BusinessMagazin

Blog

  • Mai bine proprietar

    Cea mai mare parte a comerciantilor de pe piata romaneasca au preferat, cel putin pana acum, sa fie proprietarii spatiilor unde functioneaza magazinele lor.

     

    Retea

    Anul intrarii pe piata

    Numar de magazine

    Spatii

    Metro

    1996

    23

    proprii

    Selgros

    2001

    14

    proprii

    Carrefour

    2001

    7

    proprii

    Auchan

    2006

    1

    inchiriat

    real

    2006

    4

    inchiriate

    Cora

    2003

    3

    proprii

    Plus

    2005

    28

    60% proprii; 40% inchiriate

    Kaufland

    2005

    15

    proprii

    Praktiker

    2002

    12

    inchiriate

    Bricostore

    2001

    7

    6 proprii; 1 inchiriat

    bauMax

    2006

    2

    1 propriu; 1 inchiriat

     

    Sursa: companiile

  • EVENIMENT: Roland Berger dixit

    Cat mai multe investitii straine, afaceri bazate pe outsourcing, mentinerea fiscalitatii reduse si a unor costuri scazute de productie – acestea sunt, in opinia consultantului Roland Berger, metodele prin care Romania isi poate asigura competitivitatea in circuitul economic global.

     

    Ce sanse are Romania sa reziste si sa se impuna in contextul unei economii mondiale dominate de cresterea Chinei si unde globalizarea a redefinit ideea de concurenta? Roland Berger considera Romania in plan regional prin prisma sanselor Europei Centrale si de Est de a-si pastra directii specifice de dezvoltare. Dupa el, „Europa Centrala si de Est este motorul de dezvoltare al Europei, iar Romania trebuie sa profite si sa devina un hub de afaceri pentru intreaga regiune“.

     

    Fondatorul companiei de consultanta care ii poarta numele, Roland Berger a venit la Bucuresti ca invitat la Gala ZF 2006, care i-a adunat laolalta pe unii din cei mai buni manageri din Romania: o parte dintre ei sa ridice premii, majoritatea sa il asculte pe neamtul considerat, la 70 de ani, un guru al consultantei de afaceri.

     

    Berger a vorbit in primul rand de piete precum serviciile financiare, telefonia mobila si tehnologia informatiei, care au inca destul loc sa se dezvolte in urmatorii ani in centrul si estul Europei (CEE). Datele Roland Berger arata ca, de exemplu, in UE15 („vechile“ state membre UE) exista o rata de penetrare a telefoniei mobile de 99% (in comparatie, in CEE este de 81%, iar in Romania de 62%) si ca 48% din populatie detine un computer personal (fata de 18% in CEE si 11% in Romania).

     

    Pentru ca Romania sa devina „un hub de afaceri pentru intreaga regiune“ central si est-europeana, conditia de baza ar fi sa-si internationalizeze business-urile: sa profite de piata regionala, ca punct de plecare, si sa profite de oportunitatile de outsourcing, atata vreme cat isi mentine avantajul de a avea costuri de productie mici. Conform studiilor companiei de consultanta Roland Berger, Romania este una din tarile cu cele mai mici costuri de productie din regiune – in special cu forta de munca – si, surprinzator, una din tarile cu birocratie redusa: in Romania ai nevoie de 11 zile pentru a porni o afacere (fata de 29 de zile in CEE si 20 in UE15) si sunt necesare cinci proceduri (alergat dupa documente) – fata de 7 in CEE si in UE15. Alaturi de internationalizarea afacerilor, cealalta strategie pe care ar trebui s-o urmeze Romania ar fi, dupa Berger, accentul pus pe inovatie si pe cercetare. „Romania este deschisa la inovatie si asta e o mare bila alba pentru cresterea tarii in viitor“, spune consultantul. Potrivit sondajului de opinie Innobarometer 2005 al Comisiei Europene, 60% dintre romani sunt deschisi si entuziasti cand vine vorba de inovatie, fata de 30% dintre polonezi sau 45% dintre austrieci.

     

    Cel mai concret sfat dat de Roland Berger Romaniei a fost insa cel referitor la investitii. Consultantul sustine ca ar trebui ca investitiile straine in Romania sa se dubleze in urmatorii ani. Berger a adus date care arata ca investitorii straini sunt atrasi de Romania (un studiu efectuat printre investitorii germani cu intrebarea „Ati investi din nou in aceasta tara?“ a aratat ca 84% ar mai investi inca o data in Romania, Bulgaria si Serbia, 66% in Polonia si 91% in Estonia) si ca tot ce trebuie facut este ca Romania „sa nu elimine factorii care atrag investitorii: cota unica si costurile mici de productie“. Ca Romania este atractiva pentru investitorii straini o arata clar cifrele. Din primele 11 companii din Romania dupa valoarea de piata, trei au actionariat austriac, trei apartin statului roman, doua companii sunt controlate de investitori francezi, doua de investitori germani si una este in proprietatea unor investitori privati autohtoni, dupa cum arata suplimentul anual „100 cele mai valoroase companii din Romania“, editat de Ziarul Financiar.

     

    Cele mai valoroase companii din Romania, din punctul de vedere al valorii de piata, au fost premiate saptamana trecuta in cadrul Galei ZF, dupa discursul lui Roland Berger. Este vorba despre Petrom, Banca Comerciala Romana, Orange Romania, Vodafone si BRD, precum si Banca Transilvania si RCS&RDS. Clasamentul realizat de Ziarul Financiar a avut la baza capitalizarea bursiera, la companiile listate, si datele financiare pe ultimii ani, nivelul datoriilor, cotele de piata si valoarea tranzactiilor care au avut loc in ultima perioada pe acelasi domeniu, in cazul celorlalte companii evaluate.

     

    Valoarea de piata totala a firmelor incluse in top se ridica la 75 de miliarde de euro, primele 14 clasate depasind fiecare nivelul de un miliard de euro. 

  • Roland Berger

    Nascut la Berlin in 1937 

    • Se lanseaza pe piata consultantei la varsta de 30 de ani, la München, singurul sau angajat de atunci fiind o secretara
    • Compania Roland Berger Strategy Consultants are la ora actuala 31 de birouri in 21 de tari din Asia si America si circa 1.700 de angajati
    • Afacerea functioneaza ca o companie independenta de consultanta, detinuta de peste 130 de parteneri
    • In 2005, veniturile companiei au fost de aproximativ 550 de milioane de euro.

  • Un zero in plus

    Achizitiile imobiliare intra intr-o noua era. De la sume de ordinul zecilor de milioane s-a ajuns in acest an la tranzactii de sute de milioane. Pe cand vom vorbi de miliarde?

     

    In vara lui 2005, peste 2.000 de cadre didactice si doctoranzi ai Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) si ai altor universitati clujene marsaluiau in Cluj impotriva ocuparii de catre compania Polus Transilvania a Statiei de Experimentare de la „Sapca verde“. Firma clujeana preluase cu mai multi ani in urma spatiul pentru a construi un complex comercial. Dupa mai multe dispute prin tribunale, in decembrie Polus, detinuta de Trigranit, unul dintre cei mai importanti dezvoltatori imobiliari din regiune, a fost de acord sa plateasca opt milioane de euro pentru a stinge conflictul cu USAMV. Doar un an mai tarziu, tot proiectul (care intre timp a atras pe lista chiriasilor nume precum Carrefour sau Zara) este evaluat la mai mult de 200 de milioane de euro.

     

    Fondul austriac Immofinanz (prin divizia est-europeana – Immoeast) a anuntat la sfarsitul saptamanii trecute ca va achizitiona centrul comercial Polus Center, aflat in constructie. Valoarea investitiei totale este de 210 milioane de euro, potrivit Immoeast. Tranzactia devine astfel, de departe, cea mai mare din istoria relativ scurta a achizitiilor de proiecte imobiliare din Romania.

     

    Insa banii nu vor intra de fapt in conturile Trigranit, fiind vorba de un contract de tip „forward purchase“. Altfel spus, proiectul va fi dezvoltat din fondurile austriecilor, care vor deveni treptat proprietarul proiectului, in functie de realizarea lucrarilor si ocuparea spatiilor. Acest tip de tranzactie nu este o premiera pe piata locala, ba chiar devine o moda, in conditiile in care nu sunt foarte multe proiecte disponibile la vanzare.

     

    Fondul austriac de investitii Europolis folosise aceeasi reteta in 2004, cand a achizitionat parcul industrial Cefin, iar la finalizarea constructiei in acest an a decis chiar suplimentarea investitiei.

     

    Situat langa unul dintre cele mai mari orase din tara, Polus Center va avea o suprafata totala de 100.000 mp. Trigranit, companie la care Immoeast detine de cateva luni 25% din capital, se va ocupa in continuare de dezvoltarea proiectului, a carui finalizare este prevazuta pentru sfarsitul anului viitor.

     

    Immofinanz este cel mai mare fond de investitii imobiliare din Austria si a fost cel mai agresiv cumparator de proiecte imobiliare pe piata romaneasca. In doar doi ani si jumatate, austriecii au investit mai bine de 200 de milioane de euro. Immofinanz a achizitionat sau finanteaza nu mai putin de 21 de proiecte imobiliare, de la cladiri de birouri pana la centre logistice sau ansambluri rezidentiale, care insumeaza mai mult de 765.000 de metri patrati.

     

    Anuntul austriecilor vine intr-o perioada foarte aglomerata din punct de vedere al investitiilor de anvergura, cea mai mare parte vizand proiecte de tip forward purchase. In urma cu cateva saptamani, fondul de investitii Sparkassen – controlat de Erste Bank – a anuntat ca va cumpara mall-ul Sun Plaza, dezvoltat de EMCT in sudul Bucurestiului – un proiect de 150 de milioane de euro. Si Immoeast intrase recent pe segmentul proiectelor comerciale, prin startul proiectului Trident Plaza din Constanta – o alta afacere de peste 100 de milioane de euro.

     

    Dupa experienta Cefin, Europolis vrea sa repete miscarea si in cazul spatiilor de birouri, preluand recent primele doua cladiri de birouri din proiectul Sema Parc. Europolis va plati peste 90 de milioane de euro pentru cele doua imobile ce vor fi  dezvoltate de compania romaneasca River Invest, controlata de omul de afaceri Ion Radulea.

     

    Piata imobiliara romaneasca intra astfel intr-o noua etapa, a sumelor de ordinul sutelor de milioane de euro. Primele achizitii ale unor proiecte imobiliare au avut loc in urma cu doar trei ani, la sume de opt ori mai mici decat valoarea tranzactiei Immoeast-Trigranit. In 2003, cele mai interesante imobile de birouri din Bucuresti de la acea data – Opera Center si Europe House – au fost cumparate de fondul de investitii CA Immo (tot din Austria) si, respectiv, Europolis pentru aproximativ 25 de milioane de euro fiecare.

     

    Din lipsa de produse pe care sa le cumpere si din dorinta de a investi cat mai multi bani, fondurile austriece si, mai nou, britanice si germane au inceput sa se implice in dezvoltare. In aceste conditii, piata imobiliara a crescut permanent. La fel, si complexitatea proiectelor. De la o simpla cladire s-a ajuns la complexuri multifunctionale, de zeci sau sute de mii de metri patrati. Preturile proiectelor au urcat la randul lor, odata cu suprafata tintelor achizitionate. In acelasi timp s-a redus dramatic randamentul investitiilor. Astfel, daca achizitia unor imobile precum Europe House aducea in 2003 un yield (randament anual) de peste 12%, Charles de Gaulle Plaza a fost preluata la jumatatea acestui an la un yield de doar 7%.

     

    Cum pe piata se pregatesc acum alte proiecte de sute de milioane, s-ar putea sa nu mai dureze mult pana va aparea un nou zero in coada sumelor platite pentru o achizitie.

  • BANCI: Profiturile anuntate de banci s-au mai subtiat

    Bancherii afiseaza, dupa primele noua luni, profituri intr-o crestere cu mult mai lenta decat cele cu care se mandreau in anii trecuti. Si nici prognozele pentru finele lui 2006 nu sunt cu mult mai roz.

     

    Ca fiecare client nou castigat costa – si in unele cazuri deloc putin – au constatat pe propria piele cei mai multi dintre bancherii romani atunci cand au tras linie si au inceput sa adune. Sa adune profiturile care, dupa trei trimestre de cresteri agresive ale punctelor de lucru si de „promotii“ la credite, s-au aratat sensibil mai subtiri decat cele cu care se laudau in urma cu un an sau doi. Cateva exemple, fie ca vin din partea „greilor“ din top zece sau a bancilor mai mici, confirma un trend generalizat la nivelul sistemului bancar.

     

    Al doilea jucator dupa active, BRD-Société Générale, spre exemplu, a anuntat saptamana trecuta un profit de 477 mil. lei (134,7 mil. euro) pentru primele trei trimestre. Rezultat care inseamna, pentru francezi, un profit cu 6,5% mai mare (in lei) fata de aceeasi perioada a anului precedent. Acelasi rezultat mai inseamna insa si o reducere a ritmului de crestere, in conditiile in care cu inca un an in urma, profitul crescuse cu aproape 54%. Chiar si asa, „in contextul unui ritm de dezvoltare foarte accelerat, banca si-a pastrat un nivel bun de rentabilitate“, sustine Patrick Gelin, presedintele-director general al BRD. De la inceputul anului, francezii au deschis peste 200 de noi sucursale, marcand recent inaugurarea celui de-al 550-lea punct de lucru. Cresterea retelei ar urma sa continue, fiind preconizata sa depaseasca 600 de unitati la inceputul lui 2007, dupa cum declara recent directorul pentru Europa al diviziei International Retail Banking din Société Générale, Jean-Didier Reigner.

     

    Povesti similare – in care expansiunea musca din castigul imediat – se regasesc si in curtea altor bancheri. Spre exemplu, clujenii de la Banca Transilvania au raportat, dupa primele noua luni, un profit net de 84,39 mil. lei (23,7 mil. euro), mai mare cu 15% (in lei) fata de aceeasi perioada din 2005. Dar toamna trecuta adusese si pentru ei o desaga mult mai plina: atunci, profitul marca o majorare anuala cu peste 72%. „Am decis sa sacrificam profitul pe termen scurt, pentru crestere“, explica pentru BUSINESS Magazin presedintele bancii, Robert Rekkers. Crestere care se traduce, in esenta, intr-o retea mai mare cu 120 de sucursale fata de inceputul anului, o majorare a creditelor cu aproape 50% si o expansiune puternica a activelor, ce a saltat Banca Transilvania direct pe locul cinci in topul bancar. „Un loc ce m-a surprins chiar si pe mine“, spune Rekkers, adaugand insa ca nu are intentia sa se opreasca, chiar daca asta poate insemna un profit mai mic.

     

    „Merita sa sacrificam putin din profit pentru a fi vizibili in fata concurentei“, sustine bancherul. Pentru finele lui 2006, Rekkers se fereste sa faca previziuni exacte privind profitul, dat fiind ca institutia este listata la Bursa de Valori. Tot el spune insa ca se asteapta ca ritmul de crestere sa ramana in jurul celui din primele trei trimestre. Ritm de crestere pe care-l anticipeaza si pentru intreg sistemul bancar – „cam 10-15 procente in plus la profituri“.

     

    Si la Bancpost, „sucursalele au costat destul de mult“, muscand din profit, dupa cum explica Mihai Bogza, presedintele consiliului de administratie. Pe lista motivelor pentru care „acum suntem putin sub asteptari la capitolul profit“, Bogza adauga si altele: ofertele promotionale, costurile de personal, dar si cele induse de restrictiile bancii centrale. La capitolul clienti, promotiile si-au aratat rezultatul: banca si-a atins deja obiectivul de a-si dubla anul acesta portofoliul de credite, potrivit lui Bogza. Dar totul vine cu un cost, iar la Bancpost acesta s-a tradus in diminuarea profitului, in trimestrul al treilea, cu mai bine de jumatate de milion de euro fata de trimestrul anterior. In opinia lui Bogza, intreg sistemul bancar a resimtit insa o diminuare a ritmurilor de crestere in materie de castiguri in acest an, in conditiile in care, spune el, „profitul din acest an (pe tot sistemul – n.red.) n-a crescut in termeni reali“. Or, anii trecuti, putini erau bancherii care nu aveau dublari sau triplari de castiguri de la an la an.

     

    Tot saptamana trecuta, HVB Tiriac Bank, plasata pe locul al patrulea in sistem, in functie de active, si-a facut publice rezultatele. Astfel, profitul net  s-a situat la 164 mil. lei (52,6 mil. euro). „Surata“ sa mai noua, Unicredit Romania, are si ea cu ce sa se laude: profitul net inregistrat la sfârsitul trimestrului trei a depasit 36 mil. lei (10,3 mil. euro), in crestere cu 123% fata de rezultatele din toamna anului trecut.

     

    Intr-o perpetua si (preconizat) apropiata privatizare, CEC iese din fagasul desenat de celelalte banci. Pierde cota de piata, dar castiga mai mult ca anul trecut. Profitul net obtinut in perioada ianuarie-septembrie a fost de 32,7 milioane de lei (9,3 milioane de euro). Ceea ce se traduce intr-o crestere de mai bine de 1.000% fata de cele doar trei milioane de lei (870.000 de euro) profit obtinut in aceeasi perioada a anului precedent.

     

    Mai jos in topul bancar, in randul bancilor cu mult mai putine procente de cota de piata, tendinta de diminuare a ritmului de crestere a profiturilor se pastreaza. Cauzele sunt, in mare parte, aceleasi: expansiunea retelelor de sucursale, chiriile mai mari pentru spatii, lupta acerba pentru fiecare client – tradusa in marje mai reduse, in costurile induse de restrictiile BNR sau, din ce in ce mai notabil, in costul fortei de munca.

     

    Spre exemplu, la ProCredit, primele noua luni au adus un profit net de trei ori mai mic, in conditiile in care anul trecut obtinuse 1,7 mil. euro. Si, dat fiind ca urmeaza o perioada in care banca vrea sa mai deschida alte sucursale, „pana la sfarsitul anului profitul va ramane la acest nivel“, dupa cum aprecia la anuntarea rezultatelor Michael Kowalski, directorul general al bancii.

     

    Una dintre ultimele banci ce mai au inca actionariat romanesc – tentanta pentru cine ar mai vrea sa faca pasul catre Romania, dar inca destul de mica prin prisma celor doar cateva procente de piata detinute -, Banca Carpatica a avut un profit net cu aproape 25% mai mare decat in septembrie 2005 – 16,1 mil. lei (4,6 mil. euro), estimarile pentru finele lui 2006 fiind de peste 26 mil. lei.

     

    La varful piramidei bancare, noii actionari ai BCR, austriecii de la Erste Bank  vad piata romaneasca cu mult optimism – in conditiile in care, in urma cu cateva zile, anuntau ca vizeaza o crestere anuala a profitului net cu 40% si un avans de 25-30% pe an pentru veniturile nete din dobanzi. Potrivit planului de dezvoltare prezentat de Erste celor cinci societati de investitii financiare (SIF), profitul net al BCR s-ar putea tripla in urmatorii trei ani fata de nivelul estimat pentru acest an, de 250 mil. euro. Banca nu si-a prezentat inca rezultatele pentru primele noua luni, acestea urmand sa fie facute publice spre finele lunii noiembrie, potrivit lui Danut Bunea, vicepresedintele BCR.

     

    Deocamdata insa, in primele opt luni, profitul net a fost de 177,8 milioane de euro, in conditiile in care in 2005 banca obtinuse in primele noua luni un profit net de 647 de milioane de lei (180 de milioane de euro). Referindu-se la planurile ambitioase pe care austriecii le anunta pentru BCR, Bunea spune ca nu are prea multe motive sa se indoiasca de realizarea lor, mai ales in conditiile in care economia in ansamblu are o evolutie asa de buna. „Intr-o economie in crestere puternica, unde activele bancare cresc si ele puternic, nu vad de ce ritmul de crestere a profiturilor n-ar creste si el“, spune Bunea, referindu-se, de aceasta data, la intreg sistemul bancar. In opinia sa, chiar daca subliniaza ca lipsa datelor nu-i permite inca un calcul foarte exact, „un ritm de crestere al profitabilitatii in jur de 15-20% pentru sistemul bancar nu are de ce sa nu fie posibil“.

  • Pentru comparatie

    Bancile au formulat de-a lungul anului diverse previziuni foarte prudente, chiar pesimiste asupra evolutiei profiturilor in sistem, anticipand o incetinire a ritmului de crestere al acestora fata de 2005. Tendinta este de asteptat sa se accentueze in 2007.

    • 472 MIL. EURO: profiturile nete obtinute de cele 40 de banci din Romania in primele noua luni din 2005, ceea ce a insemnat la acea data mai mult decat tot castigul din sectorul bancar in 2004
    • 10-20% Estimarile bancherilor privind ritmul de crestere al profitului in sistemul bancar pentru 2006. In primavara, ex-consilierul prezidential Theodor Stolojan acuza ca o crestere de peste 25% a profiturilor in 2005 ar fi fost excesiva, provenind din mentinerea artificiala a unui ecart prea mare intre dobanzile la credite si la depozite
    • 587 MIL. EURO: profitul total al sistemului bancar in 2005, in crestere cu circa 107 mil. euro fata de 2004
    • 60%: ponderea din profitul total al sistemului realizata in 2005 de BCR si BRD, primele doua banci de pe piata, cu cate 202 mil. euro, respectiv 154 mil. euro
    • 13%: Scaderea profitului total al sistemului bancar estimata de Ministerul Finantelor pentru 2007, la circa 651 mil. euro, fata de un profit estimat de 750 mil. euro in 2006

  • Am plecat la colindat! Cu charter-ul

    Cresterea, atat ca volum cat si ca valoare absoluta, a curselor charter din aceasta vara le-a dat curaj agentiilor sa incerce metoda si pentru sarbatorile de iarna. Astfel, o treime din numarul charterelor care au zburat in timpul verii vor decola si de Revelion.

     

    Prima cursa charter incarcata cu schiuri si clapari care va pleca din Romania se va indrepta, inainte de Craciun, catre Salzburg. Austria este pentru prima data bifata pe harta charterelor organizate din Romania, locul de bastina al lui Mozart fiind considerat pana acum destinatie „de masina“ pentru vacante la schi, dar si pentru sejururi culturale.

     

    „Vom intra cu trei curse charter pentru Craciun si doua pentru Revelion pe Salzburg, iar gradul de ocupare la care ne asteptam este de peste 90%“, spune Cristina Irimia, director de marketing al J’Info Tours. Agentia de turism se bazeaza pe numarul mare de persoane (peste 2.000) care au calatorit anul trecut de sarbatori catre Austria.

     

    Austria nu este singura destinatie rece catre care se organizeaza din acest an chartere: doua avioane vor pleca inainte de Craciun spre Rovaniemi sau, cum este cunoscut orasul finlandez, „tara lui Mos Craciun“. Unul dintre zboruri este organizat de agentia Perfect Tour, iar celalalt de Interra. Ambele companii au inchiriat pentru aceste zboruri avioane Boeing 737 – Perfect Tour de la Blue Air (cu plecare de pe aeroportul Baneasa), iar Interra de la TAROM (cu plecare de pe Henri Coanda).

     

    „Speram sa avem un grad de ocupare de peste 70%, ceea ce ne-ar convinge sa facem aceasta cursa si la anul“, spune Brandusa Fendu, director de marketing la Perfect Tour. Dincolo de Austria si Finlanda, considerate „riscante“ de catre majoritatea touroperatorilor, continua si in acest an cursele catre tari mai calde. Chartere catre Malta, Grecia, Tunisia, Egipt sau Turcia s-au organizat si anul trecut. Doar ca in acest an sunt mai multe (dublu fata de cele aproximativ 15 zboruri organizate anul trecut), iar avioanele cu care se zboara sunt predominant Airbus-uri cu peste 170 locuri, fata de avioanele cu sub 130 locuri folosite anul trecut. De asemenea, au fost adaugate noi destinatii, printre care Tenerife, cu trei zboruri, Italia, cu doua zboruri si Lisabona, cu un zbor.

     

    „S-a simtit in piata o cerere crescuta pentru vacante de sarbatori, in special de Revelion, iar agentiile au speculat momentul, mai ales ca varful de incasari era pana acum vara, cand charterele au facut posibile plecari in masa in concedii externe“, spune Mircea Vladu, director al agentiei Prestige Tours. Desi sunt si plecari de Craciun, agentiile mizeaza pe plecarile de revelion: AliBaba Tours are patru plecari in zile consecutive inainte de Revelion, iar toate charterele catre Tenerife, Italia, Tunisia sau Egipt se concentreaza la sfarsitul lui decembrie, motivatiile fiind doua: Craciunul se petrece inca predominant acasa, iar petreceri de Revelion se organizeaza peste tot in lume.

     

    Dincolo de avioanele inchiriate de catre agentiile de turism (in special de la TAROM, Blue Air, dar si de la companii din tara de destinatie, cum sunt Air Europa si Futura pentru Spania sau Nouvelle Air pentru Tunisia), agentiile vand si pachete turistice cu zbor in regim charter pe curse de linie. Procedeul se aseamana cu cel al charterului clasic: mai precis, agentia de turism cumpara un numar de locuri pe o cursa de linie spre o anumita destinatie si le vinde in pachetul turistic. Acesta este modul in care actioneaza pentru acest Revelion agentii precum Butterfly Turism, organizator clasic de chartere pe perioada verii. De asemenea, agentiile inchiriaza mai multe locuri pe cursele de linie catre Budapesta, de unde pleaca spre diverse destinatii turistii care cumpara pachetele operatorului german Dertour.

     

    Agentiile estimeaza ca numarul mai mare de chartere va face ca piata concediilor externe de sarbatori sa creasca cu 20-25% in acest an. Anul trecut charterele (atat cele cu plecare din Bucuresti, cat si din Budapesta) au adus mare parte din incasarile de pe turism extern ale agentiilor de turism. Anul trecut 13.500 de persoane au petrecut sarbatorile de iarna in afara tarii si au cheltuit peste 6 milioane de euro (estimare facuta de catre Federatia Patronatelor din Industria Hoteliera), iar 98.000 de persoane au mers la hoteluri si pensiuni din tara si au cheltuit 25 de milioane de euro. Asadar, pentru acest an, agentiile estimeaza ca numarul celor care vor merge de Anul Nou in afara tarii va creste la peste 15.000 de persoane, iar incasarile vor atinge sau chiar vor depasi 8 milioane de euro. Daca, in plin sezon, asta-vara decolau 70 de curse charter, cele aproape 20 care vor decola de Revelion sunt un inceput bun pentru touroperatorii care mizeaza pe un al doilea varf de incasari de pe urma vacantei de Anul Nou. La inceputul lui ianuarie, agentiile vor trage linie si vor afla daca a meritat sau nu.

  • Aglomeratie la check-in

    Zborurile de sarbatori includ plecari de Craciun, de Revelion, dar si plecari saptamanale, pe perioada decembrie-ianuarie.

     

    Destinatie

    Numar zboruri de sarbatori

    Agentie organizatoare

    Finlanda

    1

    Interra

    Finlanda

    1

    Perfect Tour

    Malta

    4

    Malta Travel

    Tunisia

    4

    Tunisiana Travel

    Tunisia

    1

    Kartago Tours

    Egipt

    12

    J’Info Tours

    Egipt

    2

    Calibra & Kartago Tours

    Egipt

    2

    Prestige Tours & Prompt Service Travel

    Egipt

    2

    Paralela 45

    Arh. Canare (Tenerife)

    1

    Prestige Tours & Prompt Service Travel

    Arh. Canare (Tenerife)

    1

    Paralela 45

    Arh. Canare (Lanzarote)

    1

    J’Info Tours

    Italia (Roma, Palermo)

    2

    Prestige Tours & Prompt Service Travel

    Grecia (Creta)

    1

    Prestige Tours & Prompt Service Travel

    Grecia (Creta)

    1

    Paralela 45

    Portugalia (Lisabona)

    1

    Prestige Tours & Prompt Service Travel

    Turcia (Antalya)

    4

    AliBaba Tours

    Turcia (Istanbul)

    2

    AliBaba Tours

    Turcia (Kusadasi)

    1

    AliBaba Tours

  • Istoria Gipo: La inceput a fost un ac

    Gipo, reteaua de magazine de articole de pescuit, a fost preluata de fondul de investitii Gemisa pentru 900.000 de euro. O afacere care a inceput aproape intamplator, de la cateva ace de pescuit aduse din strainatate.

     

    Capitalismul ne-nvata ca se pot cladi afaceri inclusiv pe un hobby personal. De pilda, datul la undita. Lucian Giusca, campion national la pescuit sportiv, si un prieten de-al sau de patru decenii si jumatate, Stefan Popa (foto sus), sunt fondatorii afacerii Gipo, cea mai importanta companie de la noi pe segmentul articolelor de pescuit, care a fost preluata in aceasta luna de fondul de investitii Gemisa, pentru 900.000 de euro.

     

    Discutiile despre vanzare au plecat de la o cifra mult mai „rotunda“: patru milioane de euro, dezvaluie Stefan Popa, care isi aminteste ca discutiile cu Gemisa au inceput de Craciun, anul trecut. Investitorilor le-a fost suficienta o luna ca sa se declare ferm interesati sa mearga mai departe. In ianuarie au inceput propriu-zis negocierile, care au trenat prin luna mai, atunci cand reprezentantii fondului de investitii s-au declarat interesati sa preia toata afacerea, cu exceptia partii de real estate. Concret, era vorba de cele zece magazine proprii ale firmei (dintr-o retea de 40 de magazine la nivel national), estimate la o valoare de 3,1 milioane de euro.

     

    „Atunci ne-am hotarat sa facem separarea intre partea imobiliara si restul firmei“, spune Popa. Argumentul a fost ca, „atata vreme cat Gemisa a sustinut ca a gasit peste noapte un cumparator, ne-am dat seama ca am fi fost prosti sa vindem chiar atunci“. Asa ca spatiile au ramas in proprietatea celor doi fondatori, care au incheiat cu noul proprietar la Gipo un contract de inchiriere pe termen de zece ani. Un singur exemplu e suficient pentru a demonstra ca cei doi oameni de afaceri au mizat pe cartea corecta: numai terenul pe care se afla sediul si depozitul, plasat in zona Piata Muncii din Capitala, era evaluat, in urma cu sase luni, la 500.000 de euro. „Acum a ajuns la 800.000 de euro“, spune Popa surazand satisfacut. „Ar trebui sa mai asteptam doar vreo doi ani inainte de a vinde si partea de real estate.“

     

    Merita vazut cum au ajuns cei doi oameni de afaceri aici si ce i-a facut sa investeasca intr-un domeniu care in anii ’90 i-ar fi facut pe cei mai multi antreprenori sa zambeasca. Amandoi sunt de formatie ingineri si ii leaga amintiri vechi de pe vremea cand mergeau in cantonamente cu lotul national de tir sportiv. Pe vremea aceea, Giusca, un pescar convins, s-a gandit sa aduca ace de pescuit de peste hotare. Aceasta a fost prima samanta a afacerii. „Era usor sa aducem ace in buzunar, pentru ca sunt obiecte mici“, zice Popa. „Si-n plus, ieseam des din tara. Faceam «contrabanda» la nivelul de consignatie.“

     

    In primele luni declarate de democratie, Popa a facut o galerie de arta care, conform propriilor spuse, mergea bine. Dar ideea afacerii cu produse de pescuit a aparut in ’91, „dintr-o joaca“, spune Giusca. Cu o investitie initiala de cate 10.000 de dolari, cei doi prieteni au deschis un mic magazin cu produse de pescuit. „Aveam 16 mp intr-o scara de bloc in spatele Pietei Moghioros“ (din Capitala), povesteste Popa. Dupa doi ani s-au mutat cu pravalia intr-un apartament de doua camere. Prin ’95, cei doi antreprenori mergeau lunar, cu un microbuz, dupa marfa in Italia. In ’99 s-au mutat inca o data, intr-un apartament de patru camere, care avea si spatiu de depozitare. Firma avea deja 12 angajati – „si aveam o multime de bani, cu marje de 300%“, afirma Popa, care admite ca de fapt nici nu prea aveau concurenta in piata.

     

    Au investit o jumatate de milion de euro pentru un nou sediu, cu depozit, in zona Piata Muncii, iar dezvoltarea s-a accelerat. Intre 1997 si 2001, Gipo a inceput sa aduca marfa din Coreea si din China, „pentru ca pe vremea aceea cumnatul meu era ambasador in Coreea si era usor sa mergem acolo“, explica Popa.

     

    Dar participarea la targuri internationale si vizitele frecvente pe care cei doi antreprenori le-au facut in strainatate le-au tras un semnal de alarma. Pe de o parte, afacerea cu produse de pescuit este sezoniera, limitata la anotimpul cald – astfel incat, pentru echilibru, s-au hotarat sa se extinda in alte zone – articole de camping si de sport. In plus, spune Popa, la nivel international, vanzarile de produse de pescuit au tot scazut, in Europa inregistrandu-se cel mai accentuat ritm de descrestere.

     

    La finalul lui 2001, afacerea ajunsese la peste 100 de angajati si noua firme care gestionau domeniile de activitate. Pana in 2005, „din firma n-a iesit nici un ban“, iar dividentele aferente anului 2004 au fost de 100.000 de euro pentru fiecare din cei doi parteneri. Dezvoltarea firmei s-a lovit insa de o piedica suficient de importanta pentru a duce la vanzarea brandului. Intre cei doi parteneri s-a produs o ruptura care a plecat de la viziunile diferite referitoare la dezvoltarea firmei. Giusca, un pasionat de pescuit, miza pe o dezvoltare axata pe exploatarea acestui segment, in timp ce Popa „pedala“, dupa cum spune chiar el, pe dezvoltarea diviziilor de camping, sport si, mai nou, de gradinarit.

     

    Disputele dintre cei doi au durat vreme de un an, dupa care au hotarat ca solutia cea mai buna este sa vanda si sa-si imparta castigul in mod egal. In plus, spune Giusca, „palaria ajunsese prea mare pentru noi“. De fapt, cei doi au invatat antreprenoriatul din mers. Planurile pe care le are insa Gemisa acum cu afacerea Gipo sunt mari: dublarea cifrei de afaceri in doi ani, de la previziuni de peste patru milioane de euro pentru anul in curs. „Desi ritmul de crestere din celelalte afaceri preluate este mult mai rapid: dublu sau chiar triplu, de la an la an“, completeaza Dragos Rosca, CEO al fondului Gemisa. Cu o retea pe care Rosca o vede intre 100 si 120 de magazine in toata tara, Gemisa nu da un termen pentru exit. Orizontul de timp pentru aceasta este generos – „peste trei, sau cinci sau poate sapte ani“, spune Rosca.

     

    Pentru viitorul apropiat insa, fostii actionari ai Gipo raman cu ochii pe firma. Au contracte de consultanta semnate pentru sase luni, iar noii stapani spun ca Popa si Giusca pot pune umarul si de-acum incolo la dezvoltarea companiei. Fiecare cu specializarea lui. Giusca si-a „arogat“ domeniul de inventii si teste pentru produse de pescuit. Iar Popa, care spune ca in ultimii trei ani s-a ocupat, in proportie de 80% de conducerea firmei, asigura aici perioada de interimat.

     

    Un lucru e sigur: numele firmei va ramane acelasi. „Brandul e cea mai importanta componenta a tranzactiei“, spune directorul de marketing al Gipo, Ionut Ionescu. Pentru ca numele acesta i-a atras pe pescari si nu doar pe ei, de-a lungul anilor, cu promisiuni la concurenta cu fascinatia povestilor pescaresti. 

  • Nada pentru Gemisa

    Dintr-o afacere de apartament, Gipo a devenit cea mai cunoscuta retea de magazine de pe piata autohtona a produselor de pescuit.

     

    FONDATORI: In urma cu un deceniu si jumatate, Stefan Popa si Lucian Giusca au pus bazele afacerii, firma avand capital integral romanesc pana in momentul vanzarii.


    DOMENIU: Firma s-a dezvoltat pe zone conexe – import, productie, distributie si comert de articole pentru petrecerea timpului liber, cu focalizare pe zona de pescuit.


    RETEAUA: Compania are 40 de magazine la nivel national, dintre care 30 activeaza in sistem de franciza. In plus, Gipo are circa 200 de clienti de diverse marimi si specializari, de la lanturi cash & carry pana la magazine de cartier.


    divizii    : Firma s-a dezvoltat pe patru divizii: pescuit, camping, sport si gradina. Cea mai mare parte a afacerii (52%) este reprezentata de segmentul de produse de pescuit.


    VANZARI: Cifra de afaceri previzionata pentru anul in curs este de peste patru milioane de euro, iar obiectivul pentru 2008 este dublarea acesteia – opt milioane de euro.


    PLANURI     DE     VIITOR: Cresterea numarului de magazine la circa 120 la nivelul tarii, imbogatirea portofoliului de produse pe segmentele camping si sport.