BusinessMagazin

Blog

  • Piata de electricitate pe scurt

    Pe piata romaneasca de electricitate exista, in prezent, doua categorii de consumatori: cei captivi si cei eligibili. Diferenta principala intre ei este aceea ca cei dintai pot cumpara energia electrica numai de la Electrica, iar ceilalti pot incheia contracte cu alti furnizori.

     

    PRODUCATORI: Principalii producatori de electricitate sunt Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Termoelectrica, Electrocentrale Bucuresti, Electrocentrale Deva si complexurile energetice Rovinari, Turceni si Craiova.

     

    FURNIZORI: In momentul de fata sunt 69 de furnizori. Acestia pot vinde energia catre alte companii, in baza unui contract. Toti producatorii au si calitatea de furnizori. In plus, diferite firme, precum Alro, Luxten, Kronospan au primit licenta de furnizare.

     

    DISTRIBUITORI: Poate fi distribuitor doar compania care are retea electrica avand niveluri de tensiuni pana la 110 kV. Aceasta cerinta este intrunita doar de Electrica.

     

    CONSUMATORI CAPTIVI: Toti consumatorii casnici si companiile cu un consum sub un gigawatt pe an sunt declarati „captivi“. Ei pot cumpara energia doar de la Electrica.

     

    CONSUMATORI ELIGIBILI: Companiile care consuma peste un gigawatt pe an sunt „eligibile“. Ele pot cumpara electricitatea direct de la furnizori, avand acces direct la reteaua de transport si distributie.

     

    LIMITARI: Chiar daca sunt consumatori eligibili, nu toate companiile pot renunta la serviciile Electrica. Ceilalti furnizori nu pot acoperi, deocamdata, cererea de electricitate a tuturor companiilor.

  • Cine castiga si cine pierde

    Liberalizarea pietei de energie electrica este avantajoasa nu numai pentru companiile care decid sa renunte la serviciile Electrica, dar si pentru cele ramase in „sistem“. Ambele categorii vor putea negocia conditii mai bune atat din punct de vedere al pretului, cat si al serviciilor oferite.

     

    PRET: Marii consumatori vor putea cumpara electricitate la preturi negociate direct cu Electrica sau cu alti furnizori.

     

    CLIENTI: Noile evolutii ale pietei vor face ca Electrica sa piarda cateva mii de clienti.

     

    SERVICII: Pentru a-si pastra clientii, Electrica va fi obligata sa faca investitii pentru imbunatatirea serviciilor oferite acestora.

     

    NEGOCIERI: Din a doua jumatate a anului, va functiona bursa energiei electrice prin care se va negocia pretul electricitatii.

     

    IMPORTURI: Liberalizarea pietei a dus la aparitia importatorilor de electricitate ieftina din Rusia.

  • Bursa energiei

    Din a doua jumatate a anului va intra in functiune bursa financiara a energiei electrice. Aceasta va permite consumatorilor si producatorilor sa cumpere si sa vanda electricitate la pretul stabilit in ziua negocierii. Contractele vor fi „la termen“, si nu doar de pe o zi pe alta ca pana acum.

     

    ECHIPAMENTE: Compania suedeza OMX va livra catre OPCOM un sistem de tranzactionare si decontare pentru bursa de energie.

     

    COSTURI: Contractul incheiat de compania romana si cea suedeza este de 3,6 milioane de euro.

     

    CONTRACTE: Bursa va permite tranzactionarea energiei electrice la pretul stabilit in ziua negocierii, cu livrare la o data ulterioara.

  • Fotografii fara accize

    De la 1 ianuarie, camerele foto digitale nu mai sunt un lux. Si nu mai sunt taxate ca atare. Eliminarea accizelor la aceste produse va duce la o explozie a vanzarilor. Acestea pot creste chiar cu 100%, apreciaza producatorii si importatorii.

     

    Anul trecut s-au cheltuit la nivel mondial 18 miliarde de euro pe achizitia de camere digitale, iar unele companii specializate in analize de piata apreciaza ca vanzarile de astfel de camere foto vor creste pe plan mondial cu circa 70%, anul acesta.

     

    Pana acum, in Romania, o camera foto digitala era considerata un lux. Drept urmare, accizele aplicate pentru importul acestora, de 25% din pret, chiar le transformau in produse de lux.

     

    Situatia se schimba, incepand cu anul acesta, o data cu intrarea in vigoare a noului Cod fiscal. Camerele digitale nu mai sunt considerate produse de lux, dar a fost nevoie de un demers ingenios pentru ca acest lucru sa se intample.

     

    Deputatul Varujan Pambuccian, presedintele comisiei pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatii din Camera a depus un proiect de lege pentru eliminarea accizelor la camerele digitale prin asimilarea acestora in randul produselor IT&C, scutite de aceste taxe. Simultan, deputatul a introdus un amendament la Codul fiscal in Camera Deputatilor. Acesta a trecut, toata lumea fiind cu atentia indreptata spre proiectul de lege.

     

    Pambuccian se arata insa sceptic ca noul Cod fiscal va produce imediat efecte prin scutirea de accize la camerele foto digitale. „Nu va fi o scadere a preturilor de 25% chiar din ianuarie“, spune Varujan Pambuccian. „Comerciantii mai au camere cu accize in stoc, ieftinirea se va produce doar cand se vor epuiza acestea.“

     

    La fel crede si Radu Negoescu, Consumer Category Manager la divizia de Imaging si Printing a HP Romania. „In cazul in care autoritatea vamala va aplica eliminarea accizelor se va resimti o scadere, insa treptat. Probabil ca prin primavara vom avea camere foto digitale la acelasi pret cu care se comercializeaza in UE.“

     

    Deocamdata, comerciantii trebuie sa medieze preturile camerelor importate dupa 1 ianuarie cu pretul celor care se mai afla pe stoc. „Peste circa doua luni, camerele foto digitale se vor ieftini cu circa 30%“, apreciaza Pambuccian. Aceasta deoarece pe langa acciza de 25% se va mai scadea din pret inca aproximativ 5%, prin diferenta de TVA aplicata la noul pret. La sfarsitul anului trecut, cand a fost adoptat amendamentul la Codul fiscal care prevedea scutirea de accize, importatorii au fost prudenti in declaratii privind ieftinirea aparatelor foto de teama ca asemenea aprecieri ar duce la scaderea vanzarilor tocmai in perioada cea mai propice, de sarbatori. Multi ar fi asteptat o eventuala ieftinire de la 1 ianuarie, in loc sa cumpere o camera foto in decembrie.

     

    Ca de obicei in Romania, primele zile ale anului au adus confuzie pe piata. „Autoritatea Nationala Vamala nu a aplicat in primele zile scutirea de accize, motivand ca nu au primit instructiunile si normele de aplicare“, spune Ioan Craciunescu, director general al MGT Educational, distribuitor unic in Romania al camerelor digitale Olympus. Anul trecut, vanzarile acestei marci in Romania au insumat aproape un milion de euro. Craciunescu estimeaza ca, in urma scutirii de accize, piata romaneasca a camerelor foto digitale va inregistra, in acest an, o crestere de cel putin 50%.

     

    Exista estimari si mai optimiste. „Aceasta piata porneste, practic, de la zero, e in formare. De aceea, scutirea de accize ar putea aduce chiar o dublare a vanzarilor“, apreciaza Radu Negoescu de la HP. De asemenea, eliminarea accizelor va duce si la reducerea sau chiar disparitia importurilor „gri“, apreciaza jucatorii pietei.

     

    Ieftinirea camerelor foto digitale ar putea surveni insa chiar mai repede datorita retailistilor. Pentru a stimula vanzarile, care scad in mod traditional dupa sarbatori, lanturile de retail pot opera reduceri de preturi chiar si la stocurile vechi, accizate, suportand diferenta de pret. E suficient ca un mare retailist sa dea tonul. Batalia „celui mai bun pret garantat“ poate duce la reduceri de pret in lant.

  • Numaratoarea incepe de la 16%

    Cota unica de 16% lasa mai multi bani la dispozitia companiilor si a salariatilor cu venituri peste medie. Dar apare si nevoia guvernului de a atrage bani din alta parte. Pentru mediul de afaceri, un impozit mic nu este insa totul.

     

    Ce s-a schimbat si care vor fi urmarile noilor reglementari fiscale? Cine va avea de castigat si cine va pierde? Modificarile de impozite au avut in vedere atat veniturile persoanelor fizice, cat si profiturile companiilor. Adoptarea cotei unice de impozitare de 16% pentru venituri inlocuieste vechiul sistem de impozitare in trepte, practicat pana anul trecut. Pentru companii, impozitul pe profit a fost redus de la 25% la aceeasi valoare de 16%.

     

    „Pe salariat il intereseaza mai putin impozitele aberante puse de statul roman si, de aceea, negocierea salariilor se face pentru venitul net“. Declaratia ii apartine directoarei executive de la Elmi Prodfarm, Elena Cremenescu, dar exprima o realitate destul de des intalnita in companiile romanesti. Pentru a sta linistiti si a fi siguri ca salariile pe care le incaseaza nu se modifica, mare parte dintre angajatii companiilor romanesti prefera sa negocieze o suma neta. Cand dolarul si euro au luat-o razna la sfarsitul anului trecut, multi dintre acestia au stat linistiti. Principiul „ce-i in mana nu-i minciuna“, a functionat atunci.

     

    De data asta, castigatorii au fost din „tabara“ cealalta, cei care si-au negociat salariile in sume brute. In urma modificarii impozitului pe venit ei s-au ales cu cateva procente bune in plus la salariu.

     

    Reducerea impozitelor pe venituri i-a facut fericiti mai ales pe cei cu venituri medii si peste medie, ale caror salarii erau impozitate anterior cu pana la 40%.

     

    Astfel, o persoana care are un salariu brut de 30 de milioane de lei va plati un impozit de 3,9 milioane de lei fata de 7,2 milioane de lei, in timp ce pentru un venit brut de 40 de milioane de lei se va plati un impozit de 5,3 milioane de lei, fata de 10,6 milioane de lei. Diferenta: castigul salariatului. Evident, cu conditia ca acesta sa aiba intreg venitul trecut pe cartea de munca. Caz destul de rarisim in Romania, pentru ca fiscalitatea excesiva i-a determinat pe multi, pana acum, sa caute alternative. Pe masura ce venitul scade, scad si sumele castigate din diferenta de impozit. Pentru salariatii cu venituri mici si foarte mici, schimbarea cotelor de impozitare ar aduce, chiar, pierderi. Pentru a-i proteja, noul guvern a majorat valoarea deducerilor personale.

     

    Un roman fara nici o alta persoana in intretinere, care are un salariu cuprins intre trei si 10 milioane lei nu va plati deloc impozit pentru 2,5 milioane de lei din salariu (deducerea personala). In aceste conditii, spre exemplu, castigul din diferenta de impozit pentru un venit brut de patru milioane lei, este de aproximativ 50.000 de lei. Pentru salarii care depasesc zece de milioane, deducerile personale scad progresiv, iar pentru salarii mai mari de 30 de milioane, nu se mai acorda nici un fel de deduceri. Exista insa si un revers al medaliei.

     

    Minusul lasat in bugetul de stat de reducerea impozitelor – estimat de reprezentantii Ministerului de Finante la peste un miliard de dolari – trebuie compensat cumva. Una dintre solutii a fost eliminarea deducerilor fiscale pentru asigurarile private de sanatate si a celor pentru asigurarea locuintei, adoptate anul trecut de fostul Guvern. Ramane de constatat, in anii care urmeaza, efectul pe care aceasta eliminare a deductibilitatii pentru asigurari private de sanatate o va avea asupra acestei industrii care, spre sfarsitul anului, abia incepuse sa se miste mai energic.

     

    O alta facilitate eliminata a fost cea pentru reabilitarea termica a locuintelor. Cei care s-au grabit anii trecuti sa isi puna termopane la ferestre au beneficiat de o deducere de 15 milioane de lei din suma impozabila. Cei care o vor face in acest an nu vor mai beneficia de nici o deducere.

     

    Guvernantii au fost, totusi, mai ingaduitori in privinta pensiilor ocupationale. Suma de 200 de euro deductibila pentru contributiile la fondurile de pensii ocupationale a fost pastrata si in noua forma a Codului fiscal. Necesitatea – imperioasa – de reformare a sistemului de pensii din Romania a avut probabil un cuvant greu de spus in aceasta decizie.

     

    Eliminarea principalelor deduceri si retinerea la sursa a impozitului pe aproape toate tipurile de venituri ii va scapa pe romani, de anul viitor, de necesitatea completarii si depunerii declaratiilor de venit global. Ramane valabila obligativitatea depunerii declaratiei in anumite cazuri, respectiv in cazul avocatilor sau al persoanelor care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala. Din simplificarea sistemului de globalizare a veniturilor, statul spera sa obtina economii de aproximativ un miliard de lei.

     

    O alta sursa pentru echilibrarea bugetului este dublarea impozitului pe veniturile microintreprinderilor, de la 1,5% la 3% din cifra de afaceri.  De aici vor veni, potrivit estimarilor Ministerului de Finante, venituri de 5.400 de miliarde de lei. In plus, se va dubla si impozitul pe dividende pentru persoanele fizice, de la 5% la 10%, la acelasi nivel cu cota perceputa companiilor.

     

    Majorarea impozitului pentru microintreprinderi poate fi considerata o lovitura inclusiv pentru cei care au utilizat aceste companii in relatia angajat-angajator, pentru plata salariilor mari sub o alta forma, evitandu-se in acest fel plata contributiilor de asigurari sociale. Mesajul ministrului de finante, Ionut Popescu: „Nici 3% nu este un impozit exagerat. Cei care fac intr-adevar afaceri prin microintreprinderi pot sa opteze pentru trecerea la impozitarea standard, cu o cota de 16% din profitul obtinut“. 

     

    In afara de efectele mediatice si psihologice ale impunerii cotei unice, ca usurare a poverii fiscale, masurile de reducere a fiscalitatii mai au o miza: determinarea unei reduceri a evaziunii fiscale si a economiei nefiscalizate. In urma cu un an, nivelul economiei subterane era estimat de ministrul Autoritatii Nationale de Control din acea vreme, Ionel Blanculescu, la un sfert din Produsul Intern Brut (PIB).

     

    Guvernul spera ca relaxarea fiscala prin impunerea cotei unice va scoate la suprafata venituri din zona muncii la negru sau ii va determina pe angajati si angajatori sa nu mai caute cai „laterale“ de plata a salariilor. Este vorba de principiul maririi bazei de impozitare „mai putin, dar de la mai multi“. Cazurile tarilor care au implementat deja un sistem de impozitare cu cota unica par a sustine aceasta idee. Spre exemplu, in Rusia introducerea unei cote unice de 13% a atras dublarea sumelor colectate la buget. In Slovacia, unde a fost introdusa la inceputul anului trecut o cota unica de 19% pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice, a profiturilor companiilor si la TVA, investitiile straine directe au crescut semnificativ.

     

    „Este nevoie de timp pentru ca acest lucru sa se intample si in Romania. Pentru ca nu exista o strategie fiscala clara, reducerea impozitelor e doar o solutie partiala“, crede Victor Kevehazi, senior partner la compania de consultanta KPMG Romania.

     

    „Asigurarile sociale nu au fost ajustate, iar costul acestora este inca mare“, adauga el. In planurile fostului guvern, costurile pentru asigurari sociale (CAS) urmau sa scada anul acesta cu doua procente, pana la nivelul de 47,5%. Dar, pentru ca bugetul de stat nu ar fi suportat si reducerea CAS, concomitent cu introducerea cotei unice de 16%, scaderea acestuia a fost amanata pentru anii viitori. „Vor fi astfel asigurate o parte din fondurile suplimentare necesare pentru echilibrarea bugetului de venituri si cheltuieli, in urma deciziei de introducere a cotei unice de impozitare“, sustin reprezentantii Ministerului de Finante.

     

    Decizia a nemultumit insa companiile, care considera aceste costuri exagerate. Practic, in conditiile mentinerii cotei CAS la 49,5%, pentru companiile care au negociat cu angajatii salarii brute, nu exista nici un avantaj din scaderea impozitului. Deci nu sunt stimulate in nici un fel sa legalizeze platile salariilor. „Din punctul de vedere al companiei, contributiile la asigurari sociale sunt mari si orice reducere a lor ar fi benefica, pentru ca ar impulsiona industria“, crede Florin Antonescu, director general Kvaerner IMGB.

     

    Pana atunci, companiile se pot bucura de adoptarea unei masuri solicitate de multa vreme: reducerea impozitului pe profit cu noua procente le va lasa la dispozitie mai multi bani pentru investitii. „Scaderea cotei de impozitare a profitului este singura masura eficienta care poate fi luata in considerare in stabilirea planurilor de dezvoltare viitoare. Ideala ar fi o scutire la plata impozitului a intregului profit reinvestit“, crede Elena Cremenescu, director executiv Elmi Prodfarm.

     

    De aceeasi parere este si analistul financiar Dragos Cabat: „Cota unica este singura solutie pe termen mediu pentru a stimula competitivitatea economiei nationale si productivitatea“, in conditiile in care firmele vor avea resurse suplimentare pentru investitii. 

     

    Privind din nou la vecini aflati in aceeasi situatie, in Slovacia, introducerea unei cote unice de impozitare de 19% pentru profiturile companiilor a contribuit la cresterea numarul de firme noi inregistrate cu 12%.

     

    Scaderea impozitului pe profitul companiilor poate face Romania un jucator important in lupta pentru capitalurile straine. Viktor Kevehazi crede ca nivelul mai scazut al impozitarii ar putea atrage, pe viitor, mai multe companii, si in principal companii medii si mici. „Este un lucru bun, pentru ca piata intreprinderilor mici si mijlocii din Romania are nevoie sa se dezvolte. O rata redusa de impozitare poate incuraja companiile sa paraseasca tarile cu impozite mai mari, pentru a veni aici.“

     

    Totusi, un impozit mic nu este suficient. Daca mediul de afaceri nu va deveni mai putin birocratic, mai prietenos pentru investitori si mai stabil, Romania nu va avea prea multe sanse sa atraga mai multi bani straini.

     

    In opinia lui Kevehazi, va fi nevoie de timp pentru a se vedea efectele acestei masuri, pentru ca oamenii trebuie sa aiba intai incredere ca va fi un proces pe termen lung. „Trebuie sa se convinga ca acest nivel de impozitare se va pastra si in viitor.  Cred ca oamenii au dubii ca guvernul sau Romania isi pot permite acest nivel de taxare, pentru ca nu a fost neaparat dezvoltat pe baze economice…“ Daca se va demonstra ca sunt suficiente venituri pentru a acoperi bugetul, „va fi bine“, incheie analistul intr-o nota optimista.

  • Ce aduce nou 2005

    Scaderea impozitului pe venit si al celui pentru profitul firmelor a determinat cresterea altor taxe, pentru a nu saraci bugetul de stat.

     

    PROFITUL FIRMELOR va fi impozitat cu 16%, fata de cota anterioara de 25%.

     

    VENITURILE PERSOANELOR FIZICE vor fi impozitate cu o cota unica de 16%. Aceasta inlocuieste vechiul sistem de impozitare cu cinci trepte, cu valori intre 18 si 40%.

     

    CONTRIBUTIILE PENTRU ASIGURARI SOCIALE (CAS) au ramas la nivelul de 49,5% (cumulat angajat si angajator). Diminuarea CAS a fost amanata pentru anul viitor, astfel incat pana in 2008 sa ajunga la 39,5%.

     

    VENITURILE MICROINTREPRINDERILOR vor fi impozitate cu 3%, fata de 1,5%, cat era pana acum.

     

    IMPOZITUL PE DIVIDENDE a fost majorat cu 5% pentru persoanele fizice, ajungand la acelasi nivel cu cota perceputa companiilor, de 10%.

     

    DEDUCERILE din sumele impozitate a cheltuielilor pentru reabilitarea termica a locuintei (cel mult 15 milioane de lei pe an), asigurarile private de sanatate (cel mult 200 de euro pe an) si primele de asigurare pentru locuinta de domiciliu au fost eliminate.

     

    DEDUCTIBILITATEA pentru contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, de cel mult 200 de euro pe an, va fi mentinuta. Sumele respective vor fi deduse din salariul impozabil, in luna in care este efectuata plata.

  • Cum stau vecinii nostri

    Cota unica de impozitare nu este folosita in foarte multe tari. Marile economii, precum Statele Unite, Franta sau Germania, prefera sistemul de impozitare diferentiat in functie de venituri. Exista insa si modelul cotei unice de impozitare, aplicat in unele tari din Europa Centrala si de Est, care a avut rezultate benefice neasteptate.

     

    RUSIA: Cota unica de 13% pentru veniturile persoanelor fizice, aplicata de la 1 ianuarie 2001. Noua cota a inlocuit vechiul sistem cu trei trepte de impozitare, din care cea maxima, de 30%, se aplica pentru veniturile de peste 5.000 USD. Primul efect, in 2001: o crestere cu 46,7% in termeni nominali (25,2% termeni reali) a intrarilor la buget provenite din impozitarea veniturilor personale.

     

    SERBIA: Cota unica de 14%, aplicata de la 1 ianuarie 2003. Aceasta a inlocuit sistemul gradual, cu trei trepte. Sistemul sarb are si o exceptie: cota de 24% pentru veniturile de peste 10.799 de dolari, pe care le au insa foarte putine persoane. A fost redus si impozitul pe profit de la 20% la 14%, cel mai mic nivel din Europa.

     

    SLOVACIA: Cota unica de 19% atat pentru veniturile persoanelor fizice, cat si pentru cele ale companiilor, din 2004. Sistemul inlocuieste o impozitare progresiva cu cinci trepte pentru veniturile personale si o cota de 25% pentru profitul companiilor. Efect: veniturile colectate la bugetul de stat au crescut cu 10% mai mult decat fusese anticipat, iar numarul de firme noi inregistrate a crescut cu 12%.

     

    UCRAINA: Cota unica de 13% pentru veniturile persoanelor fizice, de la 1 ianuarie 2004. Noua cota a inlocuit  vechiul sistem cu cinci trepte de impozitare. Si impozitul pe profit fusese redus, anterior, de la 30% la 25%.

     

    ESTONIA: Cota unica de 26%, din 1994, cand a fost eliminat si impozitul pe profitul reinvestit. In plus, a fost ratificata legislatia pentru ca, pana in 2007, cota unica sa scada pana la 20%.

     

    LETONIA: Cota unica de 25%, din 1995. Mai mult, in 2004, impozitul pentru companii a fost redus la 15%, de la valoarea de 19%.

     

    LITUANIA: Cota unica de 33% pentru venituri si de 15% pentru companii, din 1994. Efect: in ultimii trei ani, Lituania a inregistrat o crestere economica sustinuta, avand o crestere medie a PIB de 5,6%.

  • ATENTIE LA RISCURI

    Nimeni nu zice nu unui impozit mai mic. Dar daca pariul guvernantilor pe o mai buna colectare a veniturilor nu se dovedeste castigator, s-ar putea ca indicatorii macroeconomici sa o ia razna. Obiectivele privind deficitul bugetar si inflatia din 2005 vor fi stabilite la sfarsitul lunii ianuarie, cand va veni in Romania echipa FMI.

     

    DEFICITUL BUGETAR: Masurile de diminuare a fiscalitatii au ca efect o pierdere de venituri la buget de circa 1% din PIB, care va trebui compensata prin cresterea altor impozite sau prin reducerea cheltuielilor. Ministerul de Finante mizeaza si pe o mai buna colectare a taxelor si impozitelor. Daca insa acest lucru nu se va realiza, apare riscul de crestere a deficitului bugetar. Reprezentantii FMI au fost fermi: deficitul maxim admis pentru 2005 este de maxim 1,5% din PIB.

     

    INFLATIA: Reducerea impozitului pe venit va lasa mai multi bani in buzunarele oamenilor. Daca tot acest surplus de venituri va fi folosit pentru consum si nu va fi directionat catre investitii sau economisire, am putea asista la o crestere a inflatiei. „In aceste conditii, este cruciala coordonarea politicii economice si fiscale a guvernului cu politica monetara a BNR, pentru a stapani eventualele derapaje“, apreciaza analistul financiar Dragos Cabat.

  • INTERVIU: „Stabilitatea, mult mai importanta decat nivelul efectiv al impozitului“

    Relaxarea fiscala poate ajuta Romania in competitia pentru investitile strainilor. Totusi, o astfel de masura trebuie realizata ca parte a unei strategii, pentru a da incredere in stabilitatea sistemului, considera Viktor Kevehazi, senior partner KPMG Romania, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin.

     

    Rep: Cat de mult conteaza, in ochii investitorilor straini, recenta schimbare a sistemului fiscal romanesc?

     

    Viktor Kevehazi: Am sa va raspund tot cu o intrebare: ce este important pentru un investitor cand alege o tara unde sa mearga? Chiar daca pare neobisnuit, potrivit unui studiu OECD, cel mai putin important factor este cota impozitului si cel mai important este stabilitatea sistemului. Trebuie sa recunosc ca guvernul a fost foarte curajos in a face brusc aceasta schimbare. Desi schimbarea este benefica, cred ca graba cu care a fost realizata este un pic dramatica. Ce se intampla daca, la fel de repede, guvernul va mai decide o alta schimbare, care nu mai este pozitiva? Mai important ar fi sa cunoastem care este strategia guvernului referitoare la taxe pentru urmatorii cinci ani.

     

    Cum vedeti stabilita o astfel de strategie?

     

    Cred ca o astfel de strategie nu trebuie sa fie una decisa unilateral de guvern. Comunitatea de afaceri care se reuneste si discuta cu guvernul pentru a defini ce este benefic in domeniul taxarii ar trebui sa defineasca o astfel de strategie. E ca intr-o companie, unde actionarii trebuie sa se intalneasca si sa discute si sa vada ce se poate face. Este insa nevoie ca guvernul sa stabileasca directiile pe care vrea sa mearga –  incurajarea afacerilor, simplificarea sistemului etc. A spune ca „impozitul va fi de «x, y, z»“ nu este, nici pe departe, o strategie in domeniul fiscalitatii. In plus, trebuie stabilit ce nivel de taxare este necesar pentru tara, pe termen lung, pentru ca nu poti modifica fiscalitatea de la o zi la alta. Daca vrei sa incepi o afacere, pui la punct un plan de afaceri si mergi la banca pentru a lua bani. Apoi, daca lucrurile se schimba brusc, ce mai faci cu acel plan de afaceri? De aceea, stabilitatea este cu mult mai importanta decat nivelul efectiv al impozitului. Impozitul poate sa fie, la urma urmei, oricat.

     

    Este foarte usor sa reduci taxele. La fel de usor e sa le majorezi din nou mai tarziu. Trebuie ca o astfel de masura sa fie realizata ca parte a unei strategii, si nu printr-o ordonanta de urgenta. Mai corect ar fi sa se spuna „guvernul va mentine nivelul de impozitare intre 15 si 18% pentru urmatorii cinci ani“ – un angajament clar, stabil, care sa nu se schimbe.

     

    Credeti ca Romania isi poate permite, fara sa se creeze dezechilibre, o cota de impozit de 16%?

     

    Poate ca ar trebui sa ne uitam, cand vorbim despre buget, si la cheltuieli, nu doar la veniturile colectate. In momentul de fata avem un sistem destul de birocratic. Multe domenii ar putea fi lasate in administrarea comunitatii publice; nu e nevoie sa fie administrate de stat.  Sistemul sanatatii, sistemul de pensii, administrarea scolilor, a universitatilor – sunt domenii care pot fi eficientizate, daca guvernul va fi dispus sa le treaca in administrare privata. Si, in acelasi timp, trebuie redusa birocratia. 

     

    Asigurarile sociale costa inca prea mult in Romania. E adevarat ca exista o populatie imbatranita destul de mare, dar nu suntem singurii care se confrunta cu asa ceva. In unele tari din fosta Uniune Sovietica, populatia varstnica depasea populatia angajata si au reusit sa depaseasca problema. Este insa vorba de eficienta guvernului si chiar de eficienta interna. Pentru a economisi, guvernul trebuie sa fie mai eficient. Daca vor sa colecteze taxe mai mici, atunci trebuie sa reduca si cheltuielile, evident. Sau sa gaseasca alte surse de venituri. Exista, spre exemplu, multe active in Romania in posesia statului. Si exista o lege care spune ca acestea nu pot fi vandute… dar de ce nu? De ce sa le pastreze, cand prin vanzare ar putea obtine venituri suplimentare?

     

    Una dintre mizele introducerii cotei unice de impozitare este reducerea evaziunii fiscale. Credeti ca va putea fi realizata?

     

    Cu cat impozitul este mai mare, cu atat mai mare va fi si evaziunea fiscala. Cred ca cel mai bun exemplu este cel al Rusiei, care atunci cand a redus nivelul de impozitare la 13%, si-a dublat si veniturile obtinute.

     

    La un anumit cost, devine neimportant sa se incerce gasirea de modalitati – legale sau nu – de evitare a platilor. Exista o multime de cai legale prin care se poate face acest lucru. Si noi am avut clienti care ne-au solicitat sa ii ajutam sa gaseasca modalitati legale de a-si reduce impozitele platite. E absolut normal ca o companie sa isi doreasca sa gaseasca modalitati legale de a plati taxe mai mici. Iar noi incurajam acest lucru pentru ca, de fapt, asta inseamna o afacere buna.

  • Nu-i asa ca seamana cu Matiz?

    Plaga marcilor pirat de genul Pawasonic, Abibas ori Suny pare-se ca s-a extins si inspre domeniul auto. Iar daca in cazul marcilor sus-mentionate era vorba doar de inventarea unor nume care sa paraziteze branduri recunoscute mondial, in cazul Chery-Chevy e mai mult decat atat: falsificatorul a copiat piesa cu piesa originalul.

     

    General Motors Daewoo Auto & Technology Co. a decis, pe 20 decembrie 2004, sa intenteze proces producatorului chinez de automobile Chery Automobile Co. Ltd., acuzandu-l ca a copiat ilegal si distribuit un model GM Daewoo. Matiz a fost proiectat de catre fosta Daewoo Motor Corporation, firma ce a fost cumparata in 2002 de catre General Motors. Ulterior, GM a acordat licenta de fabricatie a modelului Daewoo Matiz firmei SAIC-GM (un joint-venture intre firma chineza Shanghai Auto Industry Corporation si GM), din motive de marketing, hotarand ca pe piata chineza masina sa fie vanduta sub numele de Chevy Spark.

     

    Ceea ce i-a enervat, probabil, cel mai tare pe americani e faptul e ca Chery, fiind mai ieftin cu aproximativ 3.000 $ decat fratele sau geaman, se vinde cu mult mai bine, plus ca QQ Chery a inceput sa si exporte modelul cu pricina.

     

    Procesul reprezinta un test pentru autoritatile chineze, care pana acum au avut o atitudine destul de neglijenta in problemele legate de marci si drepturi de autor. Toyota a pierdut un proces in care acuza un producator chinez ca i-a piratat sigla. Si Honda a acuzat o alta firma din China ca i-a copiat modelul CR-V, dar fara ca autoritatile sa vada vreo problema in asta. Analistii insa se asteapta ca oficialii de la Beijing sa-si schimbe atitudinea pentru a arata investitorilor straini ca justitia chineza poate fi un arbitru corect, chiar si atunci cand este acuzata o firma de stat.

     

    De fapt, nici cei de la General Motors nu asambleaza singuri masini, fiindca legea chineza stipuleaza ca intr-o firma constructoare de automobile investitorul strain nu poate avea mai mult de 50% din actiuni, motiv pentru care GM construieste Spark in parteneriat cu SAIC, o firma ce apartine in totalitate statului. Si ca lucrurile sa fie si mai complicate, SAIC are relatii de parteneriat cu Chery, acesta fiind unul dintre motivele pentru care GM a decis deschiderea actiunii in instanta doar dupa o indelunga analiza.

     

    Piata chineza de automobile reprezinta la momentul de fata un adevarat El Dorado al producatorilor auto. Pe de-o parte din cauza cresterii exponentiale a cererii de automobile, iar pe de alta din cauza mainii de lucru extrem de ieftine. Volkswagen, de exemplu, lucreaza in parteneriat cu mai multe firme chineze si a ajuns recent sa vanda in China mai multe masini decat in Germania. Analistii din domeniul auto clasifica producatorii de automobile din China in doua mari categorii: exista asa-numitii „tigri tineri“, firme autohtone 100% (constituite recent, dupa ce China a inceput sa vireze dinspre economia comunista spre liberalizare) si „tigrii casatoriti“, firme care in trecut au asamblat masini, utilizand tehnologie de sorginte sovietica, si care acum lucreaza in parteneriat cu mari producatori de automobile din strainatate.

     

    Chery face parte din prima categorie, cea a noilor producatori de automobile, „flamanzi“ dupa o halca de piata cat mai consistenta. Chery a fost infiintata in anul 1997 si si-a crescut cota de piata de la 0,4% in 2000 la 4% in prezent. In momentul de fata, Chery vinde patru modele diferite: Fengyun, Qiuyn, Son of East si QQ. Chery a exportat anul trecut aproximativ 10.000 de vehicule – mai mult decat oricare alt producator chinez, in tari precum Cuba, Egipt si Bangladesh.

     

    Chery are insa ambitii si mai mari: la inceputul acestui an, o firma americana si-a declarat intentia de a importa in SUA 250.000 de masini noi-noute Chery incepand cu anul 2007. Revenind la Chery, masinile cu care vor ataca piata americana sunt acum in faza de proiectare, fiind vorba de cinci modele diferite. Daca vor fi complet originale ori vor semana cu modele deja existente ale competitorilor, ramane de vazut. Se pregateste, de fapt, a doua invazie asiatica a pietei americane auto, dupa cea japonezo-coreeana, iar o asemenea veste n-are cum sa-i binedispuna nici pe marii producatori americani, nici pe competitorii lor asiatici ori pe europenii deja prezenti in SUA.