BusinessMagazin

Blog

  • Trump, convorbire „productivă” cu Putin înainte de întâlnirea cu Zelenski

    Preşedintele Donald Trump spune că a vorbit cu omologul său rus, Vladimir Putin, cu câteva ore înaintea unei întâlniri considerate extrem de importante în Florida, cu liderul ucrainean Volodîmîr Zelenski, relatează CNN.

    „Tocmai am avut o convorbire telefonică bună şi foarte productivă cu preşedintele Putin al Rusiei, înaintea întâlnirii mele, astăzi, la ora 13:00, cu preşedintele Zelenski al Ucrainei”, a scris Trump pe platforma Truth Social.

    Trump a precizat că întâlnirea cu Zelenski va avea loc în sala principală de mese a complexului Mar-a-Lago, în prezenţa presei.

    Discuţia telefonică cu Putin a avut loc în contextul unui nou val de atacuri cu rachete şi drone lansate de Rusia asupra Kievului, creând un fundal urgent pentru discuţiile cu Zelenski, mai notează CNN.

    Trump şi Putin au vorbit ultima dată în octombrie, convenind atunci să organizeze un summit la Budapesta. Câteva zile mai târziu însă, Trump a anulat brusc întâlnirea, spunând că ar fi fost „o pierdere de timp”.

     

     

  • Localitatea din România care atrage de 100 de ori mai mulţi turişti decât este numărul total al locuitorilor. De ce sunt românii cei mai buni turişti, din perspectiva primarului?

    „Am început să lucrăm pe brandigul localităţii şi pe o platformă dedicată pentru turism. Am luat o firmă specializată în branding şi am colaborat cu toţi actorii din turism şi chiar din afară care au vrut să-şi aducă un imput”, afirmă Mihai Dragomir. El adaugă că demersul de a atrage oamenii să participe la proges a vost anevoios, localnicii nu prea vedeau rostul pentru că fiecare avea camere de închiriat şi aşteptau să vină turiştii. „Le-am zis că problema nu e că n-avem turişti la Biertan, ci că nu rămân aici. Trebuie să schimbăm un pic optica asta, să transformăm turismul de masă (avem zeci de mii de turişti într-un an într-o localitate de 1.000 de locuitori) şi să atragem turişti mai de calitate, care să poată să rămână în destinaţia noastră pentru patrimoniu, pentru natură, pentru că facem parte şi din situl Natura 2000, suntem un UNESCO din 98 şi avem ce arăta, nu doar Biserica Evanghelică”, punctează primarul din Biertan.

    El adaugă că pe timpul verii nu există disponibilităţi de cazare decât dacă sunt rezervate din timp, majoritatea turiştilor fiind străini. „Meşteşugarii că turistul român este şi cel mai bun, lasă cel mai mulţi bani. Nemţii şi austriecii şi nu prea; cheltuiesc chinezii şi spaniolii. Turismul român este cel mai bun turism al nostru, pentru că şi rămâne cel mai mult şi cheltuie, declară Mihai Dragomir.

    De 2 ani Biertan atrage şi prin cele peste 40 de evenimente organizate anual, ca „Transilvania multiculturală”, un festival de de muzică, altul pentru film horror şi fantastic, Târgul de Crăciun şi altele mai mici, cu târguri lunare cu producători locali. Bijuteria localităţii este Biserica Evanghelică fortificată de la Biertan, în patrimoniul UNESCO din 1993, care atrage turişti încă dinainte de 89.

    „Avem un proiect de investiţii de peste 5 milioane de euro care vizează infrastructura şi investiţii pentru a implica localnicii în activităţi de turism şi de patrimoniu, prin meşteşuguri, activităţi culturale şi drumeţiile”, adaugă Mihai Dragomir.

  • Bombă americană, descoperită în centrul Belgradului. Zona a fost evacuată

    O bombă de 470 kg datând din cel de-al Doilea Război Mondial a fost descoperită duminică pe un şantier din centrul Belgradului, potrivit Le Figaro. Anunţul a fost făcut de poliţişti. Înainte de operaţiune, şantierul, situat în apropierea unei zone rezidenţiale şi a unui centru comercial, a fost atent verificat „pentru a asigura siguranţa misiunii”, au transmis poliţiştii.

    De asemenea, locuitorilor li s-a cerut să îşi mute vehiculele şi să îşi părăsească locuinţele aflate în apropierea şantierului. Bomba a fost transportată într-un poligon militar aflat la 180 km de Belgrad. Aceasta va fi distrusă în zilele următoare.

    Bomba AN-M44 de fabricaţie americană a fost utilizată în raidurile aeriene aliate împotriva poziţiilor germane în timpul eliberării Belgradului de sub ocupaţia nazistă în 1944.

    În ultimii ani, în Serbia au fost descoperite mai multe bombe neexplodate din conflicte trecute. Toate au fost dezamorsate fără incidente.

  • Zelenski se întâlneşte cu Trump în Florida pentru discuţii privind planul de pace

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni duminică cu preşedintele SUA, Donald Trump, pentru discuţii privind un plan de încheiere a războiului cu Rusia.

    Întâlnirea, care va fi găzduită de Trump la opulenta sa reşedinţă Mar-a-Lago, este programată pentru duminică, la ora 13:00 (20:00 ora României), potrivit Casei Albe, şi va fi prima întrevedere directă dintre cei doi din luna octombrie, când preşedintele SUA a refuzat solicitarea lui Zelenski de a primi rachete cu rază lungă de acţiune Tomahawk.

    Cei doi vor discuta despre planul de pace în 20 de puncte.

    Printre principalele teme sensibile se numără garanţiile de securitate pentru Ucraina şi reconstrucţia ţării, precum şi discuţiile teritoriale privind regiunea Donbas şi centrala nucleară de la Zaporojie.

    Liderii occidentali îşi reafirmă sprijinul pentru Zelenski

    Înaintea întâlnirii cu preşedintele SUA, Donald Trump, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a primit asigurări de sprijin din partea liderilor occidentali.

    Sâmbătă, Zelenski s-a întâlnit la Halifax cu premierul Canadei, Mark Carney, şi a participat la o videoconferinţă cu lideri din mai multe ţări europene, precum şi cu reprezentanţi de rang înalt ai Comisiei Europene şi NATO.

    Potrivit unor oficiali de la Palatul Élysée, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a subliniat că europenii trebuie să fie pe deplin implicaţi în discuţiile care îi vizează direct. Macron urmează să găzduiască în ianuarie, la Paris, o nouă reuniune a „Coaliţiei de Voinţă”, un grup de state care şi-au reafirmat sprijinul ferm pentru Kiev.

    Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că liderii europeni i-au transmis lui Zelenski „sprijinul lor deplin şi au subliniat angajamentul de a colabora îndeaproape cu Statele Unite pentru a obţine o pace durabilă şi justă în Ucraina”.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezentă la discuţii, a transmis pe platforma X că toate eforturile trebuie să conducă spre „obiectivul nostru comun – o pace justă şi durabilă, care să păstreze suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.

  • Alertă meteo în Bucureşti: vânt puternic duminică după-amiază, rafale de 60 km/h

    Capitala se va afla sub Cod galben de vânt duminică după-amiază şi seara. Rafalele vor atinge viteze de 50-60 km/h. Temperatura maximă va fi de 6-7 grade, iar minima de -4 până la -1 grad.

    Duminică, cerul va fi variabil. Vântul va sufla moderat (viteze de 30…40 km/h), cu intensificări după-amiaza şi seara, când se vor atinge viteze de 50…60 km/h. Temperatura maximă va fi de 6…7 grade, iar minima de -4…-1 grad.

    Luni, cerul va fi variabil, iar vântul va mai avea unele intensificări în prima parte a intervalului, cu viteze de 30…40 km/h. Temperatura maximă va fi de 4…6 grade.

    Municipiul Bucureşti se va afla sub incidenţa unei atenţionări Cod galben, pentru intensificări ale vântului, în după-amiaza şi seara zilei de duminică (28 decembrie).

     

  • A murit Brigitte Bardot. Adio divei rebele care a făcut lumea să viseze

    Brigitte Bardot a murit la 91 de ani. Moartea divei rebele a fost anunţată de fundaţia sa. Şi-a petrecut ultimii ani în Saint-Tropez, departe de lumina reflectoarelor.

    Brigitte Anne Marie Bardot, cunoscută ca BB, a devenit celebră prin iniţialele sale iconice. „Eram foarte fericită, foarte bogată, foarte frumoasă, dar şi foarte faimoasă şi foarte nefericită”, declara actriţa. Această frază rezumă sensul unei vieţi şi cariere trăite între 15 şi 40 de ani într-un mod accelerat şi intens.

    În ajunul împlinirii vârstei de 40 de ani, în 1974, Brigitte Bardot a decis să se retragă complet de pe scenă. Din 1973, s-a retras în vila sa de la Cannes, unde şi-a concentrat luptele pentru drepturile animalelor. A înfiinţat fundaţia sa prin licitarea bijuteriilor personale.

    Cu 45 de filme şi 70 de melodii la activ, Brigitte Bardot rămâne una dintre cele mai faimoase actriţe franceze din lume. Decizia sa de a se retrage, de a se izola de lume şi de a renunţa la actorie a transformat-o pentru totdeauna în simbolul frumuseţii şi senzualităţii femeilor de 20 şi 30 de ani, scrie La Repubblica.

    A lucrat cu regizori de calibru, precum Roger Vadim, Louis Malle şi Jean-Luc Godard. A contribuit la răsturnarea anumitor icoane feminine încă din primul său film, „Şi Dumnezeu a creat femeia”, în care a prezentat imaginea unei tinere „naturale”, emancipate sexual.

    Născută la Paris pe 28 septembrie 1934, fiica unui bogat industriaş, Brigitte Bardot a avut o relaţie complicată cu mama sa. De la o vârstă foarte fragedă, s-a dedicat în totalitate dansului. La cincisprezece ani, s-a înscris la Conservatorul din Paris.

    I s-a oferit un contract ca model şi a apărut adesea pe coperta revistei Elle. Regizorul Marc Allegret l-a rugat pe asistentul său, Roger Vadim, să o contacteze, şi a fost dragoste la prima vedere. Cei doi s-au căsătorit în 1952, la două luni după ce Brigitte a împlinit optsprezece ani.

    Primul ei succes mondial a venit odată cu filmul soţului ei, Roger Vadim, din 1956, „Şi Dumnezeu a creat femea”. Într-o perioadă în care modelul feminităţii în Statele Unite era încă „fata de alături”, în Franţa BB nu se temea să se dezbrace pe marele ecran.

    Câţiva ani mai târziu, filmul lui Jean Luc Godard, „Contempt”, bazat pe romanul lui Alberto Moravia, a ajuns în Italia tăiat şi distorsionat de producătorul Carlo Ponti. În anii 1960, a lucrat cu regizori importanţi precum Henri-Georges Clouzot şi Louis Malle.

    S-a separat de Vadim în 1956, urmată de multe relaţii care au durat doar câteva luni. În 1959, s-a căsătorit cu actorul Jacques Charrier, iar în anul următor s-a născut singurul ei fiu, Nicolas-Jacques Charrier. Relaţia ei cu maternitatea era complexă. BB era chinuită de paparazzi, iar fragilitatea ei a determinat-o să încerce să se sinucidă de mai multe ori.

    A patra şi ultima ei căsătorie a avut loc în 1992 cu Bernard d’Ormale, un politician din Frontul Naţional.

    „B.B. a murit acum. Era doar o imagine. Acum sunt o persoană diferită”, a declarat ea în ajunul împlinirii vârstei de 80 de ani. Şi-a trăit ultima parte a vieţii în ascunzătoarea sa din Saint-Tropez, proprietatea Madrague.

  • Uitaţi de Generaţia Z şi de Millennials. O nouă generaţie, mai atipică, devine noua forţă din economie, iar tot mai multe companii, chiar şi din România, se concentrează pe ei: nu muncesc, dar au bani şi consumă deseori produse exclusiviste

    Uitaţi, pentru o clipă, dezbaterile despre Gen Z şi Millennials. În majoritatea ţărilor dezvoltate, generaţia care va dicta următorul deceniu de consum şi de politici publice este cea a „silver economy”: oamenii de peste 50–60 de ani, cu viaţă profesională prelungită, venituri diversificate şi aşteptări tot mai mari de la branduri, angajatori şi stat, după cum a scris BUSINESS Magazin într-o amplă analiză în 2025. 

    Dacă ne uităm la demografie, vedem că pe  bătrânul continent, populaţia de 65+ ani a devenit mai numeroasă decât cea sub 15 ani. Peste 21% dintre europeni au deja peste 65 de ani, iar proporţia este în creştere accelerată. În România, peste 7,5 milioane de persoane au în prezent peste 50 de ani, iar până în 2040 populaţia de peste 65 de ani va ajunge să reprezinte aproape o treime din total, în timp ce ponderea tinerilor sub 15 ani va coborî sub 15%. Pe acest fond, „silver economy” devine din buzzword o miză strategică: o economie a vieţii îndelungate, a consumului matur şi a unei etape în care oamenii rămân activi şi relevanţi după 60 sau 70 de ani.

    Piaţa muncii este primul teren unde schimbarea se vede. „Transformarea pieţei muncii este profund influenţată de realităţile demografice: populaţia activă îmbătrâneşte, iar companiile trebuie să înţeleagă rapid că sustenabilitatea resurselor umane nu se va mai putea baza exclusiv pe generaţiile tinere. Nu mai vorbim despre un orizont îndepărtat, ci despre o nevoie foarte concretă: cum păstrăm oamenii cu experienţă valoroasă activi, motivaţi şi implicaţi cât mai mult timp?”, spune Bogdan Gabor, Country Manager Lugera The People Republic. El nuanţează şi unul dintre miturile frecvente: „Persistă ideea că tinerii sunt automat mai adaptabili, mai rapizi, mai «conectabili» la schimbare. E o prejudecată subtilă, dar puternică, şi care trebuie nuanţată. Adaptabilitatea nu este o chestiune de vârstă, ci de mentalitate şi disponibilitate.”

    În paralel, sistemul de pensii şi produsele financiare sunt forţate să ţină pasul cu o viaţă profesională care poate ajunge la 40–50 de ani şi cu o perioadă de pensionare ce se întinde, uneori, pe încă două-trei decenii. „Observăm în mod clar o schimbare a profilului, interesului şi obiceiurilor participanţilor la fondurile de pensii private. Vedem o generaţie de viitori pensionari mai activă, mai informată şi mai implicată faţă de acum 10–15 ani”, spune Alexandra Bălan Marinescu, Director General Adjunct la Allianz-Ţiriac Pensii Private. Ea avertizează însă că „o viaţă mai lungă presupune soluţii mai flexibile, care să permită continuarea randamentului investiţional şi în perioada de plată”, iar fără Pilonul II şi contribuţii suplimentare în Pilonul III „mulţi vor avea dificultăţi în a menţine un trai decent la pensie”.

    Longevitatea nu mai este doar subiect medical, ci vector economic. MedLife a anunţat o investiţie de 3 milioane de euro într-un program de testare genetică care vizează tocmai calitatea vieţii şi îmbătrânirea activă. „Longevitatea devine o temă tot mai relevantă, dar ceea ce contează cu adevărat este să trăim cât mai mulţi ani într-o stare de sănătate, activi şi autonomi. În esenţă, vorbim despre îmbunătăţirea calităţii vieţii, despre obiectivul ca tot mai mulţi români să trăiască cât mai mulţi ani sănătoşi şi cu un stil de viaţă echilibrat”, spune dr. Dumitru Jardan, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculară MedLife. El crede că, în 5–10 ani, testarea genetică poate deveni la fel de firească precum analizele de sânge, inclusiv ca beneficiu oferit de angajatori.

    În farfurie, discuţia despre „silver economy” se traduce în inovaţie de produs şi repoziţionare de portofolii. „Starea de bine şi de sănătate ale populaţiei peste 65 de ani vor fi şi mai importante pentru economie şi societate în viitor. (…) Creşterea speranţei de viaţă este importantă, iar România este pe ultimele locuri în UE, dar şi mai importantă este creşterea speranţei de viaţă sănătoasă. Dacă trăim mult cu boală reprezentăm o mare povară economică pentru societate”, subliniază Nicoleta Tupiţă, Nutrition Manager South Eastern Europe Nestlé. Ea rezumă astfel provocarea: „Pentru a îmbătrâni frumos şi a fi fericiţi avem nevoie de plăcerea de a mânca, nu vom putea trăi doar cu pastile, pudre şi alimente fade, chiar dacă acestea ne susţin sănătatea fizică. Sănătatea mintală şi bucuria de a trăi sunt la fel de importante pentru longevitate şi observăm aceste atitudini la super-centenarii din zonele albastre.”

    Pentru companii, mesajul este dublu. Pe de o parte, generaţia 50+ devine o resursă-cheie pe o piaţă a muncii tensionată, unde experienţa şi capacitatea de reinventare vor conta tot mai mult. Pe de altă parte, aceeaşi generaţie este şi motor de consum: de la servicii medicale şi wellness, la turism, produse alimentare, soluţii financiare şi tehnologie adaptată unei vieţi mai lungi. „Silver spenders” nu sunt un apendice al economiei, ci viitorul ei previzibil. Cine îi vede la timp – ca angajaţi, clienţi şi parteneri – are, probabil, avantajul competitiv al următorului deceniu.

     

  • Wall Street Journal: 2026 începe prost pentru angajaţi, marile companii nu mai vor să recruteze şi se pregătesc să lucreze cu mai puţini oameni. Cum se va transforma piaţa muncii în 2026?

    Dacă în urmă cu câţiva ani companiile vorbeau despre creştere, extindere şi competiţie pentru talente, planurile pentru 2026 arată complet diferit. „Planul de joc al companiilor mari pentru anul viitor? Să nu mai angajeze”, scrie The Wall Street Journal. Marile organizaţii se pregătesc să intre într-un an prudent, în care obiectivul principal este eficienţa, nu expansiunea. În loc să îşi mărească echipele, companii precum Shopify şi Chime Financial transmit deja că vor menţine efectivele actuale sau chiar le vor reduce, preferând modele de lucru mai „slabe”, în care costurile sunt atent controlate, iar presiunea pe productivitate creşte. Prognozele platformei de recrutare Indeed merg în aceeaşi direcţie şi arată că 2026 nu va fi un an al boomului pe piaţa muncii, ci un an al aşteptării şi prudenţei.

    Semnale vin şi din zona executivilor. La un eveniment organizat de Yale School of Management, majoritatea CEO-ilor prezenţi au spus deschis că nu iau în calcul extinderea echipelor anul viitor. Mulţi dintre ei recunosc că încă ajustează efectele perioadei de supraangajări de după pandemie şi încearcă acum să stabilizeze organizaţiile, într-un context macroeconomic complicat, în care costurile cresc, competiţia se schimbă, iar presiunea fiscală devine mai puternică pe multe pieţe.

    Un rol important îl joacă şi tehnologia. Automatizarea şi inteligenţa artificială preiau tot mai multe sarcini, iar companiile preferă să investească în instrumente digitale în loc să adauge noi oameni în organigramă. Consecinţa directă este o atmosferă de nesiguranţă pentru angajaţi. „Toată lumea este speriată pentru jobul ei”, notează Wall Street Journal, citând reacţiile oamenilor din corporaţii.

    Pentru piaţa muncii, mesajul este clar: mai puţine oportunităţi noi, mai multă presiune pe oamenii deja angajaţi şi o dependenţă tot mai mare de tehnologie ca soluţie pentru productivitate. 2026 nu se anunţă ca un an al extinderii, ci ca unul în care companiile preferă să „strângă cureaua” şi să funcţioneze cu echipe mai mici, dar mai eficiente.

     

  • Un oraş din România este atât de sufocat de turişti încât a dezvoltat o strategie elaboratã spre alte atracţii din zonă

    În opinia ei, un lucru extrem de important este „creşterea” oamenilor din turism. „Cred că prin proiectele pe care le-am atras şi prin atelierele pe care le-am organizat şi prin târgurile de turism la care am participat, fie târgurile naţionale, cele internaţionale, am creat o reţea, de <sateliţi>, oameni care fie lucrau în centrele de informare turistică din sate, actori care lucrau în asociaţii de promovare, în forme asociative, asociaţii de dezvoltare intracomunitare, unde sunt doar primării. Ne-am dat seama că aceşti oameni nu se cunosc între ei. Pentru noi a fost un risc mare să vedem că un reprezentant al turismului din Râşnov nu se cunoştea cu hotelier din Poiana Braşov sau ce să mai vorbim, să cunoască partener din Vama Buzăului”, a afirmat Alina Drăgan în cadrul ediţiei de anul trecut a conferinţei Destinaţia Anului.
    Şi acesta a fost o pedală de acceleraţie pe care am apăsat, doar că am apăsat cu efort, pentru că, neavând susţinere financiară, aşa cum este firesc să existe, aşa cum acum legislaţia o reglementează, parteneriatul public-privat trebuie să însemne într-adevăr şi public şi privat, care vin la masă şi îşi stabilesc împreună în direcţii strategice şi îşi asumă ce fac împreună şi apoi vorbesc de monitorizare, vorbesc de o identificare acei a identităţii. Practic, am început să facem cu resursele pe care le aveam şi ne-am dat seama că în momentul în care am început nu aveam nici strategie pe turism.
    „În strategia Braşovului, turismul nu prea exista, deşi era judeţul care atrăgea cel mai mare număr de turişti. Asta se întâmplă atunci când eşti binecuvântat, norocos şi deşi, ai aceste resurse, nu le conştientizezi, le iei în derâdere sau nu le fructifici suficient”, spune Alina Drăgan. Ea adaugă că un lucru care face diferenţa în judeţul Braşov şi altele este ruta gastronomiei tradiţionale, o ambiţie de a arăta bogăţia judeţului Braşov din punct de vedere gastronomic. „Gastronomia este unul din locurile şi lucrurile pe care am reuşit să le aducem în prim plan, cu resurse financiare puţine, dar care să arate varietatea şi care să poată să ducă valul de turişti care umplu centru istoric al Braşovului, cel care aglomerează în exces Branul, către alte destinaţii. Poţi avea o experienţă gastronomică şi implicit să vizitezi cetăţi fortificate, să mergi pe trasee de drumeţie, să ai experienţă cu familia şi în Ţara Făgăraşului, şi în Cohalm, în zona de nord a judeţului, şi înspre Vama Buzăului, în tot ce înseamnă Ţara Bârsei”, adaugă reprezentanta Braşovului, oraş care are, oficial, circa 1.000.500 de turişti, o medie de sejur de două nopţi, avem în jur de 30.000 de locuri de cazare. 

  • Grupul indian Coforge achiziţionează compania americană Encora pentru 2,35 miliarde de dolari. Encora cumpărase din România în 2023 compania Softelligence

    Furnizorul indian de servicii IT Coforge a anunţat vineri achiziţia companiei americane Encora, specializată în soluţii de inteligenţă artificială, la o valoare de 2,35 miliarde de dolari. Tranzacţia include şi operaţiunile din România ale fostei companii Softelligence, preluată de Encora în mai 2023.

    Encora, susţinută de fondurile de investiţii Advent International şi Warburg Pincus, oferă soluţii AI pentru inginerie de produs, cloud şi date. Potrivit Reuters, Coforge estimează venituri anuale de 2 miliarde de dolari pentru entitatea combinată până în martie 2027.
    Tranzacţia urmează să fie finalizată în patru până la şase luni.

    Encora a intrat pe piaţa din România prin achiziţia Softelligence, companie fondată de Adrian Blidăruş, care a încheiat anul 2022 cu afaceri de 18,5 milioane de euro şi aproximativ 250 de angajaţi în birourile din Bucureşti şi Craiova.
    În urma tranzacţiei din 2023, Blidăruş a preluat poziţia de Executive Vice President pentru operaţiunile Encora din Europa.

    Coforge va finanţa valoarea de 1,89 miliarde de dolari reprezentând componenta de capital a tranzacţiei prin emisiunea de acţiuni preferenţiale la un preţ de 1.815,91 rupii pe acţiune – o primă de 14,5% faţă de cotaţia de vineri. Acţionarii Encora vor primi o participaţie de 20% în compania combinată.

    Pentru acoperirea datoriilor Encora, Coforge intenţionează să atragă până la 550 de milioane de dolari, fie printr-un credit-punte, fie printr-un plasament privat de acţiuni.

    Compania indiană, care generează 58% din venituri din America de Nord şi de Sud, îşi va consolida prezenţa în vestul şi centrul Statelor Unite prin această achiziţie şi va avea acces la cei aproximativ 3.100 de angajaţi ai Encora din America Latină.

    Coforge a înregistrat venituri de 120,51 miliarde de rupii (1,34 miliarde de dolari) în anul fiscal 2025, în creştere cu 32% faţă de anul precedent. Encora a raportat o cifră de afaceri de 516 milioane de dolari.

    Potrivit Pareekh Jain, fondatorul firmei de consultanţă EIIR Trend, citat de Reuters, veniturile aduse de această fuziune vor propulsa Coforge pe locul al şaptelea în clasamentul celor mai mari companii IT din India, depăşind Persistent, Mphasis şi Hexaware.