faţă de o pierdere de 15 milioane de lei în 2021, cu aproape 2.000 de angajaţi, mai arată datele publice.

    Creşterea cifrei de afaceri vine după ce în ultimii trei ani, inclusiv 2022, reprezentanţii companiei AAylex One au anunţat investiţii de 125 de milioane de lei pentru eficientizarea activităţii din fabrici şi extinderi. În 2021, AAylex One a preluat Banvit Foods, unul dintre cei mai mari producători de furaje şi de pui de o zi şi a deschis o fabrică de cârnaţi din carne de pasăre. Mai mult, pentru 2022, din datele furnizate anterior pentru ZF, reprezentanţii companiei sperau la creşterea exporturilor şi estimau o valoare a exportului de 400 de milioane de lei pentru 2022, cu peste 50% mai mare decât în 2021.

    Cifra de afaceri obţinută în 2022 a propulsat Aaylex One pe locul al doilea în topul celor mai mari producători de carne după cifra de afaceri, unde lider este Smithfield România, care este cel mai mare crescător de porci din ţară, deţinut de investitori chinezi.

    În top, cu rezultat de peste 1 miliard de lei, a intrat anul trecut şi Agricola din Bacău, iar Transavia, controlată de Ioan Popa, a fost la un pas.

    Bogdan Stanca este inginer la bază, electronist, şi iniţial a cumpărat Avicola Buzău alături de alţi antreprenori, printre care Bogdan Gruia şi Viorel Fetinca. Istoria companiei Avicola Buzău a început în 1982 cu o fermă de pui. Apoi, în 1998 AAylex Trading, companie cu capital autohton, specializată în marketing, vânzări şi distribuţie de produse de pasăre, a cumpărat un pachet de acţiuni şi în 2000 Cocorico a devinit o marcă înregistrată a grupului Aaylex, care în 2011 a investit într-o fabrică de procesare a cărnii, se arată pe site-ul companiei. În 2021, a fost creată compania AAylex One, prin fuziunea celor 16 firme din grup. Bogdan Stanca mai e implicat în Cooperativa Agricolă AAylex Agro din Buzău, una dintre cele mai mari cooperative agricole din România după cifra de afaceri. 

     

  • Michal Mrowiec, şeful Ursus Breweries: Ne concentrăm pe investiţia de 50 mil. euro de la Braşov, dar ne uităm şi la alte investiţii. Depinde însă de piaţă

    Michal Mrowiec, managerul care a fost numit la conducerea Ursus Breweries, liderul pieţei de bere, la începutul acestui an, spune că cea mai mare provocare din acest an este scăderea pieţei, declin care a început la jumătatea anului 2022. Compania are în derulare o investiţie de 50 mil. euro în unitatea de la Braşov, care are ca scop diverse lucrări de modernizare, cea mai importantă fiind înlocuirea uneia dintre liniile de îmbuteliere cu una mai performantă. „Aceasta este cea mai importantă investiţie pe care am făcut-o însă ne uităm să vedem cum putem îmbunătăţi şi liniile de producţie a berii fără alcool şi în doză, dar sunt planuri pe termen lung care sunt conectate foarte mult cu ce se întâmplă în piaţă. Industria berii este într-o perioadă cu provocări şi ne uităm cu atenţie la aceste două elemente: capabilitatea de a face investiţii şi dezvoltarea categoriilor”, a spus Michal Mrowiec, preşedintele Ursus Breweries, un jucător cu afaceri de peste 2,27 mld. lei în 2022.


     

     

  • Cât au câştigat retailerii de bricolaj în 2022: Dedeman a avut marjă de profit de 15%, Leroy Merlin de 9%

    Între 2% şi 15% se situează marjele de profit înregistrate de cele mai mari reţele de bricolaj din România în 2022, potrivit calculelor făcute de ZF.

    Dedeman, companie din Bacău fondată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, conduce atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri, cât şi la capitolul marjei de profit, care s-a situat la 15% anul trecut.

    Francezii de la Leroy Merlin au înregistrat o marjă de profit de 9% în 2022, iar compania locală Arabesque, care include atât veniturile realizate de depozitele de materiale de construcţii cu acelaşi nume, cât şi reţeaua de magazine MatHaus, a avut marjă de câştig de 4%.

    După cifra de afaceri, în topul retailerilor se înscrie şi Brico Dépôt, însă acest lanţ a raportat pierderi pentru anul trecut. Din 2021 până la începutul acestui an, pe fondul problemelor de aprovizionare şi de producţie ri­di­cate de pandemie şi de război, materialele de construcţii au ajuns să se scumpească chiar şi de câteva ori.

     

     

  • Piaţa imobiliară a luat-o la vale. Creditarea ipotecară a scăzut cu 20% în ultimul an, iar numărul de tranzacţii imobiliare individuale s-a redus cu o treime în T1/2023

    ♦ De la un ritm de scădere de 12% al numărului de tranzacţii imobiliare individuale în ultimul an, declinul a ajuns la – 31% în primele trei luni din 2023 ♦ Cât de expuse  sunt băncile pe piaţa imobiliară?

    Norii negri încep să se adune şi pe piaţa imobiliară autohtonă, în primul trimestru (T1) din 2023 reducerea activităţii de tranzacţionare fiind mai accentuată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât în zona Capitalei (-24%), cât şi în restul ţării (-31%).

    Privind retrospectiv, în ultimul an, respectiv în perioada aprilie 2022 – martie 2023 numărul de tranzacţii imobiliare individuale a scăzut cu 12% la nivel naţional faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce în intervalul aprilie 2021 – martie 2022 numărul de tranzacţii pe piaţa imobiliară rezidenţială avusese o creştere cu 37%, după cum reiese din datele BNR.

    La nivel internaţional, furtuna imobiliară a început să-şi facă simţită prezenţa. Pieţele imobiliare din unele ţări europene, printre care Marea Britanie, Germania şi Suedia, sunt în corzi, preţurile fiind în declin.

    Făcând corelaţia dintre evoluţia pieţei imobiliare din România şi piaţa creditării ipotecare, banca centrală a evidenţiat faptul că activitatea pe piaţa imobiliară rezidenţială a înregistrat totuşi în ultimul an un declin mai puţin pronunţat faţă de creditarea ipotecară, care a scăzut cu 20%.

    „Numărul de tranzacţii imobiliare individuale a scăzut cu 12% la nivel naţional în perioada aprilie 2022-martie 2023 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce numărul de credite ipotecare s-a redus cu 20%. Ponderea creditelor ipotecare în total tranzacţii imobiliare a scăzut de la 39% în perioada aprilie 2021-martie 2022 la 32% în perioada aprilie 2022-martie 2023, şi se situează cu aproximativ 20 de puncte procentuale sub maximul din 2020“, se arată în cel mai recent raport al BNR asupra stabilităţii financiare. Cererea a fost mai robustă în zona Bucureşti-Ilfov, unde numărul de tranzacţii a fost constant, în timp ce în restul ţării s-a înregistrat o scădere de 16% în ultimul an.

    Scăderea apetitului românilor pentru locuinţe pe credit în primul trimestru din acest an, într-un context caracterizat de inflaţie mare şi creştere a dobânzilor, s-a văzut şi în cifrele privind volumul creditelor ipotecare noi. Deja pe piaţa bancară românească unele bănci în căutare de clienţi au lansat tot felul de oferte promoţionale pentru refinanţarea creditelor ipotecare, cu dobânzi mai mici, fixe pentru mai mulţi ani.

    Evoluţia sectorului imobiliar rezidenţial afectează băncile, având în vedere că expunerile instituţiilor de credit în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială sunt importante, reprezentând 70% din creditele acordate populaţiei, respectiv 16% din total active bancare de la final de 2022, adică 112,2 mld. lei.

    Şi expunerile sectorului bancar faţă de segmentul imobiliar comercial sunt la un nivel ridicat, reprezentând 50% din totalul creditelor acordate companiilor, conform BNR.

    Expunerile directe le băncilor către sectoarele construcţii şi imobiliare totalizează 34,7 mld. lei (martie 2023), în creştere cu 15% în termeni anuali. În cazul expunerilor indirecte, însemnând credite garantate cu imobile, acestea au ajuns la 55,4 mld. lei (8% creştere în termeni anuali la martie 2023).

     

  • Profesor de istorie la Harvard: Războiul din Ucraina este căderea Imperiului Rus / Decizia lui Putin de a invada s-a bazat pe o viziune a Rusiei imperiale din secolul al XIX-lea

    Profesorul de istorie ucraineană de la Harvard, Serhii Plokhy a spus într-un interviu recent pentru The New European că războiul lui Putin din Ucraina este cel mai recent conflict din lunga istorie a războaielor de eliberare naţională. Toate aceste conflicte s-au încheiat “cu suveranitatea politică a fostelor colonii” şi cu transformarea lor “în state-naţiune post-imperiale”.

    Războiul din Ucraina este căderea Imperiului Rus

    Plokhy spune că apărarea suveranităţii Ucrainei împotriva beligeranţei Moscovei a devenit cel mai recent conflict din lunga istorie a războaielor de eliberare naţională, care îşi au orginile până la Revoluţia Americană. De asemenea, susţine el, aparţine, de asemenea, unei liste de războaie care au însoţit declinul şi dezintegrarea imperiilor mondiale. Toate aceste conflicte s-au încheiat “cu suveranitatea politică a fostelor colonii şi a fostelor imperii” şi cu transformarea lor “în state-naţiune post-imperiale”.

    De asemenea, el face o paralelă între războiul ruso-ucrainean şi războaiele iugoslave din anii 1990. Iugoslavia a fost formată pe ruinele Imperiului Otoman în 1918 şi reconstituită după cel de-al doilea război mondial, dar a încetat să mai existe în anii 1990, odată cu secesiunea republicilor sale cheie. La fel ca ruşii din Uniunea Sovietică, sârbii din Iugoslavia conduceau cea mai mare republică a federaţiei. În timp ce Iugoslavia se prăbuşea, sârbii, conduşi de liderul lor, Slobodan Milošević, au încercat, dar în cele din urmă au eşuat, să construiască o Serbie Mare, prin intermediul unui naţionalism exacerbat, al forţei şi al agresiunii. Rezultatul a fost un război îndelungat şi distructiv, care a implicat crime de război şi epurare etnică.

    “Istoria, aşa cum spunea Mark Twain, nu se repetă niciodată, ci rimează”, spune Plokhy pentru The New European. El citează apoi exemple de crime de război comise de trupele ruseşti în oraşe ucrainene precum Bucha, Irpin şi Mariupol, în misiunea lor de a “denazifica” şi rusifica naţiunea ucraineană.

    Plokhy, ale cărui alte cărţi includ The Gates of Europe: O istorie a Ucrainei (2015) şi The Last Empire: The Final Days of the Soviet Union (2014), spune că decizia lui Putin de a invada Ucraina s-a bazat pe o viziune de expansiune teritorială comparabilă cu cea a Rusiei imperiale din secolul al XIX-lea.

    Plokhy notează că războiul ruso-ucrainean a fost declanşat de Putin cu scopul de a şterge diferenţele dintre ucraineni şi ruşi. De fapt, s-a întâmplat exact contrariul. “Războiul a ridicat de fapt ziduri între Ucraina şi Rusia care nu existau înainte”, spune el.

    Plokhy vorbeşte, de asemenea, despre viitorul geopolitic al Rusiei. “Războiul a început cu ideea [lui Putin] de a crea o lume multipolară. Dar implozia Rusiei a făcut ca [geopolitica globală] să se întoarcă la lumea bipolară”, spune el, “cu China pe de o parte şi Statele Unite pe de altă parte. Rusia se apropie tot mai mult de China, ceea ce pune Rusia în poziţia slabă de partener junior”.

    Revolta Wagner

    “A arătat cât de slab este sistemul [politic rusesc]. De asemenea, le dă ucrainenilor o speranţă că, dacă reuşesc cu actuala contraofensivă, sfârşitul războiului poate veni mai repede decât îşi poate imagina cineva. Unul dintre factorii declanşatori ai loviturii de stat a fost eşecul ofensivei ruseşti de iarnă şi pierderile enorme suferite de Wagner şi de alte unităţi de pe frontul ucrainean.”, a Serhii Plokhy profesor de istorie ucraineană şi director al Institutului de Cercetare Ucraineană.

    Plokhy spune că protestul public al lui Prigojin a contrazis afirmaţia lui Putin potrivit căreia ruşii şi ucrainenii sunt unul şi acelaşi popor.

    “Această naraţiune este acum moartă, iar retorica lui Prigojin demonstrează acest lucru”, spune Plokhy. “Prigozhin îi ia în serios pe ucraineni, ca pe o armată separată, un stat separat şi o naţiune separată, iar aceasta este cea mai importantă schimbare pe care războiul a produs-o în gândirea ruşilor despre ei înşişi şi despre vecinii lor”, spune el.

  • Aeroportul Constanţa, poarta aeriană către litoralul românesc, are într-un an mai puţini pasageri decât aeroportul din Antalya într-o zi

    ♦ Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanţa numără rute către trei oraşe din România şi două internaţionale, la care se mai adaugă încă două rute charter.

    Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa, poarta aeriană către litoralul românesc, prin care ar trebui să vină turiştii români şi străini deopotrivă, are curse doar către trei oraşe din România şi două internaţionale, la care se mai adaugă două rute charter, potrivit informaţiilor de pe site-ul aeroportului.

    Clujul, Timişoara şi Oradea sunt legate de litoral printr-o cursă aeriană, însă turiştii din nordul Moldovei sunt nevoiţi să ajungă la malul mării pe cale terestră, iar drumul cu maşina poate dura şi 8-9 ore.

    Cursele de pe aeroportul Constanţa către oraşele locale sunt operate de Air Connect, care operează dor curse interne şi regionale, având o flotă formată din aeronave ATR, care nu permit deplasarea pe distanţe mai lungi.

    Compania Air Connect a fost înfiinţată la finalul anului 2021, având în acţionariat nume precum Tudor Constantinescu, care este şi CEO al companiei, Ivaşcu Dorin, dar şi agenţia de turism Karpaten, controlată de Gheorghe Mărginean, conform platformei Termene.ro.

    De pe aeroportul Constanţa se poate ajunge şi în Istanbul, rută operată de Turkish Airlines, dar şi către Londra, zboruri operate de Wizz Air. Mai mult, în acest sezon de vară, de pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu sunt operate şi câteva chartere către Tel Aviv şi către Antalya, operate de HiSky, respectiv Corendon Airlines.

    Aeroportul din Constanţa este încadrat în categoria aparte a aeroporturilor de interes naţional, care pe lângă tra­ficul comercial, funcţionează şi ca o facilitate pentru for­ţele aeriene române, cât şi pentru partenerii militari ai ţării.

    Anul trecut, terminalul din Constanţa a fost tranzitat de 78.000 pasageri. Spre comparaţie, aeroportul din Antalya (Turcia), destinaţie frecventată şi de români este tranzitat de 31 de milioane de pasageri într-un an, o medie zilnică de  85.500 de turişti.

    Traficul ar putea creşte şi aeroportul ar putea facilita drumul turiştilor români, dar şi străini, către litoralul românesc, însă companiile aeriene nu pot introduce zboruri regulate dacă nu este eficient din punct de vedere financiar, având în vedere că gradul de umplere al aeronavelor ar putea fi insuficient pentru a justifica o astfel de ursă. Însă, acest lucru ar putea fi rezolvat dacă ar exista un parteneriat între autorităţile locale, mediul privat din judeţ şi agenţiile de turism pentru a promova zona sau a introduce curse charter. În 2022, de pe aeroportul din Constanţa au existat curse regulate spre şi dinspre Londra şi Istanbul, iar pe perioada verii a existat şi o conexiune către aeroportul din Cluj.

     

  • Cum a evoluat numărul de farmacii? În România funcţionează peste 8.100 de farmacii în 2022, cu 32% mai multe faţă de 2008

    ♦ În oraşe sunt majoritatea farmaciilor – peste 5.400, în timp ce în mediul rural sunt amplasate circa 2.700 de unităţi farmaceutice ♦ Primii zece jucători după cifra de afaceri au o cotă de piaţă de 35% din totalul unităţilor de la nivel naţional.

    În 15 ani s-au adăugat 2.000 de farmacii pe piaţă, astfel că în 2022 datele de la Statistică indică un număr total de 8.135 de unităţi farmaceutice la nivel naţional. Numărul acestora este însă în scădere uşoară faţă de anul anterior, când erau cu circa 50 de unităţi mai multe.

    În mediul urban sunt cele mai multe farmacii – peste 5.400, în timp ce la sate funcţionează circa 2.700 de unităţi. Strategia marilor jucători, dar şi a reţelelor mai mici a fost să meargă în zonele urbane, acolo unde pacienţii au acces şi la infrastructură medicală – spitale, clinici, de unde primesc reţete, dar şi o putere de cumpărare mai mare, mai ales pentru produsele care nu se vând cu prescripţie medicală şi unde preţul poate fi modificat.

    Mai mult, unii jucători regionali care au unităţi şi la sat au închis din punctele de lucru, din datele ZF, pe fondul scăderii vânzărilor, dar şi a numărului de locuitori.

     

    Cotă de piaţă în creştere

    Cele mai mari 10 reţele de farmacii după cifra de afaceri realizată în 2022 numără împreună 2.900 de unităţi, ceea ce înseamnă o cotă de 35% din totalul farmaciilor din ţară.

    În urmă cu cinci ani, cota de piaţă a primilor 10 cei mai mari jucători din retailul farma nu depăşea 30%, din datele ZF. Totuşi, începând cu anul 2018, piaţa a fost marcată de intrările unor jucători internaţionali, care au cumpărat grupurile farmaceutice de la vârful clasamentului. Astfel, la finalul lui 2017 reţeaua Sensiblu a fost achiziţionată de fondul de investiţii Penta Investments, iar câteva luni mai târziu, în 2018, reţeaua Help Net intra sub acţionariatul germanilor de la Phoenix, unul dintre cele mai mari grupuri farma din Europa.

    Cel mai mare jucător după numărul de unităţi, dar şi după cifra de afaceri este Catena, reţeaua construită de antreprenoarea Anca Vlad, care a ajuns la peste 900 de unităţi. Al doilea jucător din piaţă este Dr. Max (fosta Sensiblu), care are 769 de unităţi la nivel naţional şi care a mizat puternic pe extindere în ultimii ani, cumpărând reţele cu câteva zeci de unităţi.

    Aglomeraţie pe piaţa farmaciilor

    Cele peste 8.000 de farmacii deschise în România plasează ţara pe locul al şaptelea după numărul de unităţi într-un clasament de 19 state din Uniunea Europeană, potrivit datelor furnizate de compania de cercetare de piaţă Euromonitor, la solicitarea ZF.

    Raportat însă la numărul de farmacii per 1 milion de locuitori, România urcă în clasament până pe locul patru, după ţări precum Grecia, Bulgaria sau Spania. Ziarul Financiar a scris anterior despre faptul că într-o singură intersecţie din Bucureşti pe o distanţă de 200-300 de metri sunt patru-cinci farmacii, iar această aglomerare s-a dus şi în zonele urbane mai mici.

    În România, criteriul de dezvoltare al farmaciilor este cel demografic, în cazul unităţilor din mediul urban. Legea farmaciei stabileşte limitele de înfiinţare a farmaciilor în mediul urban pe criteriu demografic, în funcţie de numărul de locuitori.

    Astfel, în Bucureşti este prevăzută o farmacie la 3.000 de locuitori, în oraşele reşedinţă de judeţ, o farmacie la 3.500 de locuitori, iar în restul oraşelor trebuie să existe o farmacie la 4.000 de locuitori. Totuşi, în piaţă mai sunt şi excepţii date mai ales de evoluţia marilor centre comerciale, în care funcţionează de exemplu în unele cazuri şi două unităţi ale aceluiaşi brand, cum este mallul Park Lake din Capitală, unde Dr. Max are două farmacii.

     

  • Cum au evoluat anul trecut afacerile celor mai mari cinci jucători din industria navală: afaceri totale de 2,3 miliarde de lei, în scădere cu 20%, şi 8.120 de angajaţi

    ♦ Cele mai mari cinci şantiere navale de pe piaţa locală adunau anul trecut 8.120 de angajaţi, faţă de 8.885 de persoane anul anterior ♦ Doar trei companii din cele cinci au raportat profit net anul trecut şi doar doi coloşi au reuşit să îşi crească cifra de afaceri ♦ Topul celor mai mari jucători din această industrie s-a schimbat după rezultatele de anul trecut.

    Cele mai mari cinci şantiere navale de pe piaţa locală au avut anul trecut afaceri totale de 2,3 mi­li­arde de lei (470 mil. euro), în scădere cu 20%, şi au adunat 8.120 de angajaţi în total, în scădere faţă de anul anterior, arată o analiză realizată de ZF.

    Şantierul naval Vard Tulcea, cel mai mare jucă­tor de pe piaţa construcţiilor navale şi cel mai mare anga­ja­tor din judeţul Tulcea, a finalizat anul trecut cu afa­ceri de 1,2 miliarde de lei, nivel similar cu cel din anul anterior, şi a raportat profit faţă de pierderi anul ante­ri­or, potrivit datelor publice. Compania a rapor­tat un profit net de 64 de milioane de lei anul trecut, faţă de pierderi de 18 mil. lei anul anterior, potrivit datelor publice. Şantierul avea anul trecut în produc­ţie nave de croazieră, blocuri în plutire pentru Italia, o navă off­shore şi una militară. Şantierul naval din Tulcea a­vea anul trecut 2.726 de angajaţi, potrivit mfinante.ro.

    La începutul anului trecut grupul Vard anunţa că va integra şantierele navale din Tulcea şi Brăila într-o singură entitate administrativă, proiectul fiind lan­sat în urma deciziei luate la nivelul grupului Fincan­tieri, din care face parte Vard. Fuziunea are ca scop re­ducerea costurilor de producţie, simplificarea proce­sului decizional, reducerea costurilor administrative. Fuziunea va avea la bază modelul operaţional şi de business al grupului Fincantieri, în care o singură companie încorporează mai multe şantiere navale.

    Pe de altă parte, şantierul Vard Brăila raporta afaceri de 236 mil.lei anul trecut faţă de 377 milioane de lei în 2021, arată datele publice. Anul trecut, com­pania a reuşit să îşi reducă pierderile la 353.000 de lei, faţă de 57 milioane de lei anul anterior, arată datele publice. În cadrul acestui şantier lucrau 1.426 de oameni anul trecut.

    Acţionarul majoritar al VARD este Fincantieri Oli&Gas S.p.A, filială deţinută în totalitate de grupul Fincantieri S.pA, cu sediul în Trieste, Italia.

    Pe această piaţă mai activează grupul olandez Damen, ce controlează şantierele din Galaţi şi Mangalia.

    Damen Galaţi a avut anul trecut afaceri în scădere la 227 milioane de lei, faţă de 586 mil. lei anul anterior, arată datele de la mfinante.ro. Şantierul a reuşit însă să îşi crească profitul la 39,7 milioane de lei anul trecut, faţă de 37,2 milioane de lei anul anterior. Compania avea 1.505 angajaţi anul trecut, potrivit mfinante.ro. Recent, şantierul naval Damen Galaţi a anunţat că va proiecta şi construi 4 noi fregate pentru Belgia şi Olanda, după ce a câştigat un contract nou. Olandezii de la Damen au semnat cu Ministerul olandez al apărării şi Thales contractul pentru proiectarea, construcţia şi livrarea a patru fregate de război anti-submarin (ASW), două pentru Olanda şi două pentru Belgia.

    Pe de altă parte, şantierul Damen Mangalia a anunţat recent că recrutează 200 de meseriaşi, sudori, lăcătuşi, deşi până acum numărul de angajaţi a fost în scădere anual. În 2022 compania a raportat pierderi nete de 83,8 milioane de lei, faţă de pierderi de 77,9 milioane de lei anul anterior, potrivit datelor transmise de oficialii companiei. Mai mult, numărul de angajaţi s-a redus la 1.635 de salariaţi anul trecut, faţă de 1.907 angajaţi. Veniturile totale s-au redus la 312 mil. lei faţă de 488 mil. lei anul anterior, arată aceiaşi sursă.

    Tranzacţia pentru preluarea şantierului naval Mangalia s-a finalizat în 20 iulie 2018, iar olandezii de la Damen Shipyards Group au preluat pachetul majoritar de la coreenii de la Daewoo şi au cesionat 2% statului român, astfel încât Ministerul Economiei, prin şantierul Naval 2 Mai Mangalia SA, a ajuns să controleze un pachet de 51%.

    Pe piaţă mai este prezent şantierul Naval Constanţa, singurul jucător controlat de un antreprenor local, Gheorghe Bosânceanu, care a reuşit anul trecut să îşi crească cifra de afaceri la 317 mil. lei, faţă de 127 mil. lei anul anterior şi să intre pe locul doi în topul celor mai mari jucători, arată mfinante.ro.

    Printre provocările cu care s-au confruntat şantierele navale în ultimii doi ani au fost creşterea preţului la materiale (tablă), dar şi creşterea preţului la gaze şi energie, piaţa însă s-a mai aşezat acum.