BusinessMagazin

Blog

  • Oamenii care fac bani din internet sunt la putere. Cel mai urmărit YouTuber din lume cumpără o bancă cu milioane de clienţi

    MrBeast, cel mai popular YouTuber din lume urmează să achiziţioneze Step, o tânără bancă online cu peste şapte milioane de clienţi, potrivit unui comunicat publicat luni.

    Aceasta marchează o nouă etapă în strategia de diversificare a antreprenorului american. Contactaţi de AFP cu privire la suma tranzacţiei, Beast Industries, compania lui MrBeast şi Step nu au răspuns imediat, relatează Le Figaro.

    Banca Step a strâns peste 500 de milioane de dolari de la înfiinţarea sa în 2018, inclusiv 300 de milioane de dolari reprezentând datorii şi restul reprezentând capitaluri proprii.

    MrBeast şi-a transformat treptat canalul de YouTube într-o maşinărie de producţie video de milioane de dolari, cu o echipă de peste 300 de oameni. Videoclipurile sale îmbină provocări spectaculoase cu acţiuni filantropice, permiţându-i să ajungă la 466 de milioane de abonaţi pe platformă, ceea ce îl face de departe cel mai popular YouTuber din lume.

    Jimmy Donaldson – numele său real – şi-a diversificat afacerile, în special printr-un spectacol de televiziune cu jocuri produs de platforma de streaming Prime Video a Amazon şi un parc de distracţii pop-up în Arabia Saudită numit Beast Land. De asemenea, a lansat, prin intermediul Beast Industries, marca de produse de cofetărie Feastables, care, conform documentelor consultate de Bloomberg, a generat venituri de aproximativ 250 de milioane de dolari în 2024.

    Conform presei americane, compania a fost evaluată la aproximativ 5 miliarde de dolari în urma unei runde de strângere de fonduri din 2025. La mijlocul lunii ianuarie, Beast Industries a primit o altă investiţie de 200 de milioane de dolari de la compania de criptomonede Bitmine Immersion Technology.

    Creatorul în vârstă de 27 de ani a ales acum să se impună în sectorul serviciilor financiare prin achiziţionarea Step, care oferă conturi cu dobândă, carduri de plată şi retragere, precum şi produse de investiţii.

    Deşi oferă servicii bancare, Step nu este din punct de vedere tehnic o instituţie financiară, ci o platformă susţinută de o bancă, Evolve Bank & Trust. „Această achiziţie ne poziţionează în poziţia de a oferi publicului nostru soluţii practice şi tehnologice pentru a transforma pozitiv viitorul lor financiar”, a comentat Jeff Housenbold, CEO al Beast Industries, citat în comunicatul de presă.

    Printre investitorii săi, Step numără mai multe celebrităţi, inclusiv actorul Will Smith, jucătorul de baschet Stephen Curry şi utilizatorul TikTok Charli D’Amelio.

  • Cine este omul care conduce Electrica, una dintre companiile-cheie din infrastructura energetică a României

    100 cei mai admiraţi CEO din România: 35. Alexandru Chiriţă, CEO, Electrica

    Alexandru Chiriţă conduce una dintre companiile-cheie din infrastructura energetică a României, cu prioritate pe inovare şi sustenabilitate. El mizează pe dezvoltarea de soluţii care accelerează tranziţia către o energie mai curată şi mai eficientă, atât prin investiţii în tehnologie, cât şi prin construcţia unor parteneriate solide cu actorii din ecosistem.

    Cu experienţă în coordonarea unor proiecte complexe şi în lucrul cu echipe multidisciplinare, Chiriţă spune că urmăreşte să genereze valoare pe termen lung pentru companie şi pentru comunitate. Crede cu tărie că tehnologiile emergente, corelate cu un management responsabil, reprezintă ingredientele esenţiale ale unui viitor energetic durabil, iar misiunea sa este să traducă această viziune în strategii concrete de creştere şi impact. Electrica a înregistrat în 2024, potrivit datelor publice, venituri consolidate de aproximativ 11 miliarde de lei.

     

    Investitorii nu-şi mai fac griji că suntem «prea aproape de stat»; dimpotrivă, în multe discuţii prezenţa statului în acţionariat a fost văzută ca o ancoră de stabilitate pe termen lung. Ceea ce contează realmente este că avem o guvernanţă corporativă robustă, reguli clare şi o echipă de management care livrează rezultate. Pe scurt, beneficiem de un «cel mai bun din ambele lumi»: siguranţa unui acţionar instituţional solid şi agilitatea unui emitent corporativ matur.

  • 100 cei mai admiraţi CEO din România: 34. Florin Valentin Ştefan, CEO, Poşta Română

    Valentin Ştefan este directorul general al Companiei Naţionale ,,Poşta Română” din iunie 2021 după ce, cu un an înainte, a ocupat poziţia de director general adjunct. Sub mandatul său, Poşta Română a intrat într-un amplu proces de transformare, bazat pe modernizare, digitalizare şi investiţii istorice, consolidându-şi poziţia de lider în sectorul logistic şi serviciile poştale din România.

    Cu o experienţă de peste un deceniu în investigaţii anti-fraudă şi prevenirea spălării banilor, Valentin Ştefan a activat în Statele Unite, în cadrul echipelor ONU pentru monitorizare anti-teroristă şi investigarea unor fraude internaţionale complexe.

    Această expertiză strategică se reflectă în modul în care conduce Poşta Română, după cum spune chiar el: cu profesionalism, responsabilitate şi o viziune orientată spre excelenţă operaţională şi inovaţie. În 2024, sub conducerea sa, Poşta Română a înregistrat un profit brut record de 85,3 milioane lei – cel mai ridicat din istoria recentă a companiei. 

    Valentin Ştefan promovează un model de management public modern, în care digitalizarea, transparenţa şi responsabilitatea sunt pilonii succesului. Prin leadershipul său reformator, Poşta Română devine un exemplu de companie de stat performantă, capabilă să devină un actor logistic regional de referinţă.

    Când statul român înţelege că are o companie care poate face performanţă, lucrurile merg.

  • Oana Ioniţă, ZF: Analogul devine trend: de ce viaţa offline revine în prim-plan acum mai mult ca niciodată

    Am citit recent câteva articole care susţin că 2026 ar putea fi „anul în care revenim la analog”. La prima vedere, ideea pare mai degrabă o formulă catchy decât o predicţie serioasă: într-o lume dominată de inteligenţă artificială, automatizare şi ecrane omniprezente, să vorbim despre o revenire la analog sună aproape romantic. Şi totuşi, nu poţi să nu observi în jurul tău un anumit comportament care ne împinge către acest trend.

    E clar că nu ne baricadăm departe de tehnologie. Nu ne întoarcem la telefoane fixe, hărţi de hârtie sau faxuri. În schimb, pare să fie vorba despre altceva: o oboseală acumulată, o nevoie tot mai clară de a recâştiga controlul asupra atenţiei noastre, a timpului şi prezenţei într-o lume care a devenit, poate prea repede, permanent „on” – acasă, la job, în vacanţe.

    Ani la rând, am vorbit despre digitalizare ca despre o promisiune: mai multă eficienţă, mai multă conectivitate, mai mult acces. Şi, în mare parte, promisiunea s-a împlinit. Muncim mai rapid, comunicăm instantaneu, avem informaţia la un click distanţă. Dar, odată cu aceste beneficii, a apărut şi un cost pe care abia acum începem să-l cuantificăm: fragmentarea atenţiei, senzaţia de suprasolicitare, dificultatea de a fi cu adevărat prezenţi.

    Am obosit să auzim sunetul notificărilor, să vedem feedurile care nu se mai termină niciodată, aplicaţiile care concurează agresiv pentru atenţie. Suntem obosiţi de ideea că orice moment liber trebuie „optimizat”, documentat sau distribuit.

    În jurul meu, observ din ce în ce mai multe alegeri care par, la prima vedere, minore, dar care arată că ne dorim să fim cât mai offline posibil. Oameni care îşi cumpără din nou agende pe hârtie şi renunţă la aplicaţiile de task management. Colegi care preferă să-şi noteze ideile într-un carnet, nu într-un document din cloud. Prieteni care îşi dezactivează notificările sau îşi şterg aplicaţii de social media „doar pentru o perioadă”, care se transformă, uneori, în luni întregi.

    Revin obiecte considerate, până nu de mult, depăşite: aparate foto pe film, discuri de vinil, ceasuri clasice. Librăriile şi cafenelele care promovează lectura offline devin spaţii de refugiu, nu doar de consum cultural. Chiar şi în companii se discută tot mai des despre „deep work”, întâlniri fără laptopuri sau zile fără calluri.

    Paradoxal, explozia inteligenţei artificiale a contribuit la această dorinţă de repliere. AI-ul promite să ne facă viaţa mai uşoară, mai eficientă, mai productivă. Dar, în acelaşi timp, a amplificat sentimentul de alienare pentru mulţi oameni. Vedem deja reacţii la conţinutul generat automat, la texte, imagini şi videoclipuri care seamănă tot mai mult între ele. În acest context, lucrurile imperfecte, fizice capătă o valoare nouă.

    Este puţin probabil ca 2026 să marcheze o ruptură spectaculoasă. Mai degrabă, avem şansa să asistăm la o corecţie de traiectorie. După ani de accelerare digitală, începe o etapă de ajustare.

    Când vorbim despre trendul „2026 – the year we go analog”, vorbim, de fapt, despre un simbol. Un moment în care o masă de oameni începe să pună aceleaşi întrebări: cât din tehnologie ne ajută cu adevărat şi cât ne consumă? Unde tragem linia? Ce vrem să protejăm?

    Poate că 2026 ar putea fi anul în care această reechilibrare devine mainstream, acceptată, discutată deschis. Anul în care nu mai trebuie să justifici de ce vrei să fii offline din când în când.    

    Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DAPremium

  • Ce arată un nou studiu despre cafea, ceai şi riscul de demenţă

    Este posibil să nu fie nevoie să renunţi la cafeaua sau ceaiul de dimineaţă pentru a-ţi proteja creierul pe termen lung. Un nou studiu sugerează că un consum moderat de cafea sau ceai cu cofeină este asociat cu o sănătate cognitivă mai bună în timp, scrie CNN.

    Studiul, publicat în JAMA, a analizat datele a peste 130.000 de participanţi monitorizaţi de-a lungul mai multor decenii.Cercetătorii au descoperit că persoanele care consumau două-trei ceşti de cafea pe zi aveau un risc cu 18% mai mic de a dezvolta demenţă.

    Cei care beau una-două ceşti de ceai zilnic au prezentat un risc redus cu 14%. Este important de menţionat că aceste beneficii au fost asociate exclusiv cu băuturile care conţin cofeină. Cafeaua şi ceaiul decofeinizate nu au arătat aceeaşi asociere protectoare, potrivit autorilor studiului.

    Rezultatele se bazează pe două studii de lungă durată din SUA: Nurses’ Health Study (început în 1976) şi Health Professionals Follow-up Study (lansat în 1986), care au monitorizat peste 130.000 de profesionişti din domeniul sănătăţii.

    Fiind un studiu observaţional, acesta indică o asociere, dar nu poate demonstra că cofeina previne direct demenţa. Experţii avertizează că şi alţi factori de stil de viaţă ar putea contribui la aceste rezultate.

    Consumatorii de cafea şi ceai pot avea, de asemenea, diete mai sănătoase, pot fi mai activi mental sau pot avea un acces mai bun la servicii medicale. Specialiştii subliniază că nu este recomandată creşterea consumului de cofeină exclusiv pentru sănătatea creierului. Un aport excesiv de cofeină poate agrava anxietatea, tulburările de somn sau problemele de ritm cardiac la unele persoane.

    Cofeina nu este singurul compus benefic din aceste băuturi. Cafeaua şi ceaiul conţin substanţe bioactive care influenţează inflamaţia, fluxul sanguin, metabolismul glucozei şi stresul oxidativ.

    Aceste efecte pot susţine sănătatea creierului şi a sistemului cardiovascular. Totuşi, experţii subliniază că nicio băutură nu poate înlocui obiceiurile dovedite benefice pentru creier. Activitatea fizică regulată, somnul de calitate, implicarea socială şi o alimentaţie echilibrată rămân mult mai importante.

    Astfel, cafeaua şi ceaiul pot sprijini îmbătrânirea sănătoasă, dar funcţionează cel mai bine ca parte a unui stil de viaţă echilibrat.

  • Bolojan: De anul viitor mecanismul de stabilire a taxelor locale va fi modificat

    UPDATE:

    Şeful Guvernului susţine că România nu mai putea să rămână la taxele pe care le-a avut.

    „De ce? Pentru că, aşa cum v-am prezentat, componenta de venituri din taxele locale, din impozitele pe proprietate, este în România cam de 0,55% din PIB, în timp ce în ţările Uniunii Europene media este de 1,85%. Deci este cel puţin de trei ori mai mare. Nu mai puteam să mergem cu aceste impozite”, a spus Bolojan.

    „În mod evident însă, nici un cetăţean, nici eu, nici dumneavoastră, nu suntem încântaţi că trebuie să plătim impozite în plus, nu ştiu, taxe de telefonie în plus, taxe de parcare şi aşa mai departe. Dar trebuie să le explicăm cetăţenilor noştri că nu mai puteam merge în această formulă. Sigur, această majorare, în afară de majorarea care a fost făcută, a fost dublată şi de eliminarea unor excepţii. Şi aşa cum ştiţi, aveam o grămadă de excepţii pe care le aveam în legislaţie şi am luat decizia să amânăm excepţiile, dar e adevărat că eliminând anumite excepţii şi crescând taxele, pentru anumite categorii, creşterile au fost mai mari decât cele estimate”, a mai declarat şeful Guvernului.

    Premierul speră ca pachetul pe administraţie publică să fie pus în practică săptămâna viitoare.

    ŞTIREA INIŢIALĂ:

    Premierul Ilie Bolojan a anunţat marţi că, de anul viitor, mecanismul de stabilire a taxelor locale va fi modificat.

    Şeful Guvernului a declarat marţi la întâlnirea cu primarii că taxele aplicate anul acesta sunt „taxe de tranziţie”.

    Din 2027, mecanismul de stabilire a taxelor ar urma să se modifice.

    „Conform angajamentelor luate de guvernele României anterioare, începând de anul viitor, mecanismul de stabilire a taxelor locale va fi modificat. Taxele vor fi aplicate la valorile de piaţă care ar trebui stabilite de către Ministerul de Finanţe pe baza tranzacţiilor care se fac în fiecare localitate. Dar e adevărat că procentele vor rămâne la dispoziţia dumneavoastră, în aşa fel încât să vă reglaţi nivelul de procente, pentru ca taxele de anul viitor să fie la un nivel apropiat de cel de anul acesta, deci să nu crească”, le-a spus Ilie Bolojan primarilor.

  • Început de an cu acceleraţia la podea: Uzina Ford Otosan Craiova a început anul 2026 cu cea mai mare producţie din ultimii 3 ani: 18.000 de vehicule au fost produse în ianuarie 2026 pe fondul cererii record din UK pentru Puma Gen-E

    Uzina Ford Otosan de la Craiova a produs 17.995 de vehicule în luna ianuarie 2026, în creştere cu 4% faţă de cele 17.298 de unităţi fabricate în ianuarie 2025. Puma a revenit pe un trend ascendent, cu o producţie de 10.985 de unităţi, plus 10% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce utilitara Courier a înregistrat un volum de 7.010 unităţi, potrivit datelor comunicate de companie asociaţiei producătorilor de automobile, ACAROM.

    Crossoverul Ford Puma, cel mai important model din portofoliul uzinei craiovene, a înregistrat o revenire semnificativă la începutul anului, cu 10.985 de unităţi produse în ianuarie, în creştere cu 10% faţă de cele 9.985 de unităţi din ianuarie 2025.

    Ford Puma Gen-E produsă la Craiova a fost cea mai vândută electrică din UK, cu peste 1.200 de unităţi livrate în ianuarie. Este prima maşină care a primit subvenţia maximă de 3.750 de lire din programul britanic Electric Car Grant (ECG), lansat în vara anului trecut. Modelul se califică pentru pragul cel mai generos al schemei de sprijin deoarece motoarele sale electrice de propulsie sunt fabricate la uzina Ford din Halewood, Merseyside, chiar dacă asamblarea finală a maşinii are loc la Craiova, în România.

    Evoluţia este cu atât mai notabilă cu cât anul trecut Puma încheiase pe minus, cu o producţie totală de 155.073 de unităţi în 2025, în scădere cu aproape 7% faţă de cele 166.242 de unităţi din 2024. Faţă de ianuarie 2024, când la Craiova au fost asamblate 12.037 de unităţi Puma, volumul din acest an este totuşi cu 8,7% mai mic, semn că mixul de producţie al uzinei s-a reechilibrat în favoarea modelului Courier.

    Utilitara uşoară Ford Courier, modelul care a compensat constant scăderile Puma în ultimul an, a totalizat 7.010 unităţi în ianuarie 2026, în scădere cu 4,1% faţă de cele 7.313 unităţi din ianuarie 2025, dar cu 61,6% peste cele doar 4.337 de unităţi din ianuarie 2024. Courier a fost motorul creşterii producţiei de la Craiova în 2025, cu un volum anual de 93.255 de unităţi, plus 10,7% faţă de cele 84.239 de unităţi din anul anterior.

    Ford Otosan a închis anul 2025 cu o producţie totală de 248.328 de vehicule la Craiova, în scădere marginală de sub 1% faţă de cele 250.481 de unităţi din 2024, într-un context dificil marcat de cererea slabă pe pieţele europene şi de incertitudinile generate de noile reglementări privind emisiile de CO2. Compania turco-americană a investit peste 500 de milioane de euro în ultimii ani pentru modernizarea fabricii, care are acum o capacitate de 300.000 de vehicule anual, din care 200.000 de unităţi Puma şi 100.000 de unităţi Courier.

    Uzina de la Craiova este singura fabrică din Europa care produce simultan autoturisme şi vehicule comerciale uşoare, atât în versiuni cu motoare termice, cât şi electrice. Din martie 2025, de pe liniile de producţie ale fabricii ies şi versiunile electrice Puma Gen-E, E-Transit Courier şi E-Tourneo Courier, cu baterii asamblate tot la Craiova. Aproximativ 90% din producţia uzinei merge la export, cu Marea Britanie, Italia şi Turcia printre principalele pieţe de destinaţie.

    Ford Otosan, compania controlată în proporţii egale de grupul turc Koç Holding şi Ford Motor Company, operează în România din 2022, când a preluat uzina de la fosta subsidiară Ford România. Investiţiile totale ale americanilor la Craiova au depăşit 2 miliarde de euro din 2008, când Ford a cumpărat fosta uzină Daewoo Automobile Craiova, până în prezent, iar numărul angajaţilor a crescut de la circa 4.000 la aproximativ 6.600.

  • Studiu: Luna Îndrăgostiţilor nu duce la excese. Doar 7% dintre români cheltuie semnificativ mai mult faţă de alte ocazii speciale. Generaţia Z este mai ponderată, în timp ce Generaţia X este mai dispusă la cheltuieli

    Valentine’s Day şi Dragobetele sunt percepute de români mai degrabă ca ocazii simbolice decât ca momente de consum intens, arată datele Barometrului Sezoanelor Financiare, realizat de Asociaţia CFA România cu sprijinul UniCredit Bank.

    Spre deosebire de alte perioade ale anului cu presiune ridicată asupra bugetului, precum sărbătorile de iarnă (63%) sau Black Friday (39%), mai puţin de 10% dintre români declară că au cheltuit mai mult decât de obicei cu această ocazie.

    Bărbaţii sunt aproape de două ori mai predispuşi decât femeile să aloce un buget suplimentar pentru Valentine’s Day sau Dragobete, 8% dintre ei spunând că au cheltuit mai mult decât în restul anului sau cu ocazia altor sărbători, comparativ cu 4,3% dintre femei.

    Totuşi, pentru majoritatea românilor această perioadă rămâne mai degrabă simbolică, fără a genera cheltuieli considerabile.

    Probabilitatea de a cheltui mai mult în Luna Îndrăgostiţilor creşte totuşi odată cu nivelul de venit. Astfel, doar 4% dintre cei cu venituri sub 3.000 de lei au alocat mai mult decât de obicei pentru ocaziile speciale, în timp ce proporţia urcă la 8% în rândul celor cu venituri între 5.000 şi 7.000 de lei.

    „Obiceiurile de consum în perioada Valentine’s Day sau Dragobete sunt o temă nouă de studiu pentru noi şi cifrele pe care le-am descoperit în Barometrul Sezoanelor Financiară ne confirmă că merită explorată îndeaproape, pentru o educaţie financiară mai bună. Aceste sărbători pot fi un prilej excelent de a exersa alegeri financiare inteligente precum stabilirea unui buget clar, evaluarea atentă a ofertelor şi orientarea către cadouri sau experienţe care au relevanţă reală pentru cuplu. Gestionaţi astfel, banii susţin deciziile personale şi contribuie la un echilibru financiar sănătos, fără a diminua semnificaţia momentului.”, a comentat Florentina Almăjanu, director general Asociaţia CFA România. 

    Chiar şi în rândul celor care consideră Luna Îndrăgostiţilor o ocazie de cheltuieli mai mari, generaţiile adoptă stiluri diferite de a-şi gestiona bugetul.

    Generaţia Z este mai ponderată în perioada sărbătorilor analizate în Barometrul Sezoanelor Financiare (Black Friday, sărbătorile de iarnă, Valentine’s Day şi Dragobete, Ziua Copilului), cu 63% dintre tineri care cheltuiesc sub 1.000 de lei, în timp ce Generaţia X este mai dispusă să dea mai mulţi bani, astfel că 65% dintre aceştia cheltuiesc peste acest prag.

    Milennialii tind să fie echilibraţi în gestionarea bugetului: jumătate declară cheltuieli sub 1.000 de lei, în timp ce un sfert alocă între 1.000 şi 1.999 lei.

    *Barometrul Sezoanelor Financiare – Studiu derulat în perioada 3–6 noiembrie 2025 prin metodologia Computer Assisted Web Interviewing, pe un eşantion de 1.130 de respondenţi din generaţiile Z, Millennials şi X, cu preponderenţă din mediul urban. 

     

     

     

  • În mijlocul unei furtuni de disponibilizări în toată lumea, un colos militar face mii de angajări, inclusiv sute în România

    Thales, lider global în tehnologii avansate pentru apărare, aerospaţial şi securitate cibernetică & digitală, plănuieşte să recruteze peste 9.000 de angajaţi la nivel mondial în 2026.

    Planurile de angajare vin după recrutarea a 8.800 de persoane în 2025, peste obiectivul anunţat iniţial de 8.000 de noi angajaţi. În ultimii cinci ani, Thales a recrutat anual cel puţin 8.000 de persoane pentru a susţine creşterea celor trei linii principale de business ale grupului.

    În 2025, Thales a primit 1,4 milioane de candidaturi la nivel global, depăşind recordul de un milion de CV-uri din 2024. Clasamentul Universum a poziţionat Thales pe primul loc în rândul celor mai atractivi angajatori pentru studenţii din şcolile de inginerie din Franţa (locul al doilea în 2024).

    În 2026, Thales intenţionează să recruteze aproape 3.300 de persoane în Franţa, 800 în Marea Britanie, 630 în America de Nord, 530 în Australia, 520 în Olanda, 450 în India, 300 în Germania, 240 în România, 200 în Singapore şi 140 în Polonia.

    Pe lângă cele 9.000 de recrutări externe, aproximativ 3.500 de angajaţi vor beneficia de mobilitate internă, susţinută de diversitatea activităţilor, rolurilor şi prezenţei geografice a grupului. Totodată, abordarea „Learning Company”, cu peste 35 de academii interne, va permite dezvoltarea continuă a competenţelor angajaţilor, menţinând expertiza Thales la cel mai înalt nivel la nivel global.

    Aproximativ 40% dintre noii angajaţi vor fi alocaţi rolurilor de inginerie (software şi sisteme, securitate cibernetică, inteligenţă artificială şi date), iar 25% vor fi în zona industrială (tehnicieni, operatori şi ingineri).

     

  • Macron afirmă că Europa trebuie să se pregătească pentru noi confruntări cu SUA

    În interviuri publicate în mai multe ziare europene, Macron a declarat că Europa nu ar trebui să confunde o pauză a tensiunilor cu Washingtonul cu o schimbare de durată, chiar dacă disputele legate de Groenlanda, comerţ şi tehnologie par, momentan, încheiate, relatează Reuters.

    „Când există un act clar de agresiune, cred că ceea ce ar trebui să facem nu este să ne plecăm capul sau să încercăm să ajungem la o înţelegere. Cred că am încercat această strategie luni de zile. Nu funcţionează”, a declarat Macron pentru mai multe publicaţii, inclusiv Le Monde şi Financial Times.

    Macron a declarat că administraţia Trump este „deschis anti-europeană” şi urmăreşte „dezmembrarea” UE.

    „Statele Unite ne vor ataca, în lunile următoare, asta e sigur, pe tema reglementării digitale”, a adăugat Macron, avertizând asupra unor posibile tarife impuse de preşedintele american Donald Trump dacă UE va folosi Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) pentru a controla companiile din domeniul tehnologiei.

    De asemenea, liderul francez şi-a reînnoit apelul pentru noi împrumuturi comune, precum euroobligaţiunile, argumentând că acest lucru ar permite UE să investească la scară mare şi să conteste hegemonia dolarului american.

    Liderii UE se reunesc joi la Bruxelles la un summit în cadrul căruia vor discuta măsuri pentru consolidarea economiei blocului comunitar şi pentru creşterea capacităţii UE de a face faţă Statelor Unite şi Chinei pe scena globală.