BusinessMagazin

Blog

  • Bătălia titanilor continuă: Paramount vine cu o nouă ofertă în încercarea de a prelua studioul de filme Warner Bros. Dacă autorităţile întârzie aprobarea, acţionarii primesc plăţi trimestriale

    Paramount şi-a îmbunătăţit oferta de 108 miliarde de dolari pentru Warner Bros Discovery (WBD), oferind acţionarilor o sumă suplimentară care îi va compensa în cazul în care autorităţile de reglementare vor întârzia finalizarea tranzacţiei, notează FT.

    Conform noilor termeni, investitorii WBD ar urma să primească plăţi trimestriale suplimentare dacă tranzacţia nu se va finaliza până la sfârşitul anului 2026, transferând astfel o parte din riscul de reglementare înapoi către Paramount.

    Compania a declarat că propunerea îmbunătăţită subliniază încrederea sa în obţinerea aprobărilor şi oferă mai multă certitudine acţionarilor, în contextul intensificării controlului antitrust asupra fuziunilor de tip mega-media pe ambele părţi ale Atlanticului.

    Această mişcare reprezintă cea mai recentă încercare a Paramount, condusă de miliardarul David Ellison, de a concura cu acordul Netflix de 83 de miliarde de dolari cu WBD pentru studioul şi activele de streaming, ridicând miza într-o luptă de profil înalt pentru controlul uneia dintre cele mai râvnite biblioteci de conţinut din Hollywood.

  • Noul El Dorado: Investitorii fac coadă şi investesc miliarde de euro în start-up-uri europene din domeniul inteligenţei artificiale şi al tehnologiilor de ultimă generaţie de apărare

    Investitorii varsă miliarde de euro în start-up-uri europene din domeniul inteligenţei artificiale şi al tehnologiilor de apărare, susţinând companii considerate esenţiale pentru competitivitatea economică şi securitatea strategică a Europei.

    Potrivit datelor PitchBook citate de Financial Times, investiţiile totale de capital de risc în Europa au crescut cu 5% în 2025, ajungând la 66 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel de după pandemie. Această creştere a fost alimentată în principal de tranzacţii majore în favoarea celor mai importante companii europene din AI şi defence tech.

    Mai multe firme din aceste sectoare sunt în prezent în discuţii pentru noi runde de finanţare, la evaluări semnificativ mai mari decât cele anterioare, potrivit unor surse familiarizate cu negocierile.

    Printre acestea se numără Legora, un start-up suedez specializat în inteligenţă artificială juridică, care negociază o finanţare la o evaluare de aproximativ 4 miliarde de dolari, de peste două ori mai mare decât cea de 1,8 miliarde de dolari obţinută în octombrie anul trecut. Compania a refuzat să comenteze.

    În Marea Britanie, Synthesia, companie specializată în avatare AI, a atras recent 200 de milioane de dolari la o evaluare de 4 miliarde de dolari, în timp ce grupul de inteligenţă artificială audio ElevenLabs a ajuns la o evaluare impresionantă de 11 miliarde de dolari, după o rundă de finanţare de 500 de milioane de dolari, condusă de Sequoia Capital.

    Şi sectorul tehnologiilor de apărare este în plină expansiune. Isar Aerospace, companie din München specializată în lansatoare de sateliţi şi evaluată la 1 miliard de dolari, discută atragerea unor fonduri noi substanţiale. Reprezentanţii companiei au refuzat, de asemenea, să comenteze.

    Aceste negocieri vin după ce producătorii germani de drone Helsing şi Quantum-Systems au atras împreună aproape 1 miliard de euro în runde majore de finanţare anul trecut.

    „Apărarea şi inteligenţa artificială sunt două dintre cele mai fierbinţi sectoare ale momentului, aşa că nu este surprinzător că atrag multe dintre mega-runde”, a declarat Aaron Archer, partener la firma de avocatură Cooley. „Vedem un volum uriaş de investiţii de ambele părţi ale Atlanticului şi ne aşteptăm ca acest ritm să se accelereze.”

    În paralel, investitorii de capital de risc şi fondatorii profită de pieţele favorabile pentru a-şi vinde participaţiile sau pentru a ieşi complet din investiţii, pe fondul creşterii numărului de exituri, fie prin vânzarea start-up-urilor, fie prin reducerea participaţiilor existente, mai arată datele PitchBook.

  • Hyundai refuză creditele de carbon chinezeşti şi intră în ofensivă electrică în Europa. Gigantul sud-coreean plănuieşte lansarea a cinci noi modele electrice şi hibride în următoarele 18 luni

    Hyundai Motor este „pregătită să lupte” cu producătorii auto chinezi pe piaţa europeană, mizând pe o strategie care să accelereze producţia de modele electrice şi hibride, dar şi care să respecte normele UE privind emisiile, fără a achiziţiona credite de carbon de la competitori.

    Xavier Martinet, şeful operaţiunilor Hyundai Europa, a declarat că grupul sud-coreean se numără printre constructorii cei mai pregătiţi pentru competiţia cu celor din China, în contextul în care vânzările de vehicule electrice ale companiei au crescut cu 48% anul trecut.

    În următoarele 18 luni, Hyundai plănuieşte lansarea a cinci noi modele electrice şi hibride, parte a obiectivului de electrificare a întregii game.

    Martinet a subliniat că Hyundai nu intenţionează să intre în scheme de „pooling” (nr. red. gruparea resurselor) pentru credite de emisii cu alţi producători. „De ce ai plăti un competitor pentru a-ţi atinge obiectivul? Nu doar cheltuieşti bani, ci îl şi îmbogăţeşti pe altcineva”, a spus acesta.

    Reglementările europene impun constructorilor auto reduceri semnificative ale emisiilor, iar companiile care nu reuşesc să-şi crească suficient vânzările de vehicule electrice pot evita amenzi de miliarde de euro fie prin accelerarea tranziţiei, fie prin cumpărarea de credite de carbon de la rivali cu emisii mai reduse.

    În ultimul an, mai mulţi producători au apelat la astfel de aranjamente, inclusiv cu grupuri chineze precum BYD, care dispun de volume mari de credite datorită vânzărilor solide de EV-uri în Europa.

    Printre exemplele recente, Nissan a anunţat că va face „pooling” cu BYD, Mazda cu joint-venture-ul său chinez Changan Mazda, iar Tesla cu un grup extins de constructori, inclusiv Stellantis, Ford, Toyota, Honda şi Leapmotor. Mercedes-Benz s-a asociat cu Polestar şi Volvo Cars, ambele deţinute de Geely. Hyundai nu a intrat până acum în niciun astfel de parteneriat.

    Grupul sud-coreean, care include şi marca Kia, îşi propune să-şi apere cota de piaţă de aproximativ 8% în UE şi Marea Britanie, cea mai mare în rândul producătorilor non-europeni, printr-un nou val de produse, deschis de lansarea hatchback-ului electric Ioniq 3, programată pentru aprilie. Modelul va concura direct cu Volkswagen ID.3, poziţionat sub pragul de 30.000 de euro.

     

     

  • Databricks, gigantul de date şi AI cofondat de profesorii români Ion Stoica şi Matei Zaharia, finalizează o rundă de 5 miliarde de dolari la o evaluare de 134 de miliarde de dolari. Veniturile anualizate au ajuns la 5,4 miliarde de dolari, în creştere cu 65%, iar compania are acum peste 20.000 de clienţi

    Databricks, compania de analiză a datelor şi inteligenţă artificială din San Francisco cofondată de profesorii români Ion Stoica şi Matei Zaharia, a finalizat o rundă de finanţare Series L de circa 5 miliarde de dolari la o evaluare de 134 de miliarde de dolari, potrivit unui comunicat al companiei, şi a datelor Reuters şi CNBC. La aceasta se adaugă circa 2 miliarde de dolari în facilităţi de credit, conduse de JPMorgan Chase alături de Barclays, Citi, Goldman Sachs şi Morgan Stanley, ceea ce duce injecţia totală de capital la peste 7 miliarde de dolari.

    ◆ Printre investitorii din rundă se numără: Microsoft, Goldman Sachs, Morgan Stanley, Neuberger Berman, Autoritatea de Investiţii a Qatarului şi fonduri asociate UBS

    Databricks, compania de analiză a datelor şi inteligenţă artificială din San Francisco cofondată de profesorii români Ion Stoica şi Matei Zaharia, a finalizat o rundă de finanţare Series L de circa 5 miliarde de dolari la o evaluare de 134 de miliarde de dolari, potrivit unui comunicat al companiei, şi a datelor Reuters şi CNBC. La aceasta se adaugă circa 2 miliarde de dolari în facilităţi de credit, conduse de JPMorgan Chase alături de Barclays, Citi, Goldman Sachs şi Morgan Stanley, ceea ce duce injecţia totală de capital la peste 7 miliarde de dolari.

    Runda a crescut de la cele 4 miliarde de dolari anunţate de companie în decembrie, fiind suprasubscrisă în ultimele săptămâni. „Nu eram siguri că vom reuşi să strângem toate cele cinci miliarde”, a declarat Ali Ghodsi, cofondator şi CEO Databricks, pentru CNBC. Printre investitorii din runda de capital se numără Microsoft, Goldman Sachs (prin Growth Equity at Goldman Sachs Alternatives), Glade Brook Capital, Morgan Stanley, fonduri afiliate Neuberger Berman, Autoritatea de Investiţii a Qatarului (QIA), fonduri asociate UBS şi JPMorgan Chase – acesta din urmă printr-un nou vehicul de investiţii strategice în cadrul Security and Resiliency Initiative, potrivit comunicatului companiei.

    „Vedem un interes copleşitor din partea investitorilor pe măsură ce atacăm două pieţe noi”, a declarat Ghodsi în comunicat.

    Venituri de 5,4 miliarde de dolari, creştere accelerată şi retenţie de peste 140%

    Compania a raportat venituri anualizate de peste 5,4 miliarde de dolari în trimestrul patru, în creştere cu peste 65% de la an la an, potrivit datelor companiei. Ritmul de creştere s-a accelerat semnificativ: în decembrie, Databricks raporta venituri anualizate de 4,8 miliarde de dolari, cu o creştere de 55%, iar în vara trecută prognoza era de 50%.

    Compania a generat flux de numerar liber pozitiv în ultimele 12 luni.

    Produsele de inteligenţă artificială ale Databricks generează singure 1,4 miliarde de dolari în venituri anualizate. Peste 800 de clienţi depăşesc un milion de dolari în venituri anuale, iar peste 70 depăşesc 10 milioane de dolari, potrivit comunicatului. Baza totală de clienţi a crescut de la 15.000 – câţi erau raportaţi anul trecut – la peste 20.000 de organizaţii, inclusiv adidas, AT&T, Bayer, Block, Mastercard, Rivian şi Unilever, conform comunicatului.

    „Cred că unul dintre motivele pentru care această rundă a fost suprasubscrisă este că investitorii se uită la cifrele noastre şi îşi dau seama că suntem un beneficiar al AI. Orice lucru pe care stratul de AI îl utilizează direct va vedea o explozie a consumului, pentru că ai aceşti agenţi care rulează şi fac asta”, a declarat Ghodsi pentru Reuters.

    Lakebase, Genie şi achiziţii strategice

    Capitalul va fi folosit pentru a accelera dezvoltarea a două produse strategice: Lakebase – o bază de date construită pentru agenţi AI – şi Genie – un asistent conversaţional care permite oricărui angajat să interacţioneze cu datele companiei în limbaj natural, potrivit comunicatului. Compania intenţionează, de asemenea, să utilizeze fondurile pentru cercetare în domeniul AI, achiziţii strategice şi furnizarea de lichiditate angajaţilor în cursul acestui an.

    Portofoliul complet de produse al Databricks include Agent Bricks, Genie, Lakebase, Lakeflow, Lakehouse şi Unity Catalog, conform comunicatului. Cu lansarea recentă a Lakebase, compania şi-a extins piaţa adresabilă, intrând în competiţie directă cu Oracle şi SAP, pe lângă rivalul său tradiţional Snowflake, potrivit CNBC. Databricks a depăşit Snowflake ca dimensiune – aceasta din urmă a raportat venituri de 1,21 miliarde de dolari în trimestrul din octombrie, cu o capitalizare bursieră de circa 58 de miliarde de dolari.

    IPO posibil, dar fără grabă

    Databricks este considerată pe scară largă una dintre cele mai probabile candidate pentru o listare publică în 2026, alături de SpaceX, OpenAI şi Anthropic. Ghodsi a declarat pentru CNBC că firma este pregătită să se listeze „atunci când momentul este potrivit”, dar că runda masivă de capital îi oferă flexibilitatea de a rămâne privată.

    „Dacă această corecţie nu a atins încă minimul şi va continua, vom continua pur şi simplu ca o companie privată”, a spus Ghodsi, potrivit CNBC. Injecţia de 7 miliarde de dolari face compania „foarte bine capitalizată, în cazul în care vine o iarnă (a finanţărilor – n. red.)”, a mai spus CEO-ul pentru Reuters.

    Runda a fost finalizată pe fondul unei vânzări masive pe acţiunile de software la nivel global, în contextul îngrijorărilor investitorilor că instrumentele AI ar putea perturba industria de software. Acţiunile Oracle şi Snowflake au scăzut cu aproximativ 13% săptămâna trecută, potrivit CNBC.

    „Corecţia este o reacţie exagerată şi veţi vedea toate aceste companii continuând să existe. Nimeni nu scapă de ele prea curând. Şanţul lor de apărare se micşorează, însă”, a comentat Ghodsi, conform CNBC.

    Compania are peste 30 de birouri la nivel global, potrivit comunicatului.

    În spatele Databricks se află şi doi profesori de origine română care au revoluţionat procesarea datelor la scară largă prin crearea motorului open-source Apache Spark.

    Ion Stoica, în vârstă de 60 de ani, s-a născut în România, a absolvit Universitatea Politehnica Bucureşti în 1989 şi a emigrat în Statele Unite în 1994 pentru studii doctorale. Este profesor de informatică la Universitatea din California, Berkeley, unde conduce laboratorul SkyLab. Pe lângă Databricks, Stoica a cofondat alte două companii: Conviva (2006) şi Anyscale (2019). Este membru al Academiei Române.

    Matei Zaharia, în vârstă de 40 de ani, s-a născut la Bucureşti şi a crescut în Canada. A studiat la Universitatea Waterloo şi a creat Apache Spark în 2009 în cadrul laboratorului AMPLab de la UC Berkeley. Este CTO al Databricks şi profesor asociat la aceeaşi universitate. A primit premiul ACM pentru cea mai bună teză de doctorat în 2014.

    Fondată în 2013, Databricks s-a clasat pe locul 3 în topul CNBC Disruptor 50 pentru 2025.

     

  • Prinşi constant între dorinţa de a-şi cumpăra un apartament, o maşină sau a-şi întemeia o familie, cei mai mulţi tineri se confruntă cu presiuni financiare. Cum reuşesc adulţii generaţiei Z să facă faţă fluctuaţiilor economice?

    Presiunile financiare se resimt tot mai mult în deciziile importante din viaţa tinerilor. A-ţi cumpăra un apartament, a face o nuntă, a avea un copil sau chiar a-ţi achiziţiona o maşină sunt decizii care de multe ori sunt amânate din motive financiare. Totuşi, unii tineri reuşesc să se descurce, dacă au parte şi de ajutorul financiar al părinţilor.

    Dintr-un raport realizat în 2025 de Horowitz Research, o agenţie americană de cercetare de piaţă privind comportamentul consumatorilor, reiese că aproape jumătate dintre tinerii gen Z afirmă că se străduiesc din greu să-şi satisfacă nevoile de bază şi trăiesc de la un salariu la altul în economia actuală. Doar 10% dintre respondenţii studiului  consideră că au o situaţie financiară stabilă, dar cei mai mulţi se confruntă cu resurse limitate într-o perioadă esenţială a vieţii lor.

    „În ziua de azi, pur şi simplu mi se pare foarte greu să îţi cumperi un apartament chiar şi cu două camere, nici nu mai zic că a visa la o casă pare ceva imposibil. A avea propria locuinţă a ajuns să fie un ideal, ceva la care ştii că vrei să ajungi într-o bună zi, dar cu un salariu care abia face faţă inflaţiei, nici nu ştii când va veni acea zi. De cele mai multe ori mă simt <overworked>, pentru că lucrez ore suplimentare pentru a strânge bani pentru un apartament într-o zonă decentă din Cluj-Napoca”, spune Miruna, o tânără în vârstă de 24 de ani.

    Acelaşi studiu ne arată că pentru a economisi bani, mai bine de 40% dintre tineri aleg să rămână acasă în loc să iasă în oraş, 42% dintre respondenţi sunt mult mai atenţi la cheltuielile zilnice, iar 39% dintre tineri lucrează ore suplimentare la muncă sau au un al doilea loc de muncă pentru a face faţă presiunilor financiare. Totodată, Generaţia Z este tot mai implicată în sprijinirea comunităţii, 42% dintre tineri fac voluntariat, ceea ce marchează o creştere faţă de anul precedent.

    Maria, o tânără în vârstă de 26 de ani, mărturiseşte că în ultimul an a amânat mai multe achiziţii care i-ar fi adus plăcere (un nou televizor, o maşină de spălat vase, un nou laptop sau plecări în vacanţă) şi de care ar fi avut nevoie, dar cu toate acestea, nu renunţă la unele lucruri care o fac cu adevărat fericită, pentru că timpul e o resursă importantă pentru ea.

    „În ultimul an am renunţat la mai multe mici plăceri, achiziţii, pentru că scopul meu a fost să strâng cât mai mulţi bani pentru nuntă. Însă, în general, încerc să mă bucur de tot ceea ce îmi doresc atunci când pot, pentru că dincolo de bani, cred că o resursă foarte importantă şi ireversibilă este timpul. Aşa că, dacă nu profităm la maximum de lucruri care ne aduc fericire, mai ales când suntem tineri, anii trec şi poate peste 10-20 de ani vom avea acei bani sau chiar mai mulţi, dar nu vom mai avea poate timp sau energie”, povesteşte Maria.

    Potrivit unui raport din 2023 realizat de Intuit Credit Karma, pe un eşantion de 1.249 de tineri care aparţin generaţiei Z, circa 31% dintre adulţii generaţia Z trăiesc în continuare cu părinţii, din cauza imposibilităţii de a-şi permite să achiziţioneze o locuinţă.

    „Aş zice că am avut şansa să mă fi născut în Bucureşti şi să am posibilitatea să îmi continui studiile aici, astfel nu a fost necesar pentru părinţii mei să îmi plătească chirie şi au scutit nişte bani. În continuare locuiesc cu părinţii, asta îmi perimte să reuşesc să pun bani deoparte pentru o maşină, dar şi un apartament pentru viitor. Cred că ar fi timpul să mă mut la casa mea cum s-ar zice”, spune Alexia, o tânără în vârstă de 25 de ani.

    Chiar dacă Generaţia Z se află într-un moment mai dificil pentru a realiza achiziţii importante, aceşti tineri adulţi sunt pragmatici şi răspund activ la presiune, reuşind să-şi reducă cheltuielile, căutând surse suplimentare de venit şi utilizând instrumente financiare pentru a-şi planifica viitorul.

  • CCR, sub spectrul unei noi amânări pe reforma pensiilor speciale

    Unul dintre cei 9 judecători constituţionali se află în concediu legal de 8 zile, astfel că, potrivit legii de organizare şi funcţionare a CCR, instanţa constituţională nu poate lua mâine o decizie pe constituţionalitatea sau nu a proiectului privind pensiile speciale pe care insistă premierul Ilie Bolojan, dacă magistratul care a participat la dezbateri nu este prezent la deliberări.

    Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti judecă marţi o altă cerere de suspendare din CCR a judecătorului Dacian Dragoş, numit de preşedintele Nicuşor Dan. Solicitarea avocatei Silvia Uscov se judecă de către Secţia de Contencios a Curţii de Apel, primul termen pe fond al procesului fiind marţi.

    Potrivit legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, „judecătorii Curţii Constituţionale trebuie sa aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.

    Judecătorul Dacian Dragoş susţine că numirea sa îndeplineşte condiţiile de vechime impuse de lege şi nu crede că va fi suspendat. „Am chiar mai mult de 18 ani, am peste 20 de ani doar la Babeş-Bolyai, plus experienţa din altă parte. CV-ul meu a fost citit selectiv sau s-a trecut peste nişte lucruri evidente, cum ar fi faptul că sunt la şcoala doctorală a UBB, am cursuri şi doctoranzi în coordonare din 2013, deci nu văd cum poţi ignora astfel de lucruri.

    Este vorba despre o activitate juridică, aşa cum cere Constituţia, pentru că şi CCR a interpretat acest lucru foarte clar”, a spus judecătorul pentru Antena 3.

    Preşedintele Nicuşor Dan a spus că în cazul în care judecătorul Dacian Dragoş va fi suspendat printr-o decizie a instanţei – nu va lăsa CCR fără judecător: „În primul rând, eu cred că noi avem dreptate. În esenţă, critica este că domnul Dragoş nu are acei 18 ani suficienţi în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani drept. (…) Dacă se va întâmpla să fie suspendat decretul, nu vă închipuiţi că o să lăsăm Curtea Constituţională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet şi se va pronuţa pe legea pensiilor magistraţilor”.

    Potrivit avocatei, ieri, avocaţii judecătorului Dacian Dragoş ar fi depus la Curtea de Apel Bucureşti o cerere de strămutare a procesului ca ulterior, tot ieri, apărătorii lui Dragoş să o retragă.

    În cazul în care magistraţii decid că judecătorul CCR Dacian Dragoş a fost numit cu încălcarea legii în forul constituţional, decizia este executorie iar Dragoş este suspendat din instanţă.

    O altă cerere a avocatei Silvia Uscov, care-i priveşte pe Dacian Dragoş dar şi pe Mihai Busuioc este judecată mâine tot la Curtea de Apel Bucureşti. Data coincide cu şedinţa în care CCR ar fi trebuit să ia decizia – după mai multe amânări – pe proiectul privind pensiile speciale, pe care insistă premierul Ilie Bolojan.

    În ceea ce priveşte şedinţa de miercuri CCR, potrivit unor surse din magistratură, nu este exclusă o nouă amânare, a 5-a – pe reforma pensiilor speciale pe care insistă premierul Ilie Bolojan.

    Unul dintre cei 9 judecători ai CCR, Gheorghe Stan, se află în concediu legal de 8 zile astfel că instanţa constituţională nu poate lua legal o decizie pe constituţionalitatea sau nu a proiectului, dacă un judecător care a participat la dezbateri nu este prezent la deliberări.

    Potrivit legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, art.58. – „Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri.”

    Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis preşedintei Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care susţine că România depinde de decizia CCR pentru a mai avea şanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraţilor din PNRR.

    Magistratura a considerat scrisoarea premierului Bolojan asupra CCR ca pe o formă de presiune.

    „Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremaţia Constituţiei, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. (…)

    Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale riscă să aducă prejudicii grave credibilităţii instituţiilor statului şi încrederii publice în funcţionarea democratică a acestuia.

    Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare”, susţine Curtea Supremă care a avertizat Guvernul, „orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerinţă în activitatea autorităţilor jurisdicţionale”.

  • Premierul Bolojan vrea ca medicii care termină facultatea la buget şi fac rezidenţiat în România să fie obligaţi să rămână după studii un număr de ani să lucreze în ţară. ”Ai o obligaţie faţă de ţara ta şi cel puţin câţiva ani, 2-3-4, să profesezi în România”

    Premierul Bolojan susţine că doctorii care termină facultatea la buget şi fac rezidenţiat în România să rămână după studii un număr de ani să lucreze în ţară ca medici. 

    ”În ceea ce priveşte dezechilibrele urban/ rural, eu voi susţine că dacă beneficiezi în ţara noastră de o pregătire medicală pe toată durata parcursului de studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român, ai o obligaţie faţă de ţara ta şi cel puţin câţiva ani, 2-3-4, să profesezi în România”, a spus premierul Bolojan.

    ”Cu siguranţă nu vom avea 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, 4.000 la rezidenţiat şi după câţiva ani doar 1.000 de angajaţi, iar ceilalţi sunt pierduţi. Trebuie să avem curajul să luăm decizii care nu sună bine. Trebuie să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urbanul mic, etc.”, a adăugat premierul, în cadrul unei dezbateri cu primarii. 

  • Care este ţara europeană care a depăşit Germania, Italia şi Spania la capitolul turism sigur în 2025

    O ţară europeană surprinde în 2025, depăşind rivali majori prin siguranţă, infrastructură modernă şi o strategie turistică bine pusă la punct.

    Franţa s-a impus în 2025 drept principala destinaţie europeană pentru turism sigur şi securizat, depăşind competitori majori de pe continent. Combinaţia dintre investiţii în infrastructură, experienţe diverse şi sustenabilitate a crescut semnificativ încrederea turiştilor din întreaga lume, scrie TravelandTourWorld.

    Pe măsură ce călătoriile internaţionale îşi continuă revenirea post-pandemie, Franţa şi-a consolidat poziţia de cea mai vizitată ţară din lume. Autorităţile din turism atribuie această rezilienţă standardelor ridicate de securitate, diversificării regionale şi planificării pe termen lung.

    Pregătirile pentru Jocurile Olimpice de la Paris 2024 au adus beneficii durabile turismului francez. Reţelele de transport modernizate, sistemele de securitate şi infrastructura urbană susţin acum un volum mai mare de vizitatori la nivel naţional.

    Vizibilitatea globală generată de Olimpiadă s-a menţinut şi în 2025. Agenţiile de turism au folosit acest impuls pentru a promova regiuni mai puţin cunoscute, alături de marile centre urbane. Ca rezultat, fluxurile de turişti sunt mai echilibrat distribuite în întreaga ţară. Această strategie a redus aglomeraţia şi a îmbunătăţit siguranţa şi satisfacţia vizitatorilor.

    Capacitatea Franţei de a oferi experienţe turistice variate rămâne un avantaj competitiv esenţial. Marile oraşe continuă să atragă turişti culturali, în timp ce zonele rurale şi de coastă beneficiază de noile tendinţe din turism.

    Turismul viticol, traseele de patrimoniu, sporturile alpine şi activităţile în aer liber atrag un public internaţional tot mai larg. Turismul de lux coexistă cu opţiuni accesibile, extinzând atractivitatea Franţei pentru diferite categorii de venit.

    Destinaţii regionale precum Provence, Valea Loarei şi Alpii înregistrează o cerere constantă. Această diversificare întăreşte rezilienţa sectorului şi sprijină economiile locale.

    Reţeaua de transport a Franţei stă la baza dominaţiei sale turistice. Căile ferate de mare viteză, aeroporturile moderne şi conexiunile regionale integrate permit deplasări eficiente la nivel naţional.

    Parisul rămâne un nod central pentru sosirile pe distanţe lungi din America de Nord şi Asia. Totuşi, accesibilitatea regională îmbunătăţită le permite turiştilor să exploreze uşor dincolo de capitală.

    Platformele digitale de rezervare şi serviciile de tip smart tourism îmbunătăţesc experienţa vizitatorilor. Uşurinţa deplasării este tot mai des percepută ca un indicator de siguranţă şi calitate.

    Responsabilitatea faţă de mediu a devenit un pilon definitoriu al strategiei turistice a Franţei. Politicile guvernamentale promovează unităţi de cazare eco-certificate, transport cu emisii reduse şi gestionarea responsabilă a destinaţiilor.

    Aceste măsuri sunt apreciate de turiştii tineri, preocupaţi de impactul ecologic al călătoriilor. Zonele rurale şi destinaţiile bazate pe natură beneficiază în mod special de această orientare.

    Analiştii din industrie anticipează că sustenabilitatea va rămâne un factor decisiv în competitivitatea destinaţiilor. Investiţiile timpurii ale Franţei o poziţionează favorabil pentru creşterea pe termen lung.

    Prognozele indică o continuare a creşterii şi în 2026. Abordarea echilibrată a Franţei privind siguranţa, accesibilitatea şi sustenabilitatea oferă o bază solidă pentru cererea viitoare.

    Deşi competiţia din partea altor destinaţii europene se intensifică, amploarea şi diversitatea Franţei rămân greu de egalat. Astfel, modelul său turistic devine tot mai des un reper la nivel european.

  • Un război extrem de sângeros: Pierderile cresc masiv în armata rusă în războiul din Ucraina, iar oficialii spun că e tot mai improbabil ca frontul să fie străpuns. Cel puţin 325.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi până acum. Moscova recrutează 35.000 de soldaţi pe lună, dar aceştia nu fac decât să înlocuiască pierderile de pe front

    Lipsa de personal a forţelor ucrainene a forţat ţara să cedeze teritoriu în anumite zone ale frontului, pentru a putea concentra apărarea şi contraofensivele în alte puncte critice. În schimb, Rusia beneficiază de un avantaj numeric semnificativ, populaţia sa fiind de câteva ori mai mare decât cea a Ucrainei, oferind un rezervor uriaş de recruţi.

    Chiar dacă Rusia îşi atinge ţinta de recrutare de aproximativ 35.000 de soldaţi pe lună, până la 90% dintre noii recruţi în 2025 au fost trimişi pe front doar pentru a înlocui pierderile deja suferite, a declarat Oleksandr Syrsky, comandantul-şef al forţelor armate ucrainene, potrivit Financial Times.

    În 2025, Rusia a raportat recrutarea a 422.704 de bărbaţi şi şi-a stabilit obiective similare pentru 2026. În decembrie, Vladimir Putin a afirmat, în cadrul unei întâlniri cu comandanţii săi, că planul de capturare a celor patru regiuni parţial ocupate din Ucraina „decurge conform planului”.

    Însă realitatea de pe teren este mult mai sângeroasă şi mai lentă decât arată retorica Kremlinului. Avansurile forţelor ruseşti, chiar şi după ce au preluat iniţiativa în 2024, au fost de doar 15–70 de metri pe zi în principalele ofensive, cea mai lentă progresie militară din ultimii 100 de ani, potrivit unui raport al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) din ianuarie.

    Pierderile ruseşti sunt uriaşe: cel puţin 325.000 de soldaţi au fost ucişi în acest conflict, de cinci ori mai mulţi decât totalul pierderilor în toate războaiele Rusiei şi URSS de la Al Doilea Război Mondial încoace, şi de cel puţin două ori mai mulţi decât victimele ucrainene.

    Numerele continuă să crească. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat săptămâna trecută că între 30.000 şi 35.000 de soldaţi ruşi sunt ucişi sau grav răniţi în fiecare lună. Oficialii occidentali confirmă cifre similare privind rata totală de uzură a armatei ruse, care include şi răniţi mai puţin grav. Analiza ucraineană sugerează că Rusia suportă proporţia cea mai mare de pierderi ireparabile.

    Zelenski avertizează că această situaţie va pune presiune tot mai mare pe Rusia pentru a-şi menţine numărul de recruţi. „Dacă lucrurile continuă în acest ritm, ar putea pierde între 100.000 şi 120.000 de soldaţi de pe front în doar câteva luni. Şi nu vor putea să umple acest gol cu uşurinţă”, a avertizat liderul ucrainean.

  • City Grill Group, companie deţinută de antreprenorul Dragoş Petrescu, a câştigat licitaţia organizată de societatea Patrimoniu Constanţa Litoral pentru operarea unei viitoare cafenele-bistro în incinta Cazinoului din Constanţa

     City Grill Group, companie deţinută de antreprenorul Dragoş Petrescu, a câştigat licitaţia organizată de societatea Patrimoniu Constanţa Litoral S.R.L. pentru operarea unei viitoare cafenele/bistro în incinta Cazinoului din Constanţa

    Cazinoul din Constanţa a lansat la finalul lunii noiembrie (2025) procedura de licitaţie publică pentru a-şi lărgi oferta de servicii pentru public şi a oferi cât mai multe oportunităţi de petrecere a timpului liber. Spaţiul care a făcut obiectul licitaţiei publice se află la parterul şi subsolul Cazinoului şi are o suprafaţă interioară utilă de circa 550 metri pătraţi, la care se adaugă terasa exterioară descoperită cu vedere spre mare, cu o suprafaţă de 324 de metri pătraţi. 

    Cazinoul a fost res­tau­rat în ultimii cinci ani, proces ce a nece­sitat un buget de 45 de milioane de euro şi o echipă de 500 de persoane, de la con­structori şi proiectanţi la artişti vitralieri şi restauratori. Construită şi inaugurată în 1910 de arhitectul Daniel Renard, clădirea a funcţionat ca şi cazinou până la venirea comuniştilor.

    „Clădirile cu istorie sunt o parte din ADN-ul City Grill, acolo ne simţim cel mai bine, pentru că ştiu să ceară respect şi rigoare, nu improvizaţie. Am demonstrat asta în locaţii precum Caru’ cu Bere şi Hanu’ lui Manuc, iar acum avem bucuria să ajungem pe malul mării într-un loc cu greutate, Cazinoul din Constanţa, o clădire splendidă, cu o istorie de excepţie. Vom construi aici o cafenea-bistro care să fie pe măsura spaţiului şi a publicului lui, cu grijă pentru patrimoniu şi cu standardele pe care oamenii le aşteaptă de la noi.”, a declarat Daniel Mischie, CEO City Grill Group.

    Prima sesiune de licitaţie a fost anulată, întrucât la licitaţie s-a înscris un singur operator economic. Conform codului administrativ, licitaţia a fost reluată având la bază aceeaşi documentaţie pe data de 19 ianuarie.

    De la redeschiderea oficială pe 21 mai 2025, Cazinoul a fost vizitat de peste 220.000 de persoane.

    Grupul City Grill are deja în portofoliu o serie de clădiri istorice emblematice, precum Caru’cu bere sau Hanu’ lui Manuc din Bucureşti, pe lângă reţeaua de 42 restaurante dezvoltată la nivel national. Grupul are  peste 1100 de angajaţi.

    Dragoş Petrescu a cumpărat recent şi Be­răria Gambrinus din zona Cişmigiu din Bucureşti, zonă unde a achiziţionat anterior şi fostul restaurant Monte Carlo din mijlocul parcu­lui.  În vara anului 2023, antreprenorul a cumpărat res­tau­rantul Cerbul Carpatin din Braşov şi pregăteşte renovarea acestuia. 

    În 2025, grupul City Grill s-a apropiat de venituri de 90 de milioane de euro, iar Dragoş Petrescu speră ca anul acesta vânzările să crească cu circa 7-10% faţă de 2025, în timp ce inflaţia să fie în jur de 6%, astfel încât să putem vorbi de o creştere reală.