BusinessMagazin

Blog

  • PSD boicotează şedinţa coaliţiei de guvernare

    „Având în vedere atitudinea total lipsită de respect, decenţă şi umanitate faţă de primul preşedinte al României democratice, pe care au afişat-o cei din USR — inclusiv prin încercarea de a bloca funeraliile de stat şi decretarea doliului naţional — PSD nu va participa la şedinţa coaliţiei”, se arată într-un mesaj.

    Social-democraţii consideră inacceptabilă poziţia exprimată de USR în contextul ceremoniei funerare a fostului şef de stat şi cer tuturor liderilor politici să manifeste respect pentru personalităţile care au marcat decisiv parcursul democratic al României.

    „Solicităm tuturor oamenilor politici să dea dovadă de respect şi decenţă faţă de un om politic care a semnat intrarea României în NATO”, au mai transmis reprezentanţii PSD.

    Din respect pentru victimele Revoluţiei şi ale mineriadelor, USR a propus în şedinţa de guvern să nu fie doliu naţional, anunţă liderul Uniunii, Dominic Fritz. El precizează că reprezentanţii partidului nu vor participa la funeralii.

    Fostul preşedinte Ion Iliescu a murit marţi la vârsta de 95 de ani. Ion Iliescu s-a stins din viaţă după ce organele i-au cedat. Iliescu suferea de cancer pulmonar şi era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală.

  • Prespa, comoara ascunsă: Regiunea spectaculoasă din Grecia care atrage turiştii iubitor de natură

    În nord-vestul Greciei, la graniţa cu Albania şi Macedonia de Nord, regiunea lacurilor Prespa devine tot mai căutată de turişti pasionaţi de drumeţii, biodiversitate şi linişte – un colţ de lume cu pelicani, fluturi rari, urşi bruni şi peisaje alpine neatinse.

    Conform The Guardian, într-un colţ puţin cunoscut din nord-vestul Greciei, la intersecţia cu Albania şi Macedonia de Nord, regiunea lacurilor Prespa se conturează ca una dintre cele mai spectaculoase destinaţii naturale din Balcani.

    Aici, în inima unui bazin montan vast de peste 1.600 km², natura se dezvăluie în toată splendoarea ei: zeci de specii de fluturi, pelicani cu anvergura aripilor de peste trei metri, păduri de stejari şi chiar urşi bruni.

    Prespa este formată din două lacuri antice, Marele Prespa şi Micul Prespa, considerate a avea între 3 şi 5 milioane de ani.

    Acestea sunt aproape complet înconjurate de munţi, ceea ce conferă zonei o izolare aparte şi un farmec arhaic.

    Deşi nivelul apelor a scăzut în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice, ecosistemul rămâne extrem de divers: doar pe partea grecească a regiunii trăiesc aproape de trei ori mai multe specii de fluturi decât în întreaga Mare Britanie.

    În plus, aici se află cea mai mare colonie de pelicani dalmaţieni din Europa, alături de zeci de alte specii rare de păsări şi mamifere.

    În sezonul cald, Prespa devine un paradis pentru drumeţii şi turiştii pasionaţi de ecoturism, oferind trasee montane, sate pitoreşti şi ruine bizantine, precum insula Agios Achilleios sau chiliile monahale săpate în stâncă, vizitabile cu barca din satul pescăresc Psarades.

  • Trump îşi numeşte neoficial succesorul: J.D. Vance ar urma să preia conducerea mişcării MAGA şi să facă echipă cu Marco Rubio după expirarea mandatului lui Trump

    Preşedintele Donald Trump îl are în vedere pe vicepreşedintele J.D. Vance ca succesor al său şi pentru a prelua conducerea mişcării MAGA în viitor, scrie Reuters.

    „Ei bine, cel mai probabil”, a spus Trump când a fost întrebat dacă Vance este succesorul firesc al mişcării MAGA, în cadrul unui eveniment desfăşurat marţi la Casa Albă. „Sincer vorbind, este vicepreşedintele.”

    El a mai sugerat că Marco Rubio — care ocupă în prezent funcţiile de Secretar de Stat, consilier prezidenţial interimar pentru securitate naţională şi arhivist interimar al SUA — ar putea face echipă cu Vance într-o viitoare candidatură republicană, ca „cineva care poate s-ar asocia cu J.D. într-o formă sau alta.” Totuşi, Trump s-a abţinut să sprijine explicit vreun candidat pentru alegerile din 2028.

    Aceasta este cea mai clară declaraţie de până acum din partea lui Trump privind o posibilă susţinere a lui Vance pentru o candidatură prezidenţială în viitor.

    Întrebat în februarie dacă îl consideră pe Vance succesorul său, Trump a răspuns: „Nu, dar este foarte capabil.” La acea vreme, Trump a spus că este „prea devreme” pentru a vorbi despre 2028.

    „Cred, de asemenea, că avem oameni extraordinari — unii dintre ei sunt chiar aici pe scenă,” a spus Trump marţi, în timp ce stătea lângă Kristi Noem, secretarul pentru securitate internă, şi procurorul general Pam Bondi, printre alţii. „Aşa că este, evident, prea devreme să vorbim despre asta, dar cu siguranţă el [Vance] face o treabă excelentă şi probabil ar fi favoritul în acest moment.”

    Trump i-a menţionat anterior pe Vance şi Rubio ca potenţiali succesori în luna mai.

    Comentariul său recent vine după ce Rubio a declarat luna trecută că Vance „ar fi un candidat excelent dacă va decide că îşi doreşte asta.” Rubio, care a candidat la preşedinţie în 2016, şi-a minimizat propriile ambiţii prezidenţiale într-un interviu pentru Fox News, spunând că este concentrat pe rolul său actual de Secretar de Stat şi că ar fi mulţumit dacă aceasta ar fi „culmea” carierei sale în serviciul public. Totuşi, a adăugat: „niciodată nu ştii ce îţi rezervă viitorul; nu poţi exclude nimic.”

  • Sfârşitul unei ere: După 60 de ani, zilele lui Warren Buffet la cârma gigantului Berkshire Hathaway se apropie de final, iar investitorii nu se bucură de retragerea sa. Acţiunile conglomeratului s-au prăbuşit într-un ritm nemaintâlnit de 30 de ani

    Acţiunile Berkshire Hathaway, conglomeratul condus de legendarul investitor Warren Buffett, au scăzut într-un ritm nemaintâlnit de 30 de ani  pe fondul apropierii retragerii lui Buffett din funcţia de director general şi al ieşirii unor investitori din acţionariat, scrie Financial Times.

    Această scădere vine în contrast cu evoluţia ascendentă a indicelui S&P 500, care a crescut cu 11% în aceeaşi perioadă, incluzând şi dividendele.

    Buffett se apropie de finalul unei cariere de aproape şase decenii la cârma Berkshire, transformând un combinat textil în dificultate într-un conglomerat financiar care acoperă domenii de la asigurări la conducte de gaze naturale. Strategia sa de investiţii bazată pe “buy-and-hold” şi pe identificarea valorii subevaluate a generat randamente cu peste 5 milioane de puncte procentuale mai mari decât indicele S&P 500 din 1965 până în prezent.

    Aceste performanţe au alimentat ceea ce analiştii numesc „prima Buffett” – un bonus de încredere în evaluarea acţiunilor Berkshire, a explicat Cathy Seifert, analist CFRA.

    Cu toate acestea, această primă ar putea să nu fie transferată imediat succesorului Greg Abel.

    Conform unei analize, diferenţa de performanţă faţă de S&P 500 este una dintre cele mai mari înregistrate de Berkshire într-un interval de trei luni, din 1990 încoace.

    Compania a înregistrat o performanţă şi mai slabă doar la începutul pandemiei, când investitorii şi-au redus masiv expunerea pe acţiuni, în special în sectoare precum asigurările şi serviciile financiare – piloni centrali ai portofoliului Berkshire.

    Deocamdată nu este clar cine a vândut acţiunile de clasă A – acţiunile originale cu drepturi de vot ridicate – care în luna mai au atins un record de 812.855 de dolari pe unitate.

    Aceste acţiuni sunt de obicei deţinute de familii care au investit alături de Buffett în primii ani, fiind transmise din generaţie în generaţie. Raportările trimestriale ale investitorilor instituţionali şi fondurilor speculative vor fi publicate abia la finalul lunii.

    Această vânzare a avut loc în ciuda rezultatelor solide raportate de Berkshire în al doilea trimestru. Diviziile de transport feroviar (BNSF), utilităţi, producţie, servicii şi retail au înregistrat creşteri ale profitului.

    Chiar dacă fluctuaţiile valutare au afectat rezultatele operaţionale consolidate, eliminând acest efect, Berkshire a raportat o creştere de 8% a profitului faţă de anul precedent.

    Investitorii şi acţionarii spun însă că o fereastră de trei luni nu este un indicator corect pentru performanţa companiei, având în vedere orizontul de investiţii pe termen foarte lung al lui Buffett.

    Înainte de anunţul din luna mai, acţiunile Berkshire au crescut cu 18,9%, fiind percepute drept un refugiu sigur într-un context volatil, marcat de războiul tarifar iniţiat de fostul preşedinte american Donald Trump.

    „Pe măsură ce îngrijorările legate de tarife au crescut… mulţi s-au refugiat în siguranţa oferită de Berkshire”, a declarat Bill Stone, director de investiţii la Glenview Trust, un fond acţionar al Berkshire.

    Luni, după anunţul privind tranziţia conducerii, acţiunile au scăzut cu aproape 5%.

    Stone a comparat rezerva de lichidităţi şi investiţii în titluri de stat a Berkshire, evaluată la 344 miliarde de dolari, cu Fort Knox, subliniind că investitorii s-au reorientat în lunile următoare spre acţiuni din sectorul tehnologic, pe măsură ce temerile privind o recesiune s-au diminuat.

    „Ce conduce cu adevărat această piaţă acum este tehnologia – iar asta nu este punctul forte al lui Buffett”, a adăugat el.

    Raliul acţiunilor Berkshire din prima parte a anului a dus evaluarea companiei la niveluri rareori atinse după criza financiară globală. Raportul preţ-valoare contabilă (price-to-book) a urcat la aproape 1,8 – cel mai ridicat nivel din octombrie 2008.

    Buffett, care supervizează şi programul de răscumpărare de acţiuni al companiei, a încetat răscumpărările în mai 2024, conform documentelor oficiale. El cumpără acţiuni atunci când consideră că preţul este sub valoarea intrinsecă.

    „Acţiunile erau supraevaluate”, a afirmat Christopher Bloomstran, preşedintele Semper Augustus Investments, un fond acţionar al Berkshire.

     Totodată, el a adăugat că scăderea recentă a preţului ar putea să-l determine pe Buffett să revină curând la răscumpărări.

    Buffett a început, de asemenea, să îşi reducă expunerea pe unele investiţii. Anul trecut, a vândut o parte semnificativă din deţinerea Berkshire în Apple, iar compania a fost net vânzătoare de acţiuni timp de 11 trimestre consecutive. La finalul lunii iunie, lichidităţile reprezentau 30% din totalul activelor.

    În alte perioade marcate de euforie bursieră – precum bula dotcom din 1999 – Buffett a preferat să rămână în expectativă. Deşi a fost criticat la acea vreme, corecţia ce a urmat i-a confirmat filosofia investiţională conservatoare şi orientată spre valoare.

     

     

  • Un fost executiv Google trage semnalul de alarmă: Ideea că AI-ul va crea de fapt noi locuri de muncă este o prostie totală. Adevărul e că inteligenţa artificială va veni de fapt după toate joburile şi nici măcar şefii de la vârful companiilor nu sunt în siguranţă

    Mo Gawdat, fost Chief Business Officer al Google X – divizia de inovaţie a uneia dintre cele mai influente companii din lume – trage un semnal de alarmă care răsună dincolo de Silicon Valley: nicio funcţie, de la stagiar la CEO, nu este imună la valul tehnologic care vine, scrie CNBC.

    Gawdat a demontat cu brutalitate o idee larg răspândită în discursul public: aceea că inteligenţa artificială va genera noi locuri de muncă.

    „Este 100% o minciună”, spune el.

    Iar argumentele vin chiar din experienţa sa: startup-ul său, Emma.love, a fost construit cu ajutorul AI, de o echipă formată din trei oameni.

    „Un astfel de proiect ar fi necesitat, în trecut, 350 de dezvoltatori.”

    Cu peste trei decenii în industria tech, Gawdat nu este un pesimist de ocazie. A lucrat ani de zile în epicentrul inovaţiei mondiale, la Google X, unde a coordonat iniţiative legate de accesul global la internet, energie regenerabilă şi schimbări climatice. Tocmai din acest motiv, declaraţiile sale sunt cu atât mai greu de ignorat.

    Nu doar sarcinile repetitive sau de execuţie vor fi înlocuite. Potrivit lui Gawdat, AI va elimina inclusiv meserii despre care credeam că necesită „atingerea umană”: editori video, creatori de conţinut audio, lideri de organizaţii. Nici medicii şi profesorii nu sunt în afara pericolului – o predicţie susţinută şi de Bill Gates.

    În viziunea sa, doar profesioniştii de elită, cei mai buni în ceea ce fac, vor putea amâna inevitabilul. Însă nici aceştia nu sunt intangibili:

    „Vor veni vremuri în care cei mai incompetenţi CEO vor fi înlocuiţi de AI. Iar după aceea, şi cei competenţi.”

    În contrast, voci precum Mark Cuban sau Jensen Huang (fondatorul Nvidia) văd AI-ul ca pe o forţă complementară, nu ca pe o ameninţare. Pentru aceştia, cheia este adaptarea: învăţarea competenţelor digitale, perfecţionarea abilităţilor soft şi repoziţionarea în raport cu noile realităţi ale pieţei muncii.

    Cuban susţine un bootcamp gratuit de AI pentru copii, iar Huang foloseşte inteligenţa artificială în viaţa de zi cu zi – de la redactarea emailurilor până la consultanţă medicală rapidă.

    Realitatea din piaţă este însă mai complexă. Potrivit World Economic Forum, 41% dintre angajatori la nivel global (şi 48% în SUA) plănuiesc să reducă forţa de muncă din cauza AI. În acelaşi timp, 77% investesc în upskilling, iar aproape jumătate caută modalităţi de a transforma rolurile afectate în funcţii noi, compatibile cu automatizarea.

    Mai mult decât o tranziţie tehnologică, Mo Gawdat vede în revoluţia AI o criză de sens.

    „Nu am fost creaţi să ne trezim în fiecare dimineaţă şi să ne petrecem 20 de ore muncind. Ne-am definit identitatea prin muncă. A fost o minciună – una capitalistă.”

    Pentru ca această transformare să nu devină o traumă socială, Gawdat propune implementarea unui venit universal de bază (UBI) – o plată necondiţionată din partea statului, care să asigure existenţa într-o lume în care munca nu va mai fi sursa principală de venit.

    Totuşi, în ciuda optimismului despre eliberarea de „tirania orelor de lucru”, avertismentul său rămâne clar: în mâinile greşite, AI-ul poate deveni o armă.

    „Avem o problemă serioasă: aceste tehnologii vor începe să raporteze unor lideri orbiţi de putere, lăcomie şi ego. Iar asta e periculos.” a mai pus el.

    Mo Gawdat nu este singurul care avertizează asupra unei lumi în transformare accelerată. Dar puţini o fac cu atât de multă claritate:

     „Aceasta nu mai este o idee de science fiction. Este realitate. Şi e aici.”

     

  • Ce avere avea Ion Iliescu şi cine va moşteni avuţia fostului preşedinte

    În ultimii ani, veniturile sale au provenit din trei surse principale, totalizând aproximativ 1,45 milioane de lei, adică în jur de 325.000 de euro, conform datelor citate de actualitate.net:

    Administraţia Prezidenţială (2011–2017): 614.087 lei
    Academia Agricolă „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (2017–2022): 429.512 lei
    Casa de Pensii (2022–2023): 415.853 lei.

    În privinţa proprietăţilor imobiliare, fostul şef al statului figura în acte cu o vilă de aproximativ 170 mp situată în cartierul Primăverii şi un apartament de 156 mp cumpărat în 1996. În declaraţiile sale de avere apăreau, de asemenea, 16 tablouri semnate de artişti români contemporani, bijuterii şi un autoturism Volkswagen fabricat în 2004, scrie Gândul.

    Pensia sa specială de fost preşedinte depăşea, în 2023, suma de 20.000 de lei pe lună – echivalentul a peste 4.000 de euro – conform legislaţiei care îi asigura acest drept în baza funcţiilor de stat ocupate.

    Ion Iliescu şi soţia sa, Nina, care este născută în acelaşi an şi în aceeaşi lună cu fostul preşedinte, martie 1930, la doar o zi distanţă, nu au avut copii. Averea i-ar reveni, de drept, în totalitate soţiei fostului preşedinte.

    Mihai Bujor Sion, considerat „fiul de suflet” al soţilor Iliescu, cu care ar fi avut o relaţie apropiată, a fost menţionat în mai multe interviuri şi articole de presă.

    Potrivit actualitate.net, Sion a avut o carieră în diplomaţie, ocupând funcţii în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. A fost căsătorit cu actriţa Ioana Pavelescu, mama creatoarei de modă Maria Marinescu, însă cei doi au divorţat în urmă cu aproape un deceniu. Ulterior, el a avut o relaţie cu Laura Iordache, un fost model, mai tânără cu 30 de ani.

    Astăzi, Mihai Bujor Sion trăieşte în afara ţării şi a evitat expunerea publică în ultimii ani. Cu toate acestea, surse apropiate familiei susţin că el figurează în testamentul lui Ion Iliescu şi va intra în posesia bunurilor lăsate de fostul preşedinte.

  • Creatoarea de miliardari: care este compania unde până şi directorul financiar, şi şeful operaţiunilor globale au devenit miliardari în dolari

    Nvidia, gigantul producător de cipuri care a atins recent o capitalizare record de 4.000 miliarde de dolari, are doi noi miliardari în rândul executivilor săi de top. Directorul financiar Colette Kress şi Jay Puri, responsabil de vânzări şi marketing la nivel global, au acumulat fiecare averi de peste 1 miliard de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Este pentru prima dată când Bloomberg le evaluează oficial averile, iar mare parte din acestea provine din deţinerile masive de acţiuni Nvidia, care continuă să se aprecieze accelerat pe fondul exploziei cererii globale pentru tehnologia AI.

    Ascensiunea Kress şi Puri în rândul miliardarilor subliniază transformarea Nvidia într-un magnet financiar pentru top managementul său. De altfel, CEO-ul Jensen Huang, devenit recent al nouălea cel mai bogat om din lume cu o avere estimată la 154 miliarde dolari, a afirmat într-un summit recent din Washington:

     „Am creat mai mulţi miliardari în echipa mea de conducere decât orice alt CEO din lume. Se descurcă foarte bine.”

    Companii rivale precum Meta şi Alphabet oferă pachete salariale de sute de milioane pentru talente AI, iar startupuri ca Scale AI sau Windsurf devin ţinte ale achiziţiilor de talente. În acest context, succesul financiar al executivilor Nvidia devine un simbol al noului Eldorado tehnologic.

    Jay Puri, în vârstă de 70 de ani, este un veteran Nvidia încă din 2005, după ce a lucrat anterior peste două decenii la Sun Microsystems, unde a contribuit la dezvoltarea departamentului de marketing.

     La Nvidia, el conduce operaţiunile comerciale globale şi a fost recent implicat în diplomaţia tehnologică a companiei, având întrevederi cu oficiali din Vietnam şi China şi primind regele Bhutanului la sediul central.

    Colette Kress, de 57 de ani, este CFO din 2013, şi s-a alăturat companiei pe când aceasta valora sub 10 miliarde de dolari. Ea are un background solid în tehnologie lucând în trecut inclusiv la Microsoft şi Cisco.

     Într-un interviu din 2018, ea descria compania drept „vizionară, dar totodată foarte ancorată în realitate.”

    Alături de Huang, Kress şi Puri, trei membri ai consiliului de administraţie – Mark Stevens, Tench Coxe şi Harvey Jones – sunt şi ei miliardari, fiecare având peste 30 de ani de implicare în companie. Brooke Seawell, membru al board-ului din 1997, deţine o participaţie de circa 750 milioane dolari şi este în pragul atingerii aceluiaşi statut.

    Compania început cu emoţii anul 2025, pe fondul unor îngrijorări legate de AI-ul DeepSeek dezvoltat în China şi de anunţul privind tarifele comerciale al fostului preşedinte Donald Trump pe 2 aprilie.

     Cu toate acestea, pe 14 iulie, Nvidia a primit confirmarea că va putea continua exportul anumitor cipuri către China, ceea ce a atenuat temerile legate de pierderi de miliarde din cauza restricţiilor comerciale.

    Acţiunile Nvidia au crescut cu 31% doar în 2025 şi cu peste 1.100% din ianuarie 2023, un salt care a transformat compania în prima din lume cu o capitalizare de piaţă de 4.000 miliarde dolari.

    Ascensiunea fulgerătoare a Nvidia a redefinit nu doar piaţa de cipuri şi AI, ci şi harta miliardarilor din tehnologie. Pe măsură ce compania continuă să spargă recorduri şi să atragă talente, pare că Jensen Huang şi echipa sa conduc nu doar o revoluţie tehnologică, ci şi una financiară.

     

  • Ion Iliescu va fi înmormântat cu funeralii de stat. Va fi depus la Sala Unirii din Palatul Cotroceni

    În zilele de 6 şi 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului preşedinte al României Ion Iliescu.

    Calendarul şi desfăşurarea ceremoniilor au fost stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.

    Miercuri dimineaţa va avea loc un ceremonial pe Platoul Marinescu (sosirea cortegiului funerar).

    În Sala Unirii, unde va fi organizată ceremonia de priveghi.

    Joi, 7 august, pe Platoul Marinescu va avea loc plecarea cortegiului funerar.

    Ion Iliescu va fi înmormântat în Cimitirul Ghencea 3. Ceremonia de înhumare a fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, va avea loc doar în prezenţa familiei şi persoanelor apropiate.

  • Gigantul britanic din industria energiei BP va concedia încă 6.200 de oameni, în a doua restructurare din acest an

    BP va lansa o nouă revizuire a operaţiunilor şi costurilor sale şi se aşteaptă acum să reducă cu cel puţin 15% numărul angajaţilor de birou, la doar câteva luni după ce ultima reformă strategică a companiei a primit un răspuns slab din partea investitorilor, scrie FT.

    „BP poate şi va oferi rezultate mai bune pentru investitorii săi”, a declarat directorul general Murray Auchincloss.

    BP a anunţat marţi că va concedia 6.200 dintre cei 40.000 de angajaţi din birouri în acest an. Anterior, compania estimase că va reduce 4.700 de locuri de muncă în acest an. Forţa totală de muncă a BP este de aproximativ 100.000 de angajaţi.

    Noua analiză vine după ce BP a anunţat, în februarie, o „resetare fundamentală” a strategiei sale, reducând investiţiile în energie curată, crescând producţia de petrol şi promiţând reduceri de costuri de 4-5 miliarde de dolari faţă de nivelul din 2023.

    Grupul s-a angajat, de asemenea, să obţină 20 de miliarde de dolari din vânzarea de active.

  • Nicuşor Dan: Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziţiei anilor ‘90

    Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziţiei anilor ‘90, transmite preşedintele României, Nicuşor Dan: „Este obligaţia noastră să lămurim marile dosare ale epocii, pentru a merge asumat mai departe”.

    „Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziţiei anilor ‘90. Este obligaţia noastră să lămurim marile dosare ale epocii, pentru a merge asumat mai departe. Dumnezeu să-l ierte”, transmite preşedintekle Nicuşor Dan.

    Ion Iliescu a murit marţi la vârsta de 95 de ani. Fostul preşedinte al României s-a stins din viaţă după ce organele i-au cedat.

    Iliescu suferea de cancer pulmonar, era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală, unde a mers la cerere.