BusinessMagazin

Blog

  • UE pune la bataie 750 de miliarde de euro pentru apararea euro

    Pachetul de aparare a euro aprobat de Ecofin, denumit Mecanismul
    de Stabilizare Financiara European, va consta in doua elemente:

    – credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
    oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
    consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
    special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
    proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
    interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
    pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro pentru Grecia. Acest
    fond de stabilizare ar canaliza resursele obtinute spre a le oferi
    tarilor membre atunci cand costul la care se pot imprumuta ele de
    pe pietele financiare devine prea ridicat.

    – o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
    alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
    2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
    uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
    plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
    nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
    2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.

    FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
    la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
    Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
    solicitante si in transe acordate in functie de monitorizarea
    acestora. Directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn,
    a declarat
    imediat     ca saluta masurile luate la Bruxelles si a confirmat ca
    Fondul este gata sa sprijine statele zonei euro, “prin stabilirea
    si monitorizarea masurilor de ajustare economica si prin asistenta
    financiara, atunci cand va fi solicitata, in coordonare cu
    mecanismul de stabilizare europeana”.

    Ambele forme de sprijin anuntate la Bruxelles sunt asemanatoare
    cu pachetul de 110 de miliarde reprezentand credite bilaterale
    aprobate de statele zonei euro si FMI pentru Grecia: sustinerea va
    fi acordata doar la cerere, doar in baza unor conditii impuse
    statelor solicitante, dobanzile vor fi stabilite dupa aceeasi
    formula de calcul, iar eliberarea banilor si monitorizarea vor fi
    facute in coordonare cu FMI. In caz de necesitate, primul mecanism
    care va fi activat este facilitatea de 60 de miliarde de euro, dupa
    acelasi principiu ca pentru Grecia.

    Deciziile au fost prezentate, la
    conferinta de presa     ce a urmat reuniunii de 11 ore a Ecofin, de
    catre Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri monetare, si
    Elena Salgado, ministrul spaniol de finante, a carei tara detine
    presedintia Consiliului UE. Anuntata initial pentru ora 19,30 (ora
    Bruxellesului), conferinta de presa pentru comunicarea rezultatelor
    reuniunii Ecofin a inceput in cele din urma dupa ora 2 noaptea.
    Ministrii au dorit sa anunte rezultatele inainte de inceperea
    tranzactiilor de luni pe pietele financiare, spre a preintampina
    noi presiuni asupra monedei europene.

    Intrebat cum defineste “circumstantele exceptionale” care
    motiveaza extinderea facilitatii de sustinere a balantei de plati
    spre a sprijini direct state din zona euro, Olli Rehn a raspuns,
    referindu-se la speculatiile de pe pietele financiare, ca “avem
    de-a face cu o provocare sistemica pentru stabilitatea financiara a
    eurozonei – nu doar un atac la adresa unui stat sau a altuia, ci o
    amenintare la adresa stabilitatii zonei euro”.

    Tot la conferinta Ecofin, ministrul Elena Salgado a anuntat o
    noua tinta de deficit bugetar pentru Spania – 9,3% din PIB, fata de
    tinta precedenta de 9,8%. Anul trecut, Spania a avut 11,2% deficit
    bugetar. Vineri, Portugalia
    a anuntat la randul sau o noua tinta, respectiv 7,3%, fata de 8,3%
    anterior si raportat la deficitul de 9,4% de anul trecut.

    BCE VA CUMPARA OBLIGATIUNI ALE STATELOR EUROZONEI

    Intrebat ce implicare va avea Banca Centrala Europeana,
    comisarul Rehn a spus ca prefera sa lase institutia sa comunice
    propriile decizii, spre a sublinia independenta acesteia, insa a
    precizat ca “BCE a luat decizia de a interveni pe piata secundara a
    titlurilor guvernamentale”.

    Dupa conferinta de presa, Consiliul
    guvernatorilor BCE     a anuntat ca a decis, in virtutea
    “circumstantelor exceptionale care se manifesta pe piata”, sa
    intervina pe piata datoriei publice si private a titlurilor de stat
    din zona euro, “pentru a asigura adancime si lichiditate in
    segmentele disfunctionale ale pietei” si in conditiile in care
    statele membre iau toate masurile necesare spre a-si indeplini
    obiectivele fiscale in 2010 si in anii urmatori. “Pentru a
    steriliza impactul acestor interventii, vor fi efectuate operatiuni
    speciale de reabsorbire a lichidiatii injectate pe piata, pentru a
    nu afecta linia politicii monetare a BCE”, respectiv asigurarea
    stabilitatii preturilor.

    BCE va reactiva, in coordonare cu Rezerva Federala a SUA, Banca
    Angliei, Banca Japoniei si bancile centrale din Canada si Elvetia,
    liniile de swap valutar folosite in timpul crizei financiare din
    2008 si va relua operatiunile de furnizare de dolari la termene de
    7 si 84 de zile, prin licitatii cu dobanda fixa, prima urmand sa
    aiba loc la 11 mai.


    Financial Times     a scris ca 47 de banci europene ar fi facut un
    “apel disperat” catre Banca Centrala Europeana sa procedeze la
    cumpararea de pe piata secundata a obligatiunilor emise de tarile
    zonei euro, spre a evita situatia – temuta de multi analisti si
    investitori – in care ar aparea o noua criza de lichiditate,
    similara celei create de falimentul din 2008 al Lehman Brothers.
    Criza de lichiditate ar aparea din cauza temerilor ca bancile
    europene (dar nu numai ele) ar fi afectate de incapacitatea de
    plata intr-una sau alta dintre “verigile slabe” ale zonei euro
    (Grecia, Portugalia, Spania, poate si Irlanda sau Italia).

    Comisarul Olli Rehn a luat in serios ipoteza, declarand ca in
    septembrie 2008, autoritatile americane stiau prea putin la ce va
    duce falimentul Lehman Brothers. “Consecinta a fost ca sistemul
    financiar global a fost paralizat intr-un mod care a dus la cea mai
    mare recesiune din anii ’30 incoace. Consecintele unei insolvente a
    Greciei ar fi similare, daca nu si mai rele.”

    FMI SI UE APROBA PACHETUL DE SPRIJIN PENTRU GRECIA

    Cu cateva ore inainte, consiliul director al FMI a aprobat in
    procedura de urgenta partea de 30 de miliarde de euro ce ar urma
    sa-i revina din pachetul de asistenta financiara pentru Grecia.
    Implicarea FMI va consta intr-un credit stand-by pe trei ani, din
    care primele 5,5 miliarde de euro vor fi disponibile imediat pentru
    Grecia, iar in tot anul 2010 vor fi eliberate 10 miliarde de euro.
    Comunicatul
    FMI     precizeaza ca aranjamentul stand-by “implica un acces
    exceptional la resursele FMI, insemnand de peste 3.200 de ori cota
    de participare a Greciei la FMI” si este conditionat de reducerea
    deficitului fiscal al acestei tari de la 13,6% la mai putin de 3%
    din PIB pana in 2014.

    Decizia FMI vine dupa ce sefii de state si de guverne din zona
    euro au aprobat formal, vineri, pachetul de salvare a Greciei
    anuntat la 3 mai, in valoare de 110 miliarde de euro, constand din
    credite acordate de statele eurozonei si de FMI. Contributia zonei
    euro este de 80 de miliarde de euro.

    Dupa aprobarea acestui pachet de sprijin, cancelarul german
    Angela Merkel a declarat ca el va trimite “un semnal foarte clar”
    speculatorilor de pe pietele financiare sa inceteze atacul contra
    euro, iar presedintele francez
    Nicolas Sarkozy     a adaugat ca “moneda euro este un element
    esential al Europei si nu-l putem lasa la discretia speculatorilor.
    Nu putem sa-i lasam pe altii sa distruga ceea ce s-a creat in curs
    de generatii”.

    Jean-Claude Juncker, liderul Eurogrupului (ministrii de finante
    ai zonei euro), a declarat la randul sau ca “avem de-a face cu un
    atac global contra euro, iar eurozona trebuie sa reactioneze
    unitar”.

    “Vedem pe piete comportamente de haita de lupi, iar daca nu
    oprim aceste haite, ele vor sfasia tarile mai slabe”, a comentat
    ministrul suedez de finante
    Anders Borg    , inainte de inceperea reuniunii Ecofin. “Avem
    nevoie de resurse pentru a opri turbulentele de pe pietele
    financiare. Daca ele continua mai mult de cateva zile, redresarea
    va fi foarte, foarte problematica.”

    Efectul anunturilor din partea FMI si a liderilor zonei euro s-a
    vazut in primele tranzactii de luni de la
    bursele asiatice    , unde moneda europeana a castigat 2% fata de
    dolar si 3% fata de yen. Saptamana trecuta, euro pierduse 4,1% din
    valoare fata de dolar.

  • Revista presei economice din Romania

    Turistii romani profita din plin de criza din Grecia, care le-a
    adus vacante cu 5-20% mai ieftine in doar cateva
    zile – spre bucuria agentiilor, si ele castigatoare in aceasta
    conjunctura, scrie Gandul. Acelasi cotidian prezinta noile
    oferte de vacanta pentru aceasta vara ale companiilor aeriene si
    ale CFR, cu destinatii noi ca Nisa, Riga, Damasc, Florenta sau
    Zaragoza si (pentru CFR) Varna.

    Enel a inceput programul de modernizare a retelei de distributie
    a electricitatii: majoritatea investitiilor, care se ridica la
    peste 700 de milioane de euro pentru urmatorii
    cinci ani, urmeaz sa se faca in Bucuresti, anunta Evenimentul
    Zilei    . Ziarul ia in considerare si posibilitatile de abuz, din
    partea inspectorilor fiscali, care ar aparea din cauza unei
    modificari a Codului de procedura fiscala care permite
    reconstituirea indirecta a veniturilor sau a cheltuielilor unei
    firme.

    “Cum a ratat Romania sanse de miliarde”,
    titreaza Romania Libera, demonstrand ca, din cauza faptului
    ca investitii straine de miliarde de euro au ocolit tara, statul
    deruleaza sute de contracte scumpe si inutile. In privinta
    reducerilor de salarii si pensii dispuse de Guvern, ziarul citeaza
    specialisti in dreptul muncii care sustin ca masurile sunt la
    limita legii si ca nu vor putea fi adoptate decat daca vor fi
    modificate rapid o serie de legi organice, de la legea pensiilor si
    Codul Muncii pana la legea contractelor colective de munca.

    “Curba de sacrificiu” nu-i va afecta pe salariatii societatilor cu
    capital public     de interes national sau local: autoritatile
    intretin confuzia intre conceptele “bani de la buget” si “bani
    publici”, pentru a exclude de la sacrificii angajatii din firmele
    de stat, constata Adevarul. Din acelasi ziar: Romania se
    afla pe penultimul loc in UE in privinta competitivitatii
    economice, devansand doar Bulgaria in clasamentul realizat de
    Forumul Economic Mondial.

    Oamenii de afaceri intervievati de Ziarul
    Financiar     comenteaza in general pozitiv decizia de a micsora
    salariile si pensiile, apreciind insa ca afacerile comerciantilor
    vor fi afectate de masurile de austeritate si ca probabil vor avea
    loc reduceri de preturi ale bunurilor de consum, pentru adaptarea
    la evolutia cererii spre produse mai ieftine. Directorul general al
    Bancii Transilvania, Robert Rekkers, a cumparat 10.000 de titluri
    ale bancii in schimbul a circa 4.300 de euro, facand figura aparte
    intre initiatii din cadrul bancii, care in ultima perioada au
    preferat sa vanda, mai scrie ZF.

  • Boc: Masurile de austeritate ne permit sa continuam investitiile si sa platim datoriile catre firme

    De altfel, premierul Boc a precizat ca in negocierile cu FMI,
    solutia propusa de Fond a avut in vedere, pe langa majorarea TVA la
    22% si cresterea la 20% a cotei unice de impozitare, si o reducere
    cu 20% a fondului de salarii. Autoritatile romane insa au preferat
    varianta reducerii salariilor cu 25% si a pensiilor cu 15% “ca sa
    nu mai puna presiune suplimentara pe singura categorie care mai
    plateste impozite si taxe”, respectiv pe sectorul privat.

    “Am ales raul cel mai mic”, a conchis Boc.

    Salariile bugetarilor vor fi reduse uniform cu 25% pana la 20
    iunie, urmand sa ramana asa pana la intrarea in vigoare a noii legi
    de salarizare bugetara, la 1 ianuarie 2011, cand noua grila
    prevazuta de lege va fi aplicata “in limitele fondului de salarii
    existent”, a declarat ministrul finantelor, Sebastian Vladescu.

    Precizarea exclude speculatiile ca salariile vor putea fi reduse
    diferentiat, in functie de diverse criterii. Conform premierului
    Emil Boc, nu vor fi afectate insa alocatiile pentru copii si
    persoane cu handicap si nici un salariu nu va fi mai mic de pragul
    de 600 de lei.

    Reducerea pensiilor si a salariilor ar trebui sa permita
    Romaniei sa se incadreze intr-un deficit bugetar de 6,8% din PIB in
    acest an, de la 7,4% in 2009.

    Emil Boc a justificat masurile de austeritate in primul rand
    prin mostenirea guvernului Tariceanu, respectiv majorarea
    salariilor si a pensiilor peste productivitate in 2007-2008 si abia
    in al doilea rand prin “criza economica, respectiv ultimele
    evolutii care au avut loc inclusiv in Grecia”.

    Daca nu s-ar fi luat acum nici o masura de austeritate, am
    ajunge la o indatorare de 62% din PIB pana in 2012, iar deficitul
    bugetar ar trece de 9% din PIB inca din acest an, au afirmat cei
    doi oficiali. “Chiar si asa, cu reducerile de salarii si pensii,
    tot mai trebuie aduse de la buget 1,7 miliarde de euro, spre a
    corecta decalajele acumulate din 2007 pana acum”, a declarat
    Boc.

    In privinta performantei propriului sau guvern in privinta
    aducerii cheltuielilor la niveluri mai realiste, Emil Boc a afirmat
    doar ca el a incercat sa plafoneze cresterea fondului de pensii in
    2009, respectiv sa-l mentina la un nivel similar cu cel din 2008,
    de 45,6 miliarde de lei, si sa reduca personalul din sectorul
    bugetar, care la sfarsitul lui 2009 numara cu 162.000 de oameni mai
    putin decat in 2008.

    Pana in momentul de fata, Romania a tras circa 12 miliarde de
    euro din imprumutul extern acordat de FMI, Comisia Europeana si
    Banca Mondiala, din care 7,11 miliarde au revenit BNR, iar
    Guvernului 4,95 miliarde (din care 2,15 miliarde de la FMI, 2,5 de
    la CE si 300 de milioane de la BM). Guvernul a folosit banii pentru
    acoperirea deficitului din bugetul de investitii si pentru
    cheltuieli sociale.

    Premierul a incheiat optimist, spunand ca economiile la buget
    facute prin reducerea salariilor si a pensiilor vor putea asigura
    Guvernului posibilitatea ca in trimestrele II sau III sa-si poata
    achita integral datoriile catre firme, adica in jur de 1 miliard de
    euro.

    In al doilea rand, va continua programul de investitii publice –
    in infrastructura rutiera (continuarea constructiei de autostrazi,
    finalizarea centurilor ocolitoare la Bucuresti – Chitila, Sibiu,
    Oradea, Lugoj, Iasi, reabilitarea a 400 km de drum national si 500
    km de drum judetean), economia rurala (1 miliard de euro, finantat
    de UE si cofinantat de Romania), infrastructura de mediu (700
    milioane de euro, finantat de UE si cofinantat de Romania), 1.000
    de case din programul “Case pentru specialisti” in mediul rural,
    4.000 de case ANL si investitiile de 2 miliarde de euro ale celor
    24 de companii din subordinea Ministerului Economiei.

    Prim-ministrul a promis extinderea garantiilor guvernamentale,
    dupa modelul “Prima casa”, pentru a sustine companiile care au
    castigat proiecte europene, dar “nu gasesc finantare pentru ca
    bancile nu le dau credite”. Va continua si programul de inlesniri
    fiscale pentru firmele care angajeaza someri, a adaugat Emil Boc,
    precizand ca “deja somajul a scazut usor in aprilie fata de
    martie”.

    In fine, Guvernul va aplica un program “agresiv” de combatere a
    evaziunii fiscale si va supraveghea reducerea la strictul necesar a
    achizitiilor publice de catre ministere. “Eu personal am anulat o
    licitatie de 100.000 de euro, daca nu gresesc, pentru o cercetare
    sociologica de evaluare a impactului unor masuri asupra
    populatiei”, a afirmat Emil Boc.

  • Noile prognoze pentru 2010: crestere economica zero, deficit 6,8% din PIB

    El a mentionat ca autoritatile romane si expertii FMI estimeaza
    pentru acest an o crestere economica zero, dupa ce prognoza
    anterioara a fost redusa de la 1,3% la 0,8%.

    FMI a insistat în discutiile cu Guvernul pentru limitarea
    cresterii deficitului bugetar cu maxim 0,5% fata de tinta de 5,9%
    din PIB, dar Guvernul a cerut o crestere mai mare, de pana la un
    procent din PIB, au declarat surse participante la discutiile de
    sambata dintre Guvern si FMI.

    Sseful misiunii FMI în Romania, Jeffrey Franks, a declarat ca
    board-ul FMI va discuta acordarea celei de-a cincea transe a
    acordului cu Romania la finele lunii iunie, daca Guvernul va lua
    pana atunci masurile la care s-a angajat, în caz contrar data
    urmand sa fie amanata cu cateva saptamani.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro    .

  • Al-Qaida ameninta ca-l va rapi pe printul Harry al Marii Britanii

    Simpatizantii al-Qaida au publicat mai multe amenintari directe
    pe un site folosit de sustinatorii din Marea Britanie ai retelei.
    Printul Harry, in varsta de 25 de ani, a fost selectat pentru
    antrenamente de zbor cu elicoptere Apache, ceea ce a provocat furia
    sustinatorilor al-Qaida.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Obama este “foarte preocupat” de criza din Grecia

    “Sunt foarte preocupat de ceea ce se intampla in Europa”, a
    declarat Obama intr-un interviu acordat joi, la Casa Alba,
    canalului de televiziune Rossyia. “Dar cred ca europenii sunt
    constienti ca situatia este foarte grava. Grecia ia masuri foarte
    dificile; in orice caz, au aplicat un plan care cere masuri
    dificile”, a spus el.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Geoana: Am simtit o schimbare de nuante la FMI, este mai degraba neincredere

    “Din punct de vedere al FMI, am simtit o schimbare de nuanta. De
    aceasta data Fondul Monetar si institutiile financiare
    internationale vor cere Guvernului Romaniei, ca inainte ca transa a
    cincea sa fie eliberata, sa se faca demonstratia concreta a
    faptului ca masurile propuse se vor realiza in practica si nu pe
    vorbe. Deci daca este vorba de o masura de incredere, cred ca mai
    degraba este o masura de neincredere”, a spus Geoana.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Italia inchide partial spatiul aerian, din cauza norului de cenusa vulcanica

    Autoritatea pentru aviatie civila (ENAC) a precizat ca
    inchiderea spatiului aerian afecteaza partea de nord a tarii,
    inclusiv aeroporturile Malpensa si Linate din Milano, dar nu si pe
    cele de la Venetia, Trieste si Rimini.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Patriciu: Taierea egalitarista a lefurilor se intampla numai in comunism

    “Evident, cea mai proasta alegere ar fi fost aceea a cresterii
    TVA-ului si a impozitului direct pe venituri. O taiere egalitarista
    a tuturor lefurilor din sectorul bugetar, si a pensiilor si a
    ajutorului de somaj nu este o solutie. (…) Este un expedient,
    pentru ca o masura luata pe picior, taind de la toata lumea la fel,
    ceea ce se intampla numai in comunism. Aceste masuri sunt luate din
    disperare. Vin din obsesia inflatiei, pe care cei care au imaginat
    ideea o au”, a spus omul de afaceri, intr-o emisiune a PRO TV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu: Vrem sa vedem daca FMI mai are incredere in Guvern

    “Vom discuta despre situatia economica a Romaniei, o istorie a
    raporturilor FMI cu acest guvern, daca din punctul dumnealor de
    vedere e important sa fie o politica transparenta a guvernului,
    daca dansii au aflat cum si unde s-au dus banii pe care i-au
    imprumutat pana acum, in ce consta minunea pe care ar savarsi-o sau
    ar fi savarsit-o guvernul Romaniei si daca mai au incredere in
    guvern si le vom prezenta si punctele noastre de vedere referitoare
    la faptul ca, dincolo de raporturile intre creditor si datornic,
    exista problema supravietuirii si dezvoltarii economice”, a
    declarat presedintele PNL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro