BusinessMagazin

Blog

  • Scrisoare de la Kafka

    Mare parte din scrisorile care fac obiectul tranzactiei
    reprezinta corespondenta intre Franz Kafka si sora sa cea mai mica,
    Ottla, de care se simtea cel mai apropiat dintre toti membrii
    familiei. Pe langa acestea sunt si mesaje de la prietenul sau,
    doctorul Robert Klopstock, si de la ultima sa iubita, Dora
    Diamant.

    Cele doua institutii, care au deja in grija o mare parte din
    materialele ramase de la Franz Kafka, vor imparti in mod egal
    costul tranzactiei, dupa ce au ajuns la un acord cu familia
    scriitorului, de la care vor prelua si o serie de fotografii, unele
    dintre ele cu autograf.

    Corespondenta scriitorului cu sora sa va permite cercetatorilor
    interesati de biografia lui Kafka sa afle dintre cele mai diverse
    amanunte despre viata lui, de la parerile sale despre femei sau
    cartile pe care le citea si pana la lupta cu tuberculoza.

  • Cum a ajuns Irlanda sa aiba acelasi rating ca Romania

    De data aceasta, investitorii au reactionat la anuntul Moody’s
    ca reduce ratingul Irlandei de la Baa1 la Baa3, similar cu cel al
    Romaniei – ultimul prag dinainte ca datoria suverana a unei tari sa
    primeasca ratingul “junk”. Diferenta fata de anul 2009, cand
    obligatiunile irlandeze aveau rating AAA, cel mai bun posibil, este
    enorma.

    Climatul din pietele financiare fata de Grecia, Portugalia si
    Spania, reflectat in cresterea randamentelor, s-a deteriorat si el
    din nou, pentru ca investitorii (detinatorii obligatiunilor emise
    de aceste tari) ar pierde evident daca noul guvern de la Dublin
    si-ar pune in practica avertismentul, iar celelalte state i-ar urma
    exemplul, refuzand sa mai aloce bani publici pentru sustinerea
    bancilor. Ar fi ultimul lucru dorit pe pietele financiare, avand in
    vedere ca toata arhitectura “salvarii din criza” s-a intemeiat
    exact pe abolirea distinctiei dintre datoria publica si cea
    privata, respectiv alocarea de bani de la buget pentru
    recapitalizarea bancilor si indatorarea la FMI si la partenerii din
    zona euro, insotita de programe de austeritate.

    In cazul Irlandei, care s-a imprumutat de la zona euro si de la
    FMI cu 70 de miliarde de euro, salvarea bancilor a insemnat o
    crestere a deficitului bugetar de la 12% la 32% din PIB la nivelul
    anului trecut, iar autoritatile au anuntat ca il vor reduce la 3%
    din PIB pana in 2014, cu pretul unor taieri drastice de cheltuieli
    sociale si de investitii. PIB-ul Irlandei reprezinta doar 1% din
    economia zonei euro, insa bancile care opereaza in tara au active
    care inseamna 400% din PIB, din care o parte sunt inca active
    toxice sau credite indoielnice. La sfarsitul lui martie, ministrul
    de finante a estimat ca bancile din Irlanda vor avea nevoie de o
    infuzie de inca 24 de miliarde de euro pentru a rezista unei
    eventuale reintoarceri a crizei financiare in zona euro.

  • Prea multe intrebari pune Udrea la referendumul pentru Bucuresti

    Referendumul local referitor la Legea Capitalei va fi organizat
    in 19 iunie, conform formei aprobate in sedinta CGMB, in forma
    propusa de PDL, cu sapte intrebari:

    “Sunteti multumit de modul in care s-a dezvoltat Capitala?”

    “Va doriti o Capitala cu 6 sectoare si o administratie?”

    “Va doriti o Capitala cu sase sectoare si sapte
    administratii?”

    “Sunteti multumiti de curatenia in Capitala?”

    “Va doriti o arhitectura unitara pentru Bucuresti?”

    “Sunteti de acord cu cu reducerea cheltuielilor aparatului
    administrativ?”

    “Sunteti de acord ca Bucurestiul sa fie condus de primarul
    general si CGMB?”.

    PNL si PC au decis sa organizeze referendumul ca sa determine
    daca bucurestenii sunt sau nu in favoarea intentiei PDL de a
    centraliza decizia administrativa si fondurile la Primaria
    Generala, in locul modelului actual, unde primariile de sector
    controleaza si dispun autonom de fondurile pentru dezvoltare.
    Opozitia considera ca o astfel de centralizare nu e decat o
    incercare a Elenei Udrea de a “pune mana pe banii Bucurestiului”,
    mizand pe o victorie a unui reprezentant al PDL la viitoarele
    alegeri locale.

    Consilierii PDL au reusit sa impuna insa lista cu cele sapte
    intrebari, a caror formulare vaga si contradictorie dilueaza sensul
    referendumului si nu mai pune in prim-plan problema simpla “vreti
    sa existe un singur buget sau sase bugete pentru Capitala?”.

  • Romania, data de FMI ca exemplu de “perseverenta politica si sociala” in fata crizei

    Un studiu facut de FMI in randul a 29 de tari care au luat
    credite de la Fond in perioada crizei, din 2008 incoace, arata ca
    finantarea respectiva a fost benefica pentru ele, intrucat le-a
    ajutat sa treaca peste socul crizei si sa evite o prabusire si mai
    accentuata a cererii interne si a importurilor. In majoritatea
    tarilor respective, finantele publice au fost cresterea economica
    se intoarce acum, constata FMI.

    “Pentru tarile care au apelat la sprijinul FMI inca din 2008-2009,
    problema era stabilizarea economiei si evitarea unor ajustari
    excesive de cheltuieli din cauza crizei ori a unor fluctuatii
    valutare daunatoare”, afirma James Roaf, intr-un interviu pentru
    publicatia institutiei, IMF Survey. Cele care au luat credite in
    2010-2011 aveau insa probleme profunde structurale, care le blocau
    accesul pe pietele financiare, explica Roaf.

    Romania a facut parte din primul val de state care au solicitat
    credit de la FMI in epoca de criza, din 2008 pana la jumatatea lui
    2009, alaturi de Letonia, Ungaria, Ucraina sau Serbia, in timp ce
    Grecia sau Irlanda au facut parte din valul ulterior.

    Roaf sustine ca studiul a aratat ca ponderea cheltuielilor sociale
    in totalul cheltuielilor a crescut in loc sa scada in aproape toate
    tarile cu programe convenite cu FMI. “In toate tarile, cei saraci
    sufera cel mai mult. Am lucrat cu guvernele pentru a proteja si
    chiar a creste cheltuielile sociale, spre a apara grupurile sociale
    cele mai vulnerabile”, declara expertul FMI.

    Mai mult, constata studiul, cheltuielile sociale au crescut cel mai
    mult tocmai acolo unde ponderea era cea mai mica inainte de
    incheierea acordurilor cu FMI.

    James Roaf atrage atentia ca, pentru tarile din Europa Centrala si
    de Est unde programele din 2008-2009 au expirat sau expira in acest
    an, cel mai important e sa evite “oboseala reformelor” si sa aplice
    in continuare politici pentru redresarea economiei si cresterea
    ocuparii populatiei.

    “Mare parte din cresterea economica inainte de criza in Europa
    Centrala si de Est era alimentata de majorarea exagerata a
    creditelor. Lipsite acum de creditele care stimulau consumul,
    tarile din zona trebuie sa se orienteze spre exporturi ca motor al
    cresterii viitoare”, afirma Roaf.

  • Goana dupa pretul corect: nu tot ce-i ieftin se vinde la reduceri

    Tot mai multa greutate capata marcile proprii ale magazinelor in
    strategiile de dezvoltare. Acum, consumatorii migreaza catre
    produse inferioare ca pret si “in cazul nostru se simte clar acest
    lucru: am inceput sa vindem volume mai mari din marcile proprii”,
    spunea anterior pentru BUSINESS Magazin Dusan Wilms, directorul
    general al Metro Cash & Carry Romania. El a precizat ca tinta
    companiei este sa dubleze cota detinuta de acest tip de produse.
    “In lupta cu competitia, marca proprie este o arma imbatabila.”
    Comerciantul german a fost primul care a facut romanilor cunostinta
    cu ideea de marca proprie, pe vremea cand jumatate dintre retelele
    internationale nici nu erau prezente pe piata.

    Acum Metro Cash & Carry are marci precum ARO, Fine Food,
    Horeca Select, H-Line, Rioba si Sigma. Ulterior, mai toate
    lanturile de magazine au inceput sa-si dezvolte oferta pe acest
    palier – de la Billa (cu Clever), Carrefour (No 1 si Carrefour).
    Intrarea discounterilor pe piata, din 2005 – Plus, Penny si
    Kaufland – a fost un alt moment in care marcile proprii au luat
    avant, pentru ca se pliaza pe profilul lor comercial, de a
    comercializa marfuri la pret redus. De fapt, marcile proprii sunt
    acele produse care apartin exclusiv si pot fi regasite doar in
    cadrul unei anumite retele, nu si pe rafturile concurentei. Aproape
    toate retelele de comert modern au si pe plan local astfel de
    produse.

    Intre cele mai recente lansari, reteaua de hipermarketuri Real a
    pus pe rafturi noi articole marca proprie, in cadrul gamelor Tip si
    Real Quality, in sortimentul de cereale pentru mic dejun. Noile
    game de cereale sunt produse in Romania, in colaborare cu
    producatori autohtoni. Cresterea vanzarilor pe aceste segmente este
    rapida, mai cu seama in ultima perioada, cand puterea de cumparare
    a scazut vizibil. Nu doar cresterea TVA, dar si inflatia au muscat
    din banii pe care ii cheltuiesc cumparatorii la piata, magazinele
    de la colt de bloc sau spatiile retelelor moderne. Asa se face ca
    “familiaritatea cu marcile proprii creste semnificativ, semn ca
    eforturile retailerilor de a le promova dau roade”, declara Bogdana
    Baltasiu, client service manager, divizia customer research in
    cadrul companiei de cercetare de piata Nielsen. Tot ea precizeaza
    ca retailerii trebuie sa se asigure ca marca proprie este in linie
    cu imaginea generala a magazinului si cu calitatea promisa, pentru
    a nu dezamagi.

    Motivul pentru care vanzarile la aceste bunuri cresc in
    detrimentul altora, este pretul. Mai mic decat in cazul brandurilor
    cu care concureaza, pe diferite paliere de pret (economic, mediu
    sau premium), pentru ca nu sunt purtatoare ale unei game importante
    de costuri. In vreme ce pentru producatorii internationali
    marketingul are o cota importanta din pretul afisat la raft,
    marcile proprii ale magazinelor nu trebuie sa suporte costul cu
    reclamele televizate. Prin urmare, pretul acestora poate fi mai mic
    cu cateva zeci de procente decat concurentii cu nume sonore.

    Desi comerciantii si-au asezat pe toate segmentele de pret
    propriile produse, chiar si in zona premium sau superpremium,
    “alegerea in functie de pret reprezinta principala motivatie a
    deciziei de cumparare, indiferent de categorie”, spune
    reprezentanta Nielsen. “Doua treimi dintre cumparatori cred ca in
    general calitatea marcilor proprii este la fel de buna ca a
    marcilor producatorilor”, spune Baltasiu, facand referire la
    studiul Shopper Trends, realizat de Nielsen in octombrie-noiembrie
    2010 pe un esantion reprezentativ la nivel urban.

    Studiul arata ca in topul preferintelor cumparatorilor se afla
    Winny (Cora), Carrefour, K (Kaufland), Nr. 1 (Carrefour) si Clever
    (Billa). Cele mai cautate sunt alimentele de baza (ca lapte, faina,
    ulei), produsele din hartie sau cele pentru ingrijirea locuintei.Un
    avantaj este si aspectul. 68% dintre respondentii la studiu sunt de
    parere ca ambalajele marcilor proprii arata la fel de bine ca si
    ale brandurilor cunoscute.

  • Dupa doi ani de strans cureaua, ne-a revenit pofta de cheltuieli?

    Noua din zece romani si-au facut lista de cumparaturi pentru
    2011. Este lunga si cuprinzatoare. Mai lunga si mai cuprinzatoare
    decat a altor europeni, care au decis ca inca mai trebuie sa amane
    momentul cand se pot hazarda cu cheltuielile. Sa puna bani deoparte
    vor doar 14% dintre romani, potrivit studiului “Observatoire
    Cetelem 2011”, un studiu al companiei franceze furnizoare de
    credite de consum Cetelem despre comportamentul consumatorilor in
    13 tari din Europa. Acest 14% nu e mult, dar e important pentru a
    mentine tendinta de crestere a economiilor depuse de populatie in
    banci, manifestata pe parcursul anului trecut. Astfel, Banca
    Nationala a Romaniei a anuntat ca volumul depozitelor la termen ale
    populatiei a crescut de la 72,4 miliarde de lei in ianuarie 2010 la
    82,8 miliarde de lei in luna ianuarie a anului curent, respectiv cu
    14%.

    Nu-i putem ajunge insa din urma pe cetatenii din Spania, Franta,
    Italia, Portugalia, Belgia sau Germania, care nu doar ca au un
    venit disponibil mai mare, dar sunt si mult mai cumpatati decat
    noi, fiindca sunt mai atenti la riscul reintoarcerii crizei si mai
    sensibili la programele de austeritate impuse de guverne in tarile
    cu deficit sau cu datorie externa mare. Britanicii, spre exemplu,
    sunt cei mai preocupati sa-si majoreze nivelul economiilor – 58%
    dintre respondentii sondajului Cetelem planuiesc ca in 2011 sa puna
    mai multi bani deoparte.

    Este o tendinta care se generalizeaza in Europa de Vest, in timp
    ce regiunea central si est-europeana pare pregatita sa iasa la
    cumparaturi si sa stearga cu buretele ultimii doi ani de renuntari.
    Daca 89% dintre romani declara ca anul acesta vor sa cheltuiasca
    mai mult, la un nivel apropiat de noi se mai afla slovacii – 85%
    declara ca intentioneaza sa cheltuiasca mai mult in 2011, ungurii
    (84%) si cehii (83%). Depasim cu mult si media europeana, de
    56%.

    Cum se explica insa faptul ca ne dorim atat de mult sa ne
    intoarcem la obiceiurile de consum dinaintea crizei, desi situatia
    economica nu ar incuraja deloc un astfel de comportament? “Romanii
    au mai putina experienta de consum decat ceilalti europeni. Sunt
    foarte vulnerabili la strategiile de marketing si isi doresc sa
    cumpere mult”, explica simplu sociologul Mircea Kivu.

    Faptul ca lectia crizei nu a fost invatata apare si in
    declaratiile celor care au realizat cercetarea. “Studiul
    demonstreaza ca nevoia de consum si proiectele consumatorilor nu au
    disparut, ci doar au fost amanate, pe fondul crizei. Evenimentele
    economice din ultima perioada au determinat o reducere si chiar o
    stopare a planurilor de achizitii in majoritatea tarilor europene,
    insa odata cu primele semne de revenire economica, si
    comportamentul consumatorilor incepe sa se schimbe”, crede Gilles
    Zeitoun, directorul general al Cetelem IFN, care reprezinta
    compania franceza in Romania. Practic, Zeitoun crede ca de indata
    ce romanii vor avea parte de o crestere a veniturilor, oricat de
    mica, toti banii vor fi intorsi in consum. Iar oamenii stiu deja si
    pe ce ar vrea sa cheltuiasca plusul de bani.

    Pe primul loc stau calatoriile si activitatile de timp liber,
    urmate indeaproape de schimbarea produselor electrocasnice si
    renovarea locuintei. In ceea ce priveste calatoriile, prefera
    totusi rezervarile de vacante pe ultima suta de metri, cand apar
    ofertele, si aleg distante mai mici. Dupa un concediu relaxant si o
    casa mai bine amenajata, romanii spun ca mai au nevoie de telefoane
    mobile – evident spre a le schimba pe cele vechi, caci in acest
    moment exista mai multe cartele SIM active decat numarul total de
    locuitori din Romania. Iar daca mai raman bani, oamenii au de gand
    sa faca o vizita si in magazinele cu mobila, echipamente
    electronice sau ustensile pentru gradina.

    Desi suntem mai pregatiti sufleteste decat alti europeni de o
    crestere a consumului, avem un prag valoric mai mic de la care un
    lucru poate fi considerat scump. Spre exemplu, daca pentru un tanar
    neamt, cu varsta de pana la 30 de ani, o calatorie devine
    costisitoare abia de la 389 de euro in sus, pentru un roman de
    aceeasi varsta, efortul este resimtit de la 104 euro in sus.
    Raspunsurile trebuie raportate evident la venituri, din moment ce
    in Germania salariul unui tanar ajunge sa fie si de 10 ori mai mare
    decat la noi.

  • Tarile cu cele mai mari taxe din lume (GALERIE FOTO)

    In cele mai multe tari, impozitele si taxele reprezinta intre 30
    si 40% din produsul intern brut inregistrat intr-un an. Exista insa
    tari unde taxele au insemnat anul trecut chiar si peste 50% din
    produsul intern brut.

    Totodata, in unele tari, nivelul de impozitare poate fi
    intr-atat de redus incat procentul din PIB rezultat nu depaseste
    nici 20%. E drept, exemplele sunt putine: doar doua tari dintre
    cele monitorizate de Organizatia pentru Cooperare Economica si
    Dezvoltare (OECD) sunt in aceasta situatie. In Mexic, taxele
    inseamna doar 17,5% din PIB, in timp ce in Chile nivelul este de
    18,2%. Cele mai multe state percep taxe care depasesc 24% din PIB,
    nivel inregistrat anul trecut in SUA.

    OECD monitorizeaza nivelul fiscalitatii in statele membre
    incepand din 1965. Organizatia, in care Romania nu este inclusa,
    are 33 de membri.

  • Produse de post de la Scandia Food

    Sub umbrela marcii sunt vandute produse precum: aperitive
    vegetale pe baza de vinete, fasole sau naut, pate vegetal cu ardei
    si supe-crema de rosii, de cartofi cu ciuperci sau de legume.
    Produsele Velicia nu contin conservanti, coloranti sau aditivi
    artificiali.

    Recipientele sunt din plastic sterilizabil si pot mentine
    neschimbate caracteristicile produselor pentru o perioada
    indelungata de timp. Ambalajul supelor-crema este completat de un
    capac de plastic care, dupa indepartarea capacului metalic cu
    cheita, permite incalzirea acestora la cuptorul cu microunde.

    “Dorim sa oferim produse cu beneficii nutritionale, fara a
    neglija insa gustul bun pe care consumatorii nostri vor sa-l
    regaseasca si in produsele vegetale”, a declarat Alexandra Bucur,
    brand manager Velicia.

    Scandia Food este lider pe piata conservelor pe baza de carne
    din Romania, avand o cota de piata in volum de peste 54% (sursa:
    MEMRB, decembrie-ianuarie 2011). Scandia Food comercializeaza
    branduri ca Scandia Sibiu, Bucegi, Sadu si Velicia.

  • Intrare libera pe noul stadion national. Cand il poti vizita

    Stadionul este finalizat in proportie de 97%. Acoperisul
    retractabil a fost ridicat, urmeaza sa fie montate membrana,
    instalatia de nocturna si sistemele de sonorizare. In acelasi timp,
    constructorii realizeaza si finisajele interioare.

    Citeste mai multe in Time Out

  • Coca-Cola: In unele tari, folosim diferite tipuri de indulcitori, dar asta nu afecteaza in nici un fel calitatea produsului

    “Coca-Cola este produsa la aceleasi standarde superioare de
    calitate peste tot in Europa si in lume, avand la baza o reteta pe
    care o folosim de 125 de ani. In unele tari, folosim diferite
    tipuri de indulcitori, dar acest lucru nu afecteaza in nici un fel
    calitatea produsului. Siropul de fructoza-glucoza este unul dintre
    indulcitorii folositi in multe tari din intreaga lume, inclusiv in
    Statele Unite ale Americii”, se arata intr-un comunicat de presa
    remis BUSINESS Magazin.

    In Romania, in mod specific, la fel ca in multe alte tari din
    Europa, inclusiv Germania si Austria, zaharul este folosit ca
    indulcitor in procesul de productie pentru Coca-Cola, sustin
    oficialii companiei. Apoi, furnizorul de zahar este acelasi cu cel
    Austria.

    “Suntem surprinsi de presupusul rezultat al analizelor realizate
    pentru produsele noastre din Romania si vom investiga prin toate
    mijloacele acuratetea informatiilor si cauza acestei confuzii”, a
    declarat Ibolya Szabo, senior communication manager al Coca-Cola
    Europe.

    Potrivit Mediafax, marile companii multinationale care
    comercializeaza bauturi si mancare ambaleaza produse de diferite
    calitati sub acelasi nume in functie de tara europeana careia ii
    sunt destinate, arata rezultatele unei anchete a Asociatiei slovace
    a consumatorilor. Produsele controlate erau Coca-Cola, ciocolata
    Milka, piper negru si rosu Kotanyi, cafea instant Nescafe Gold,
    boabe de cafea Jacobs Kronung si cafea Tchibo Espresso.