Blog

  • Trump s-a supărat rău pe India: Impune tarife suplimentare de 25% pentru bunurile indiene importate în SUA, din cauza faptului că ţara nu a renunţat la energia rusească. În total, tarifele impuse Indiei ajung la 50%

    Preşedintele american Donald Trump a impus un tarif suplimentar de 25% asupra produselor indiene din cauza achiziţiilor de energie rusească, a anunţat Casa Albă miercuri, la câteva ore după ce negocierile dintre Washington şi Moscova privind războiul din Ucraina nu au dus la un rezultat concret.

    Noua taxă, care se va adăuga unui tarif de 25% ce urmează să intre în vigoare peste noapte, va intra în efect în termen de 21 de zile, conform unui ordin executiv semnat de Trump.

    „Ei alimentează maşinăria de război. Şi dacă vor face asta, atunci eu nu voi fi mulţumit”, a declarat Trump marţi într-un interviu pentru CNBC, referindu-se la achiziţiile Indiei de energie rusească.

    Trump a intensificat conflictul comercial cu India, impunând unilateral un tarif după ce luni de negocieri nu au reuşit să ducă la un acord.

    El a acuzat New Delhi că refuză să faciliteze accesul pentru produsele americane şi a criticat apartenenţa Indiei la grupul BRICS.

    Preşedintele SUA şi-a exprimat, de asemenea, frustrarea faţă de liderul rus Vladimir Putin, pe măsură ce eforturile de a negocia un armistiţiu cu Ucraina au înregistrat puţine progrese.

    Trump i-a dat Moscovei termen până pe 8 august pentru a ajunge la un încetare a focului, altfel riscă sancţiuni, şi a ameninţat partenerii comerciali cu tarife secundare pentru a descuraja achiziţiile de energie rusească.

  • OpenAI creşte până la cer: Startup-ul din spatele ChatGPT ar putea ajunge la o valoare de 500 de miliarde de dolari după o nouă rundă de finanţare

    OpenAI poartă discuţii preliminare privind o posibilă vânzare de acţiuni pentru foştii şi actualii angajaţi, la o evaluare de aproximativ 500 de miliarde de dolari, scrie Bloomberg.

    Dacă tranzacţia va avea loc, va creşte valoarea teoretică a OpenAI cu aproximativ două treimi, de la o evaluare anterioară de 300 de miliarde de dolari în urma unei runde de finanţare de 40 de miliarde condusă de SoftBank Group Corp., făcând din OpenAI una dintre cele mai valoroase companii private din lume.

    Această mişcare urmează anunţului de săptămâna trecută că startup-ul a obţinut 8,3 miliarde de dolari dintr-un sindicat de investitori pentru a doua tranşă a finanţării de 40 de miliarde, suprasubscrisă de aproximativ cinci ori.

    Marile startup-uri din SUA negociază adesea vânzări de acţiuni pentru angajaţii lor ca modalitate de a-i recompensa şi păstra, dar şi pentru a atrage investitori externi. Compania condusă de Sam Altman încearcă să profite de cererea investitorilor pentru a oferi angajaţilor lichidităţi care să reflecte creşterea companiei.

    În ultimele luni, OpenAI a pierdut mai mulţi membri din echipa de cercetare în favoarea Meta, care a recrutat agresiv talente de top de la Apple şi alţi competitori pentru echipa sa de inteligenţă artificială „superinteligentă”.

    OpenAI se confruntă şi cu o presiune competitivă tot mai mare din partea startup-urilor rivale de AI. Anthropic, fondat de foşti angajaţi OpenAI, este aproape de a încheia o rundă de finanţare de până la 5 miliarde de dolari, ceea ce i-ar oferi o evaluare de 170 de miliarde, a raportat Bloomberg News. Elon Musk caută, de asemenea, o evaluare de până la 200 de miliarde de dolari pentru startup-ul său, xAI.

    Startup-ul a anunţat că se aşteaptă ca săptămâna aceasta ChatGPT să atingă 700 de milioane de utilizatori activi săptămânal, faţă de 500 de milioane la sfârşitul lui martie.

  • De teama tarifelor, Apple va anunţa o investiţie suplimentară de 100 de miliarde de dolari în producţia internă din America. Gigantul tech, care îşi produce telefoanele în China, este puternic afectat de politica comercială a lui Trump

    Preşedintele Donald Trump va anunţa că Apple se angajează să investească încă 100 de miliarde de dolari în producţia internă, cel mai recent angajament al gigantului tech de a creşte producţia produselor sale în SUA, pe măsură ce încearcă să evite tarifele punitive pentru telefoanele sale, titrează Bloomberg.

    Anunţul, care va avea loc miercuri la Casa Albă, include un nou program menit să aducă mai multe componente din lanţul de aprovizionare al Apple în SUA. CEO-ul Apple, Tim Cook, este aşteptat să participe.

    „Agenda economică America First a preşedintelui Trump a asigurat mii de miliarde de dolari în investiţii care susţin locurile de muncă în SUA şi întăresc afacerile”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

    Compania anunţase anterior că plănuieşte să investească 500 de miliarde de dolari în SUA în următorii patru ani, ceea ce include construirea unei noi facilităţi de producţie pentru în Houston, o academie pentru furnizori în Michigan şi cheltuieli suplimentare cu furnizorii existenţi din ţară. Anunţul de miercuri va duce angajamentul total al Apple la 600 de miliarde de dolari, a precizat Casa Albă.

    Deşi investiţia promisă este substanţială, ea nu reprezintă transferul complet al producţiei în SUA pe care Trump şi oficialii de la Casa Albă îl vizionează.

    La începutul acestui an, preşedintele a ameninţat că va impune Apple un tarif de cel puţin 25% dacă nu va muta producţia iPhone în SUA, la o zi după o întâlnire cu Cook la Casa Albă. Oficialii administraţiei Trump au sugerat că Apple ar putea asambla telefoanele şi alte electronice în SUA folosind robotică.

  • Tot mai mulţi studenţi aleg universităţi din afara SUA, din cauza restricţiilor impuse de Trump

    În China, timpul de aşteptare pentru interviurile de viză în SUA este atât de mare încât unii studenţi au renunţat. Universităţile din Hong Kong primesc solicitări de transfer din partea studenţilor străini aflaţi în SUA, iar cererile internaţionale pentru programele de licenţă din Marea Britanie au crescut puternic.

    Administraţia preşedintelui Donald Trump a făcut presiuni asupra colegiilor americane pentru a reduce dependenţa de înscrierile internaţionale şi a adăugat noi niveluri de control pentru studenţii străini, ca parte a campaniei sale împotriva imigraţiei.

    Guvernul SUA a încercat să deporteze studenţi străini implicaţi în activism pro-palestinian. În primăvară, a revocat brusc statutul legal al mii de studenţi internaţionali, inclusiv unii a căror singură interacţiune cu legea a fost o amendă de circulaţie. După ce şi-a schimbat decizia, guvernul a suspendat noile programări pentru vize de student, introducând un proces de verificare a conturilor de social media ale aplicanţilor.

    Conform unei analize realizate de NAFSA, noile înscrieri internaţionale în SUA ar putea scădea în această toamnă cu 30% până la 40%. Mulţi studenţi internaţionali plătesc taxele integrale, astfel că absenţa lor ar afecta şi bugetele universităţilor.

  • Fifor: Este greu de suportat lipsa de educaţie şi de bun-simţ al unora dintre cei de la USR

    „Totuşi, ieşirile lor recente depăşesc orice limită – fac din nou dovada unei micimi greu de imaginat, a lipsei oricărei înţelegeri reale a democraţiei, a respectului şi a civilizaţiei. Refuz să intru în logica politicii bazată pe ură a acestui partid. Şi refuz să mă refer la membrii USR din Guvern – nici măcar la cel care, vremelnic, ocupă fotoliul de ministru al Apărării. Nu am obiceiul să comentez despre cei care mi-au succedat într-o funcţie. Spun doar atât: fotoliul de ministru al Apărării nu este unul obişnuit. Este o demnitate aparte, cu totul diferită de celelalte dintr-un Cabinet – poate doar cu excepţia celei de prim-ministru”, scrie fostul ministrul al Apărării, Mihai Fifor pe Facebook.

    Conform social-democratului, funcţia de ministru al Apărării „te scoate din logica strict politică şi te obligă la onoare, echilibru, responsabilitate şi respect. Măcar din solidaritate cu cei în mijlocul cărora ajungi – militarii români, cei care au jurat să-şi apere patria, chiar şi cu preţul vieţii”.

    „Din păcate, sunt oameni de care nu se lipeşte această onoare. Nici înţelegerea statutului, nici demnitatea. Să explic ce înseamnă să fii om de stat? Ce înseamnă să te ridici la nivelul unei asemenea misiuni? Ar fi, probabil, timp pierdut. Funeraliile unui fost şef de stat – indiferent cum s-ar fi numit el – fac parte din însăşi funcţionarea instituţională a unei democraţii europene. Sunt expresia continuităţii, a respectului faţă de funcţia supremă în stat, faţă de istorie şi faţă de memoria colectivă. Asta nu pot sau nu vor să înţeleagă aceşti haiduci autoproclamaţi ai democraţiei, care şi-au făcut o profesie din <salvarea României>”, arată Fifor.

    Acesta adaugă că România nu se salvează cu „aroganţă, incultură şi lipsă de caracter. România nu are nevoie de progresişti de carton care îşi bat joc de valorile esenţiale ale statului, ci de oameni care înţeleg rostul funcţiilor publice, simbolistica lor şi greutatea pe care o poartă în momente-cheie”.

    „Respectul pentru instituţii, pentru istorie, pentru memoria celor care au condus statul român – fie că au făcut-o bine, fie că au greşit – nu este opţional. Este parte din fibra unei democraţii sănătoase. Cine nu poate înţelege asta, nu are ce căuta în fruntea treburilor publice. Aceşti oameni care astăzi dispreţuiesc formalităţile statului, batjocoresc simbolurile şi confundă zgomotul cu curajul civic, vor rămâne în istorie doar ca nişte episoade ruşinoase. Nici măcar nu vor fi pomeniţi pentru ceea ce au construit – pentru că n-au construit nimic. Doar au distrus punţi, au cultivat ura şi au aruncat cu noroi în tot ce nu înţeleg. Slujirea statului nu se face cu ură, ci cu echilibru şi cu asumare. Cu înţelepciunea de a separa lupta politică de datoria instituţională. Cu demnitatea de a înţelege că funcţiile nu sunt ale tale, ci ale statului, iar tu eşti doar un trecător, chemat să le onorezi – nu să le batjocoreşti. România merită mai mult. Şi românii simt foarte bine cine serveşte ţara cu respect şi cine doar mimează interesul public, făcând, de fapt, jocuri mici cu pretenţii mari”, îşi încheie postarea Mihai Fifor.

  • Cum pot companiile locale să-şi ducă businessul pe pieţe externe? Pasul peste graniţă începe cu întrebările corecte: ce vrei, cui te adresezi, pe cine cunoşti? Extinderea începe cu relaţii

    Extinderea internaţională nu începe cu un birou nou în altă ţară sau cu o rundă de finanţare, ci cu o schimbare de perspectivă: să înţelegi cui te adresezi, ce problemă rezolvi, ce aduci nou într-o piaţă deja matură – şi, mai ales, cine te poate ajuta să ajungi acolo, este una dintre concluziile la care au ajuns Sorin Suciu, director mid-corporate, Raiffeisen Bank, Ana Bobircă, manager de program MoonShotX, CIO al InnovX, şi Tudor Nedelea, partner, head of tax, DLA Piper.

    Declaraţiile lor au fost făcute în cadrul MoonShotX – Vienna Orbit, un eveniment dedicat susţinerii companiilor româneşti aflate în faza de extindere internaţională.

    Evenimentul, organizat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu InnovX, a adus în prim-plan 13 companii mid-corporate selectate pentru potenţialul lor de scalare pe pieţele externe. Companiile participante la eveniment s-au prezentat în faţa unui public format din investitori, reprezentanţi ai ecosistemului financiar din Austria, consultanţi internaţionali şi lideri din zona de corporate banking şi inovaţie.


    Întrebat care sunt trei idei esenţiale de la evenimentul MoonShotX din Viena care vor ajuta companiile să îşi scaleze afacerile, Sorin Suciu a vorbit în primul rând despre povestea de succes prezentată antreprenorilor prezenţi acolo.

    „Din punctul meu de vedere, a fost un exemplu foarte util al unei companii româneşti care chiar a reuşit să se extindă pe pieţele externe. Şi mi-aş dori ca şi unele dintre startup-urile din cohorta prezentă aici să regăsească nişte învăţăminte în exemplul acestei companii. Al doilea lucru ar fi faptul că ne aflăm aici, la sediul central al Raiffeisen Bank din Viena – ceea ce le oferă încrederea că programul MoonshotX este unul real, solid, care chiar îşi doreşte să îi ajute să îşi atingă obiectivele de extindere pe alte pieţe, dincolo de România”, a spus el.

    De asemenea, el a punctat că, în business, uneori e nevoie de contextul potrivit pentru a ieşi din bula locală şi a înţelege cum arată cu adevărat o piaţă străină.

    „Al treilea aspect, cred că este important şi faptul că este pentru prima dată când, în afara României, se confruntă cu cât de important este să întâlnească companii austriece şi să intre în contact direct cu ele. Aşadar, toate aceste trei lucruri sunt esenţiale: povestea de succes din panel, faptul că am reuşit să aducem toată cohorta aici, la sediul central Raiffeisen, şi faptul că este pentru prima dată când ieşim în afara ţării cu toate companiile înregistrate în acest program”, a concluzionat Sorin Suciu.

    Ana Bobircă, CIO al InnovX şi manager de program MoonShotX, subliniază că claritatea este cheia extinderii – claritatea mesajului, a valorii adăugate şi a obiectivului urmărit.

    „Trei idei-cheie: conectarea cu companiile mari, clarificarea pitch-ului şi exprimarea mai clară a nevoilor şi speranţelor legate de piaţa austriacă. Cred că pentru majoritatea dintre companiile prezente aici – nu pentru toate, dar pentru cele mai multe – scalarea va veni nu neapărat din investiţii, ci din parteneriate, din atragerea de clienţi, adică prin extinderea pieţei lor”, a punctat ea.

    Tudor Nedelea, partner, head of tax la DLA Piper, este de părere că timpul petrecut la astfel de evenimente trebuie tratat ca o investiţie strategică în sine, având în vedere cp printre cele mai importante lucruri atunci când vine vorba despre externalizare este networkingul.

    „În primul rând, cred că este extrem de important să-şi creeze o reţea. A fi aici şi a investi timp în acest eveniment a fost, din punctul meu de vedere, cel mai important lucru. Toţi au fost implicaţi, pe deplin implicaţi, iar timpul petrecut aici a fost o resursă valoroasă pentru ei. În al doilea rând, aş spune că este esenţial ca fiecare companie să îşi prezinte şi să îşi cunoască foarte bine propunerea de valoare şi ce vrea să obţină din acest proiect. Doar simpla prezenţă aici nu este suficientă – este nevoie să-şi articuleze clar nevoile şi să îşi prezinte cazul de afaceri în faţa investitorilor şi a băncii. Şi, în al treilea rând, cred că trebuie să fie autentici, să fie ei înşişi, pentru a putea să îşi scaleze afacerea şi să ştie exact ce vor să obţină şi în ce direcţie vor să meargă”, a spus el.

  • Cod Roşu de vreme extremă în judeţul Suceava: vijelii, grindină şi averse torenţiale

    Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare Cod Roşu de vreme severă imediată pentru mai multe localităţi din judeţul Suceava, valabilă miercuri după-amiază.

    Potrivit meteorologilor, sunt prognozate fenomene meteo de intensitate ridicată, vijelie puternică, cu rafale de vânt ce vor depăşi 80–90 km/h, averse torenţiale, cu acumulări de peste 40 l/mp, frecvente descărcări electrice şi grindină de dimensiuni medii şi posibil mari (3–5 cm diametru).

    Localităţi le vizate sunt Fălticeni, Cornu Luncii, Bosanci, Baia, Râşca, Boroaia, Vadu Moldovei, Rădăşeni, Moara, Horodniceni, Vultureşti, Bogdăneşti, Stroieşti, Drăgoieşti, Buneşti şi Fântâna Mare.

    Codul roşu este valabil până la ora 15.00.

  • Bursă. Cine sunt şefii Purcari care au vândut acţiuni în cadrul ofertei de preluare lansate de polonezii de la Maspex

    În cadrul ofertei de preluare a producătorului de vinuri Purcari (simbol bursier WINE), Marcel Grajdieru, director general Crama Ceptura, a vândut 321.496 de acţiuni la un preţ de 21 lei per unitate, deci în total 6,75 mil. lei, conform rapoartelor publicate miercuri la BVB.

    Derulată între 16 şi 30 iulie, oferta lansată de Maspex a vizat iniţial 98% din societatea inclusă în indicele BET, dar s-a încheiat cu aproximativ 72% din cât a anunţat iniţial grupul polonez că intenţionează să cumpere. Operaţiunea s-a ridicat la circa 600 mil. lei.

    Eugeniu Baltag, director pentru relaţii cu investitorii, Purcari, a vândut 26.500 acţiuni în valoare de peste 500.000 de lei, în timp ce Vladimir Cosovan, agronom-şef, a vândut titluri WINE de circa 875.000 de lei. În cazul lui Gheorghe Negura, controlor financiar, tranzacţiile s-au ridicat la 505.000 lei.

    Dumitru Groza, economist, a realizat vânzări de acţiuni de 183.500 de lei, iar Grigore Meriacre, CEO-ul Angel’s Estate, a efectuat tranzacţii 934.000 de lei.

    Victor Bostan, director general şi fondator al companiei din Republica Moldova, a vândut 10.600 de titluri WINE la 21 lei per unitate, respectiv 14.100 de acţiuni la un preţ de 20,75 per unitate, deci în total peste 500.000 de lei.

    Aliona Bostan, soţia CEO-ului, a efectuat vânzări de 1,27 mil. lei, iar Nicoleta Bostan a vândut 6.750 de acţiuni în valoare de circa 142.000 de lei.

    Purcari a înregistrat venituri de 91 mil. lei în primul trimestru din 2025, în creştere cu 12%, însă profitul net a înregistrat o scădere de 17%, ajungând la 9 mil. lei. Acţiunile WINE se tranzacţionează la 20,25 lei, în urcare cu 40% de la începutul anului. Valoarea de piaţă a emitentului este de aproximativ 820 mil. lei.

     

  • Băuturile energizante au revenit pe creştere în S1 şi au ţinut volumele îmbuteliatorului Coca-Cola din România pe linia de plutire

    ​Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, a raportat în primul semestru volume mai mici cu low single digits (1-3%) faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele din ultimul raport al grupului Coca-Cola HBC.

    „Băuturile carbogazoase au scăzut cu low single digits, în timp ce băuturile necarbonatate şi cafeaua au scăzut cu mid-single digits (4-6%). Am observat o creştere de peste zece procente (high-teens) în sectorul energizantelor, susţinută de o revenire în trimestrul 2 pe baza datelor comparative slabe, datorită introducerii măsurilor de reglementare  (interzicerea vânzării de energizante către minori n-red) în martie 2024”, se arată în raport.

    Per total, la nivelul grupului, volumele au urcat cu 2,6%, susţinute de categoriile de băuturi carbogazoase şi energizante.

    Coca-Cola HBC este liderul pieţei de băuturi răcoritoare din România, cu o cifră de afaceri de 4 mld. lei în 2024, dupa cum arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Pe plan local, sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România. Coca-Cola HBC are în România trei fabrici, la Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei.

     

  • Risc de inundaţii în România: Cod portocaliu în 5 judeţe

    Râuri din 23 de judeţe şi altele din 5 judeţe sunt sub avertizări Cod galben, respectiv portocaliu, din cauza ploilor torenţiale care pot provoca inundaţii locale şi depăşiri ale cotelor de apărare.

    Situaţia cea mai gravă este în judeţele Suceava, Neamţ, Harghita, Botoşani şi Iaşi, care se află sub Cod portocaliu miercuri între orele 13-24. Aici, riscul de viituri rapide şi inundaţii este foarte mare.

    Cod galben este în vigoare de miercuri ora 12 până joi ora 9 în 23 de judeţe: Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Cluj, Harghita, Mureş, Alba, Braşov, Sibiu, Hunedoara, Gorj, Covasna, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Iaşi, Vaslui şi Botoşani.

    Principalele bazine hidrografice afectate sunt Vişeu, Iza, Someş, Crişul Repede, Mureş, Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Siret şi Prut.

    Specialiştii avertizează că vor fi scurgeri importante pe versanţi, torrenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici şi creşteri mari de debite pe râurile mari, cu posibile depăşiri ale cotelor de apărare.