BusinessMagazin

Blog

  • Reacţie dură a liderului galeriei României la europeanul de handbal: „Ne-au furat ca în codru…”

    Unul din cele mai dure mesaje publice, imediat după meci, i-a aprţinut liderului galeriei naţionalei României, Angela Pop, care pe lângă criticile aduse arbitrajului s-a arătat nemulţumită de reacţia oficialilor din Federaţia Română de Handbal.

    „Domnule Constantin Din (preşedinte FRH n.r.) face şi delegaţia României un memoriu?” – întreabă Angela Pop într-un mesaj postat în mediile sociale.

    „Suntem proştii Europei, ne-au furat ca în codru şi noi nu facem nimic. Cu Olanda nimic, astăzi nimic, de ce? Deranjăm? Este posibil ca Neagu şi Crina să se certe cu toţi, iar oficialii noştri să stea liniştiti? Aveţi curaj să mergeţi să-i spune-ţi la Neagu că nu a fost eliminare la Raicevic şi dublu dribling la Itana? ”, a mai scris liderul galeriei echipei naţionale, făcând referire doar la două din fazele controversate contestate de suporteri şi chiar de unele jucătoare ale echipei.

    „Suporterii din tribună şi cei de acasă vă cer să ne apăraţi echipa.”, a încheia Angela Pop mesajul prin care solicită oficialilor FRH să intervină la forurile abilitate ale Federaţiei Europene de Handbal.

  • Iohannis, reacţie după ce rachete ruseşti ar fi căzut pe teritoriul Poloniei

    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis marţi seara pe Twitter că România este solidară cu „prietenul şi aliatul” Polonia, după ce rachete ruseşti ar fi căzut pe teritoriul acestei ţări şi ar fi ucis două persoane. 

    „România se solidarizează total cu prietenul şi aliatul Polonia în urma ştirilor îngrijorătoare legate de exploziile de pe teritoriul său. Suntem în contact cu partenerii şi aliaţii noştri”, a scris Iohannis pe Twitter.

    Exploziile ar fi avut loc la graniţa Poloniei cu Ucraina, după bombardamentele masive de marţi ale Rusiei în Ucraina. Premierul polonez a convocat o reuniune urgentă a Comitetului pentru Securitate Naţională şi Apărare.

    Potrivit Reuters, Casa Albă nu a putut confirma deocamdată informaţiile din Polonia, dar colaborează cu guvernul polonez pentru a aduna date.

    Ministerul rus al Apărării a negat implicarea şi a spus că informaţiile sunt o „provocare” pentru escaladarea conflictului.

  • Cost neverosimil pentru o bere la Cupa Mondială. Cât vor plăti suporterii

    Berea va costa 50 riyali qatarezi, echivalentul sumei de 13,73 dolari (aproximativ 65 de lei), preţul vehiculat fiind pentru un pahar de 500 ml, valabil în interiorul zonei principale a FIFA la Cupa Mondială din Qatar, a declarat marţi pentru Reuters o sursă care cunoaşte vânzările de alcool la Cupa Mondială din Qatar.

    Sponsorul FIFA producător de bere este singurul al cărui produse pot fi vândute în locaţiile oficiale ale Cupei Mondiale din Qatar.

    Statul din Orientul Mijlociu este cunoscut pentru legislaţia sa restrictivă în ceea ce priveşte consumul de alcool, subiectul fiind temă de discuţii aprinse deja cu multe luni înainte de startul competiţiei, ce se desfăşoară între 20 noiembrie şi 18 decembrie.

  • Ciucă despre legile Justiţiei: aduc un echilibru între toate viziunile care domină magistratura

    „Pachetul de legi ale Justiţiei a fost promulgat astăzi de preşedintele Klaus Iohannis, încheind un traseu de analize şi dezbateri în care au fost implicaţi toţi actorii din domeniu, atât de pe plan intern, cât şi extern. În forma finală se regăsesc recomandările preexistente ale Comisiei de la Veneţia, MCV, instanţelor judiciare şi organizaţiilor profesionale”, scrie Nicolae Ciucă pe Facebook.

    Acesta îi mulţumeşte ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, „pentru toată munca pe care el şi echipa sa au depus-o în redactarea acestor legi, atât de importante pentru parcursul european al ţării noastre”.

    „Un rezultat al dezbaterilor intense este faptul că noile legi aduc un echilibru între toate viziunile care domină magistratura din România, forma lor finală fiind unanim acceptată de toate părţile consultate. Prin aceste noi legi, sistemul judiciar românesc se modernizează, se aliniază la valorile şi la principiile europene şi se consolidează independenţa justiţiei”, scrie premierul.

  • Aproape 700 de blocuri şi 10 instituţii din Bucureşti, fără apă caldă şi căldură

    Aproape 700 de blocuri şi 10 instituţii din Bucureşti rămân, începând de marţi seara, fără apă caldă şi căldură, din cauza unor lucrări. 

    Termoenergetica anunţă că, începând de miercuri, se vor executa lucrări de blindare a conductei DN 600, în zona străzii Mihail Sebastian. Lucrările sunt impuse de continuarea în următoarea perioadă de către Compania Municipală Energetica Servicii a reabilitării acestei magistrale.

    Pentru realizarea lucrărilor de blindare este necesară oprirea furnizării agentului termic pentru apă caldă şi încălzire pentru 41 de puncte termice, care alimentează un număr de aproximativ 677 blocuri şi 10 instituţii.

    Oprirea va fi făcută progresiv, începând cu 15 noiembrie 2022, ora 22.00.

    Termenul estimativ de finalizare a lucrărilor de blindare, încărcare a reţelei şi punerea în funcţiune este 18 noiembrie 2022, ora 23.00.

    Vor fi afectate de oprire punctele termice din zona străzilor: Sebastian, Malcoci, Petre Ispirescu, Bîrcă şi Dumbrava Nouă, Şoselei Alexandria, Calea Ferentari şi Calea Rahovei.

    „Este important de subliniat că aceste operaţiuni de blindare a conductei permit intervenţia asupra reţelei, în lunile următoare, fără a afecta furnizarea agentului termic pentru clienţi. Compania Municipală Energetica Servicii urmează să monteze alţi aproximativ 1000 de metri de conductă preizolată, în continuarea porţiunii instalate deja. Lucrările de reabilitare a magistralei sunt absolut necesare pentru îmbunătăţirea furnizării agentului termic în această zonă”, transmite compania.

    Săptămâna trecută, s-au făcut lucrări de reîntregire a reţelei primare după executarea probelor de presiune pentru Compania Municipală Energetica Servicii. Astfel, în ultima perioadă, compania a montat aproximativ 1000 de metri de conductă nouă, preizolată, dotată cu senzori de detecţie a avariilor.

  • Amazon lansează în SUA o clinică medicală virtuală pentru afecţiuni comune

    Amazon a lansat marţi Amazon clinic, o platformă virtuală unde utilizatorii pot intra în contact cu furnizorii de servicii medicale pentru a trata afecţiuni comune, precum alergiile şi afecţiunile pielii.

    Amazon încearcă de ani de zile să îşi extindă prezenţa în domeniul sănătăţii. A cumpărat farmacia online PillPack în 2018, susţinând un site de livrare de reţete şi de confruntare a preţurilor pe care l-a lansat ulterior sub numele de Amazon Pharmacy, care permite utilizatorilor Prime să cumpere medicamente fără prescripţie.

    Amazon a declarat că noul său serviciu va funcţiona în 32 de state, unde clienţii care solicită tratament vor fi conectaţi la furnizorii de servicii medicale.

    Serviciul nu include asigurarea de sănătate, iar preţurile vor varia în funcţie de furnizori, a adăugat acesta.

    Retailerul online a testat pentru prima dată îngrijirea virtuală pentru propriul personal în Seattle în 2019, înainte de a oferi serviciul altor angajatori, sub marca Amazon Care, pe care acum intenţionează să o închidă.

    Compania aşteaptă, de asemenea, să încheie tranzacţia de 3,49 miliarde de dolari pentru a cumpăra One Medical, în timp ce încearcă să îşi extindă prezenţa în domeniul asistenţei medicale virtuale şi să adauge pentru prima dată cabinete medicale de tip “brick-and-mortar”.

  • Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legile Justiţiei

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretele de promulgare a Legilor Justiţiei, informează Administraţia Prezidenţială.

    „Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat marţi, 15 noiembrie 2022, următoarele decrete:
    Decret pentru promulgarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor;
    Decret pentru promulgarea Legii privind organizarea judiciară;
    Decret pentru promulgarea Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii”, anunţă Administraţia Prezidenţială..

    Cele trei Legi ale Justiţiei sunt constituţionale, a decis pe 9 noiembrie Curtea Constituţională a României. Judecătorii CCR au respins toate sesizările Opoziţiei şi Avocatului Poporului.

    Coaliţia de la Putere susţine că odată cu intrarea în vigoare a noilor Legi ale Justiţiei, România are mai multe şanse în acest an de a scăpa de monitorizarea MCV şi de a intra în spaţiul Schengen.

    „Aceste legi ne aruncă înapoi cu foarte mulţi ani, în perioada de preaderare, când Adrian Năstase şi acoliţii săi – Cătălin Voicu, Rodica Stănoiu şi alţii – creaseră o caracatiţă care sufocase întreaga justiţie. La fel şi acum. Sub pretextul îmbunătăţirii legilor justiţiei şi sub ambalajul unei aşa-zise reforme, puterea actuală duce, de fapt, înapoi justiţia din România. Vedem că actuala coaliţie a forţat la maximum adoptarea acestor legi, nu a aşteptat avizul Comisiei de la Veneţia, Comisie la care, vedem în aceste zile, a avut grijă să desemneze un politruc, o fostă senatoare cu ştate vechi în PNL. Aceste legi, pe lângă faptul că oligarhizează tot sistemul judiciar, fac extrem de mult rău întregii societăţi. Românii care se vor intersecta, la un moment dat, cu vreun politician nu vor avea nicio şansă pentru că toate aceste mecanisme create vor lucra în favoarea acelui politician. Cei din PSD şi PNL vor să toace miliardele din PNRR şi banii din bugetul ţării în mod discreţionar, fără să fie deranjaţi în niciun fel de justiţia din România”, declara Stelian Ion, deputat USR şi fost ministru al Justiţiei.

  • Şefii din Sănătate, prezenţi mai mult în spitalele private decât în cele de stat pentru a valida “complementaritatea” celor două sisteme. Câţi români pot plăti 300 de lei pe consultaţie la privat sau 1.500 de lei pe un RMN pentru care la stat aşteaptă cu lunile?

    Un comunicat de presă cu o ştire clasică de business privind investiţia unui operator privat din piaţa sănătăţii într-o nouă clinică medicală ridică însă o întrebare, mai ales după ce vezi pleiada de autorităţi care s-au „înghesuit” la poza de final, la inaugurarea investiţiei.

    La eveniment au participat secretarul de stat în ministerul Sănătăţii Andrei Baciu, Teodora Munteanu, viceprimar al Municipiului Suceava şi Gheorghe Flutur, Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

    În comunicatul de presă de după eveniment apare şi o declaraţie a lui Andrei Baciu, pe care o s-o redau ca atare: ,,Accesibilitatea la servicii medicale este cheia succesului şi cheia unei vieţi sănătoase şi ȋndelungate. Orice sistem de sănătate modern şi eficient din lume funcţionează pe baza complementarităţii dintre instituţiile de stat şi cele private. Cele de stat au obligaţia de a fi fundamentale şi de a oferi ȋntregii populaţii o adresabilitate generală, ȋnsă nu au cum să acopere absolut tot. Şi atunci intervine privatul, care preia din responsabilitate. Iniţiative precum cea de la Suceava ȋncurajează pacienţii, dar şi pe medicii care vor să se ȋntoarcă acasă şi caută un loc, un spital, ȋn care să crească”, susţine Andrei Baciu.

    Ce accesibilitate la servicii medicale există în România când spitalele din oraşe mai mici funcţionează cu deficit de medici şi asistenţi? Când un doctor acoperă o întreagă specialitate medicală, iar când pleacă în concediu, spitalul rămâne descoperit? Când medicii fug de spitalele din provincie, unde nu au aparatură, nu au cu cine lucra?

    Despre ce responsabilitate preluată de mediul privat vorbeşte secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, când o consultaţie la privat costă peste 300 de lei? Iar pentru unităţile private să acceseze servicii decontate prin Casa de Asigurări este mai mult o piatră de moară, la decontările sub tarifele practicate de ei şi costurile pe care le au per pacient? Câţi roâni îşi permit să plăteasca 1.500 de lei pentru un RMN pe care îl pot face de azi pe mâine la privat, iar la stat aşteaptă cu lunile, în timp ce toţi ne vorbesc despre importanţa prevenţiei? Cum ajută statul la asta?

    La câte inaugurări de clinici de stat – ambulatorii au participat autorităţile, în frunte cu dl Baciu? Sigur, este important să susţinem mediul de business şi investiţiile, însă când spitalele de stat sunt pline de bacterii, de corupţie, de mii de probleme de rezolvat, prioritatea care e?

    Iar cea mai mare întrebare: câte spitale de stat a vizitat dl. Baciu în ultima lună şi ce a găsit acolo? Este similar sau măcar se apropie de standardele pe care le-a văzut la clinica privată nou inaugurată la Suceava?

     

     

  • Rusia atacă furibund în Ucraina: mai multe oraşe, luate cu asalt

    Atacul rusesc cu rachete este efectuat asupra mai multor oraşe, pe lângă Kiev fiind afectate Krivoi Rog, Harkov, Lvov şi Poltava.
     

    Rusia a lansat un nou atac cu rachete la scară largă asupra Ucrainei.

    Pe lângă capitala Kiev, au fost afectate şi oraşele Krivoi Rog şi Poltava, precum şi regiunea Cherkasi. Tunurile antiaeriene au intrat în acţiune şi în Cernihiv şi Viniţia, scrie The Guardian, citând autorităţile locale.

    Atacuri ruseşti sunt raportate şi la Harkov, susţin autorităţile locale, adăugând că s-a dispus întreruperea serviciului de metrou.

    Atacurile ruseşti cu rachete şi asupra teritoriului ucrainean au lovit şi oraşul Lvov. Potrivit celor scrise pe Telegram de primarul oraşului, Andriy Sadovy, la Lvov „se aud explozii” şi „o parte a oraşului este fără electricitate”. Edilul i-a îndemnat pe cetăţeni să stea „toţi la adăpost”.

    Zelenski spune că atacurile Rusiei de astăzi, 15 noiembrie, sunt un răspuns la discuţiile care se poartă în Indonezia, la G20, unde invazia este pusă la colţ.

  • Lavrov se declară încrezător. Rusia, aproape de un acord după ce UE şi SUA au făcut promisiuni

    Lavrov a declarat că a primit angajamente în acest sens de la secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în cadrul unei reuniuni în marja summitului G20 din Bali, Indonezia.

    Rusia se plânge de mult timp de blocaje în calea exporturilor sale agricole, chiar dacă acestea nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale. Kremlinul a declarat că reînnoirea acordului din Marea Neagră, care a permis reluarea exporturilor de cereale ucrainene în iulie – şi care urmează să expire sâmbătă – depinde de rezolvarea acestei probleme.

    “Secretarul general a vorbit despre promisiunile scrise pe care i le-au făcut SUA şi UE. Acolo sunt afirmate bune intenţii, iar dacă acestea sunt puse în aplicare, atunci toate obstacolele din calea cerealelor şi îngrăşămintelor ruseşti vor fi înlăturate“, a declarat Lavrov reporterilor, conform agenţiei Reuters.

    “Suntem asiguraţi de secretarul general al ONU că toţi operatorii economici implicaţi în lanţurile de aprovizionare cu îngrăşăminte şi cereale ruseşti primesc semnale liniştitoare că nu vor fi supuşi sancţiunilor dacă vor coopera la punerea în aplicare a acordurilor comerciale cu cerealele noastre“, a adăugat el.

    Aceste promisiuni au vizat intrarea navelor ruseşti în porturile europene şi a navelor străine în porturile ruseşti, furnizarea de asigurări la tarife normale şi eliminarea restricţiilor asupra unei bănci de stat ruseşti sancţionate care finanţează sectorul agricol, a precizat Lavrov.

    “Sper că aceste promisiuni vor fi îndeplinite. Cel puţin secretarul general al ONU mi-a dat asigurări sub jurământ că aceasta este o problemă prioritară pentru el“.

    Cerealele şi îngrăşămintele ruseşti nu sunt vizate în mod direct de sancţiunile occidentale, dar Moscova se plânge de luni de zile că acestea sunt efectiv restricţionate deoarece sancţiunile limitează accesul la porturi, finanţare şi asigurări.

    În pofida problemelor, Lavrov a declarat că Rusia a exportat deja 10,5 milioane de tone de cereale, în principal grâu, din care 60% au mers în Asia şi 40% în Africa.