BusinessMagazin

Blog

  • Romania stagneaza

    Piata de retail de carburanti din Romania (de aproximativ 2.000 de benzinarii) se imparte intre Petrom Group, Rompetrol Downstream, MOL, Lukoil si Agip, res­pec­tiv benzinariile private.

    CEA MAI MARE. Petrom Group are cea mai mare retea de distributie de carburanti, de 510 benzinarii, carora li se alatura si cele 74 de benzinarii OMV. Cota de piata: 30%

    LOCUL AL DOILEA. O cota de piata de 24% este ocupata de benzinarii particulari, care insa nu pot concura la capitolul venituri sau volum vandut. Pe al doilea loc, dupa dimensiunea retelei, se afla Lukoil (cu 300 de statii in portofoliu – 15% din piata), iar in functie de volumul vandut se afla reteaua MOL cu 131 statii – 6,5% din piata.

    ROMPETROL. Cu o cota de piata de 14%, grupul lui Dinu Patriciu are in Romania 102 statii proprii si 178 Partener Rompetrol. Reteaua Rompetrol este mai extinsa in afara tarii – cea mai extinsa retea fiind in Franta (260 de benzinarii) si 4% cota de piata.

    IN DEZVOLTARE. Italienii de la Agip (cu 26 de statii) intentioneaza ca, la sfarsitul aces­tui an si dupa investitii de 38 de milioane de euro, sa atinga 2% cota de piata.

  • Bulgaria, in crestere

    Pe piata bulgara activeaza in jur de 1.770 de benzinarii, principalii concurenti fiind Petrol, Lukoil, Shell, OMV si Rompetrol. 

    LIDERUL. Cea mai mare retea din Bulgaria apartine companiei bulgare Petrol (cu actionariat majoritar de stat), care detine 400 de statii pe intreg teritoriul. 

    SECUNDUL. Ca si in Romania, unde este cel mai mare lant de benzinarii dupa fosta companie nationala (Petrom), in Bulgaria Lukoil detine 150 de statii, dar si cea mai mare rafinarie din Balcani. 

    URMATORII. Cu pana la 100 de benzinarii, pe piata bulgara functioneaza urmatoarele retele: OMV (69), Shell (82) si Rompetrol (35). 

    IN CRESTERE. Pe piata bulgara au aparut in ultimii ani si retele mai noi: Ecopetrolium (23   de statii), Ecoelda (15) si Opet (7). Restul pietei se imparte intre statiile independente.

  • Lagardere intra in Slovacia

    Grupul francez de media Lagardcre si-a facut intrarea pe piata slovaca prin achizitionarea pachetului majoritar de actiuni al postului privat de radio Okey Rádio. Detaliile financiare ale tranzactiei nu au fost date publicitatii.

     

    Michel Fleischmann, presedintele filialei poloneze a grupului, citat de Czech Business Weekly, spune ca acesta este abia primul pas, iar pe termen lung, Lagardcre isi propune sa construiasca in Slovacia o afacere cel putin la fel de solida cum este cea din Cehia. Aici, grupul francez detine posturile de radio Evropa 2 si Frekvence 1, situate pe locurile al doilea si al treilea in termeni de audienta. In Praga, Lagardcre controleaza posturile locale Radio Bonton si Info radio. Grupul francez opereaza si compania de vanzari de publicitate Regie Radio Music, a doua din tara in privinta vanzarilor de publicitate catre posturile de radio. In Slovacia insa, misiunea Lagardcre nu va fi deloc usoara. Piata este extrem de concentrata, primele doua posturi – Rádio Expres si cel public, Rádio Slovensko – controland jumatate din audienta. Okey Rádio, cu 669.000 de ascultatori saptamanali, detine o cota de 6,5% din piata, situandu-se pe locul al patrulea in termeni de audienta.

  • CREDITUL IEFTIN

    In domeniul financiar, bancile au atacat segmentul de mass-market inca de acum trei-patru ani, indreptandu-si din ce in ce mai mult atentia catre clientii de retail.

     

    Dupa un prim avant, restrictiile impuse de BNR au fortat bancherii sa gaseasca drumuri ocolite pentru a-si continua afacerile. Dupa o perioada de inertie aproape totala in fata primelor miscari ale BNR, 2005 a adus primele scaderi importante de dobanzi in piata: in ofertele bancherilor au aparut atunci dobanzi la lei undeva sub nivelul de 10% si credite ipotecare in lei cu dobanzi de 13-14%. Dobanzile au continuat sa scada, pe anumite produse si in principal la creditele in lei. Asa se face ca, cel putin la nivel promotional, pe piata romaneasca exista acum oferte de credite chiar si sub 6%.

     

    Totusi, astfel de oferte vin pe o piata in care, ca tendinta generala, bancile au majorat in mai multe randuri dobanzile la credite in ultimele luni, atat pentru imprumuturile in lei, cat si pentru cele in valuta. Si totusi, romanii au prins gustul creditului, invatand pe masura lectia vietii pe datorie. Un pas in plus a fost facut atunci cand bancile si marii comercianti au decis sa lucreze impreuna pentru a creste si mai mult apetitul de credite al romanilor. Dupa mai multi ani in care romanii si-au folosit cardurile din portofel doar pentru a-si extrage, de doua ori pe luna, salariile de la bancomat, explozia cardurilor de credit co-branded (in 2005) a schimbat semnificativ lucrurile si la acest capitol.

     

    Nu in ultimul rand, finantarea la locul vanzarii (prin companiile de consumer finance) a facut ca, dintr-un produs greu accesibil, creditul sa ajunga la indemana oricui. Iar vestea buna de abia acum vine: odata scapati de restrictiile BNR privind impunerea unui avans minim si a gradului maxim de indatorare, bancherii isi pregatesc deja noile strategii.

  • Tishman vrea primul loc in Bulgaria

    Compania americana Tishman International isi propune sa devina cel mai mare dezvoltator imobiliar din Bulgaria. Alan Levy, presedintele firmei, citat de agentia Reuters, spune ca Tishman isi va extinde ulterior operatiunile si pe alte piete din Balcani.

     

    Compania vizeaza dezvoltarea unor proiecte de mari dimensiuni in Romania, Serbia si Macedonia. Firma a intrat pe piata din Europa de Est la inceputul anilor ‘90, dezvoltand mai multe proiecte in Cehia. In prezent este singurul dezvoltator american din Bulgaria si unul din cei mai mari dezvoltatori imobiliari comerciali din tara. Unul din cele mai mari proiecte ale Tishman este investitia intr-un ansamblu format din 165.000 de metri patrati de birouri, un centru logistic si un hotel, situat langa cel mai mare aeroport din Sofia. Conceptul, testat cu succes la Los Angeles, presupune ca firmele sa aiba birourile langa aeroport, astfel incat personalul sa poata zbura oriunde si tot aici sa aiba posibilitati de cazare la hotel.

  • ZBOR LA TARIFE JOASE

    Piata de aviatie low-cost si-a inceput existenta pe piata romaneasca in 2003, odata cu primele zboruri operate pe atunci spre Venetia de compania italiana Volare. In 2004 operatorul italian a dat faliment.

     

    DEOCAMDATA LIDER. Blue Air a inceput sa opereze din decembrie 2004, cu o flota compusa din doua Boeing-uri 747 spre cinci destinatii din Europa de Vest. Acum, compania detinuta de Nelu Iordache si Ion Tache are  patru Boeing-uri si opereaza 20 de destinatii.

     

    CINE SE LUPTA. Pe piata de aviatie low-cost concureaza cinci companii de profil, dintre care una va incepe sa opereze din 25 martie. Intre companiile straine de pe piata si Blue Air (singura romaneasca) cota de piata difera inca foarte mult.

     

  • CLASIC VS. LOW-COST

    1. AVIATIE – Pret bilet dus-intors Bucuresti – Barcelona (perioada 1-6 iunie 2007)

    TAROM: 770 lei vs. Wizz Air: 387 lei

     

    Trasaturi ale modelului low-cost pe piata de aviatie (operatori low-cost):

    1. flota este compusa dintr-un singur tip (eventual chiar model) de avion

    2. toate serviciile la bord (gustare, bautura, casti) se platesc

    3. biletele se vand pe Internet

    4. opereaza pe aeroporturi secundare (taxe mai mici)

     

     

    2. retail – Pret suc natural de fructe

    „Bravo“ (nectar), La Fourmi: 12,10 lei vs. „Carotella Plus“ (nectar) Plus Discount: 4,6 lei

     

    Trasaturi ale modelului low-cost pe piata de retail (magazinele discount):

    1. costuri reduse cu amenajarea interioara (produsele nu sunt aranjate pe rafturi, ci se iau direct din baxuri)

    2. putin personal (angajatii din magazin sunt redusi la minimum, sunt mai putine case de marcat, iar raioanele nu sunt asistate)

    3. inexistenta costurilor de marketing (discounterii nu prea isi fac reclama)

    4. comercializarea marcilor proprii

     

     

    3. ImbRACAMINTE – Pret fusta denim

    Mango: 120,30 lei vs. Tara Fashion: 65,50 lei

     

    Trasaturi ale modelului low-cost pe piata de retail de imbracaminte:

    1. productia se realizeaza in fabrici amplasate in provincie

    2. vanzarea se face pe Internet sau in spatii proprii amplasate in partile necentrale ale centrelor comerciale

    3. risc valutar minim (fabricile produc doar pentru piata interna, cu materiale rareori importate)

    4. promotii dese si reduceri mari de preturi

    *preturile au fost luate din ofertele din magazin, respectiv de pe Internet ale companiilor.

     

     

    4. AUTO – Pret automobil

    Volkswagen Passat: de la 19.600 euro (cu TVA) vs. Dacia Logan: de la 6.400 euro (cu TVA)

     

    Trasaturi ale modelului low-cost pentru constructorii auto:

    1. mai putine sisteme de siguranta in varianta de baza (airbag doar pentru sofer, nu are sistem ABS si ESP pentru controlul stabilitatii)

    2. mai putine elemente de confort in varianta de baza (nu are geamuri electrice, servodirectie, aer conditionat si nici radio CD-player)

    3. Dacia Logan a obtinut 3 stele la testele de siguranta EuroNCAP, in timp ce Volkswagen Passat a obtinut calificativ maxim (5 stele)

  • Locuinte noi mai scumpe

    Guvernul sloven va solicita Comisiei Europene prelungirea perioadei in care sa poata aplica TVA redusa pentru constructia, renovarea si intretinerea locuintelor. Perioada de tranzitie negociata la intrarea Sloveniei in Uniunea Europeana expira la sfarsitul acestui an.

     

    In cazul unui esec, locuintele noi ar putea fi vandute de anul viitor cu o TVA de 20%, fata de 8,5% in prezent. Conform unei directive europene, nivelul redus de TVA poate fi aplicat doar locuintelor construite in cadrul unor programe sociale.

  • MODELUL COSTULUI MIC

    Produsele si serviciile low-cost au in comun nu numai pretul mai mic decat al produselor din aceeasi categorie de pe piata (produsele ieftine fiind de multe ori doar produse cu pret redus sau la pret promotional), ci un model de business care genereaza costuri avantajoase.

     

    Ideea de model de business low-cost s-a dezvoltat din modelul promovat de companiile aeriene „no frills“, care si-au facut public inca de la inceputuri (in anii ’90) conceptul pe care se bazeaza – mai mult pentru a elimina temerile consumatorului ca un bilet de avion ieftin ar insemna un zbor mai putin sigur sau lipsa in totalitate a serviciilor la bord.

     

    Aviatia low-cost a avut la baza cateva elemente esentiale:

    • operarea unei flote formate din acelasi tip de avion (pentru reducerea la minim a costurilor de service si mentenanta)
    • operarea pe aeroporturi secundare (pentru a plati taxe cat mai mici de aeroport)
    • vanzarea biletelor pe Internet (pentru a nu plati chirii pentru birouri de vanzare sau personal). Pe de alta parte, pentru a echilibra veniturile, companiile aeriene low-cost practica preturi destul de ridicate pentru servicii suplimentare: numar suplimentar de kilograme la bagaj, gustarile de la bord sau preferinta clientului de a avea biletul in format clasic.

    Prima companie aeriana low-cost a fost Pacific Southwest Airlines (1949), iar primul succes european in domeniu a fost Ryanair, care a si ramas cea mai mare companie europeana de profil, cu un profit in 2006 egal cu jumatate din cel al Air France-KLM.

  • O MASINA LA PRET REDUS

    „O masina pentru cei care nu isi permiteau o masina“ – acesta a fost pe scurt enuntul care a stat la baza Logan, modelul care a deschis epoca low-cost pe piata auto.

     

    Destinat initial unor piete precum Romania, Turcia, Algeria sau statele din America de Sud, unde accentul pus pe design trece pe locul al doilea dupa pretul masinii, Logan a ajuns sa fie vandut foarte bine si in tarile din Europa de Vest. „Sunt multi cei care au condus toata viata lor o masina second-hand, veche, si care odata cu aparitia pe piata a Logan si-au dat seama ca acum isi pot permite o masina noua“, explica François Fourmont, directorul general al Dacia.

     

    Cu 200.000 de masini in aproximativ doi ani si jumatate de la lansare (toamna anului 2004), Logan este an de an cel mai bine vandut model de masina din Romania. „Chiar daca sunt unii clienti care pe masura ce le cresc veniturile migreaza de la Dacia spre alte marci de import, mai scumpe, apare si o alta categorie care abia acum isi poate permite o masina noua“, adauga Fourmont.

     

    Potrivit statisticilor, in Romania sunt peste un milion de posesori de masini Dacia vechi, acestia fiind in proportie de 80% clienti (actuali sau potentiali) ai modelului Dacia Logan. Succesul de piata al masinii low-cost Logan (vanduta in toata lumea nu doar sub marca Dacia, ci si Renault) a facut ca in ultima perioada si alti producatori de masini sa anunte planuri mai mult sau mai putin concrete de a intra pe acest segment de piata.

     

    Pe langa Fiat, un producator cu experienta in dezvoltarea de masini ieftine, pe lista potentialilor concurenti pentru Logan s-ar mai putea afla si Toyota, presedintele grupului nipon declarandu-se foarte interesat de potentialul pe care il are acest segment de piata.