Blog

Aproape incredibil: minerii ar putea salva padurile de la taiere sau aduce economii insemnate la bugetul de familie. Dar, mai ales, ar putea aduce afaceri de sute de milioane de euro celor care au intuit ca, peste cativa ani, singura resursa viabila pentru incalzitul locuintelor va ramane carbunele. Transformat insa in alt fel de combustibil solid.

 

Revolutia industriala a inceput cu carbunele si pare sa se incheie tot cu acesta. Incepand cu locomotiva lui Stephenson, carbunele a incalzit, a pus in miscare, a luminat si a murdarit lumea timp de decenii intregi. Mai tarziu, petrolul sau energia atomica l-au detronat si l-au exilat catre lumea a treia.

 

Si totusi, unii sunt tentati, in prezent, sa „redescopere“ carbunele si sa mizeze pe el. La o alta scara, mai redusa, dar in masura sa compenseze neajunsurile cu care a ajuns sa se confrunte productia de energie. Pretul titeiului creste vertiginos, al gazelor naturale la fel. „Singurul combustibil al carui pret se mentine relativ stabil si pentru care nu se asteapta cresteri importante in urmatorii ani este carbunele“, spune Ion Stanciu, directorul Directiei Resurse Minerale din Ministerul Economiei si Comertului.

 

Asadar, inapoi la locomotivele pe carbuni? Termocentralele, acele blamate gauri negre din bugetul statului si bugetele locale sa fie afacerea viitorului? Vom reangaja peste cativa ani zecile de mii de mineri disponibilizati, pentru a ne asigura singura resursa energetica ce ne va fi ramas?

 

„In perioadele secetoase ale anului, cand nivelul apelor scade, energia produsa de termocentrale este singura care poate compensa deficitul de energie mai ieftina, produsa de hidrocentrale“, spune Stanciu. „Productia de energie nucleara, mai ieftina si ea, nu prea mai e agreata in Europa din cauza problemei depozitarii deseurilor radioactive.“

 

Problema a fost transformata in oportunitate de afacere si incepe sa fie tratata ca atare si in Romania. Peste cativa ani, minerii si minele lor ar putea sa fie, din nou, un subiect la moda. Daca nu cumva au si redevenit. Exista tehnologii care permit transformarea deseurilor de carbune in combustibil solid care e chiar mai ieftin decat lemnul.

 

Aceste tehnologii au ajuns si in Romania si vor aduce bani celor care au intuit piata.Sunt tari, precum Polonia, care depind suta la suta de carbune pentru a produce energie. In orice caz, daca pentru electricitate se poate apela la centrale nucleare sau la hidrocentrale, cand vine vorba de energie termica, raspunsul pentru viitor pare sa fie unul singur: carbunele. Or, in cazul Romaniei, o parte din cele aproximativ 14 milioane de metri cubi de lemn care se exploateaza anual.

 

Asta pentru ca pretul gazelor naturale creste vertiginos. Romania plateste in prezent 120 – 130 de dolari pe mia de metri cubi de gaze pe care le importa. Din acest pret, doar jumatate este suportat de populatia care se incalzeste cu gaze, restul fiind subventionat de stat. „In 2007 si in Romania pretul va ajunge la circa 270 de euro pe mia de metri cubi“, apreciaza Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol. „In aceste conditii, incalzirea cu gaze a locuintelor nu va mai fi rentabila“. Iar alinierea la legislatia europeana nu va mai permite nici un fel de subventii pentru energia termica livrata populatiei.

 

Dinu Patriciu este unul dintre cei care au intuit oportunitatea de a deveni producator de combustibil solid destinat incalzirii. Inca din toamna, seful Rompetrol anunta ca ar putea sa isi extinda afacerile. „Rompetrol este interesat si de preluarea unor mine de carbuni. Pe noi ne intereseaza si mine dintre cele care au fost inchise“, a spus Patriciu.

 

„Nu e o afacere colosala, dar e o oportunitate“, adauga acum Patriciu. Calculul pare relativ simplu. Aproximativ jumatate din populatia Romaniei, adica 4,3 milioane de familii se incalzesc cu lemne. „Dintre acestea, 25% locuiesc in mediul urban. Acestia cheltuie circa 10 milioane de euro anual pentru achizitionarea de lemne pentru incalzit“, apreciaza presedintele Rompetrol.

 

Daca lemnele ar fi inlocuite cu un combustibil care sa fie, eventual, mai ieftin si sa ofere aceeasi putere de incalzit ca si lemnul s-ar impusca doi iepuri dintr-un foc. Pe de o parte, populatia ar avea o alternativa ieftina si comoda la lemnele de foc, pe de alta parte am salva suprafete insemnate de padure care sunt taiate anual pentru incalzitul locuintelor.

 

Prin anii ‘80, brichetele din carbune pentru incalzitul locuintelor erau o realitate. Regimul de atunci a considerat insa ca viitorul este al incalzirii cu gaze naturale. Acest combustibil era inca ieftin la acea vreme si Romania avea rezerve ce pareau inepuizabile. Intre timp lucrurile, s-au schimbat.

 

„In Uniunea Europeana costul acestui tip de combustibil se ridica la circa 250 – 280 de euro pe tona. La noi ar fi mai ieftin, intre 120 si 150 de euro pe tona, pentru ca materia prima e mai ieftina“. In echivalent putere calorica, pretul este egal sau chiar mai ieftin decat cel al lemnului, in cazul combustibililor pe care ii va produce Rompetrol.

 

Dar Patriciu nu e singurul care a intuit aceasta piata. Romenviro International SA, societate mixta romano-maghiara, va intra si ea pe piata. „Tehnologia pe care o detinem noi permite producerea de brichete la un pret de pana la 25% din cel al lemnului, la o putere calorica echivalenta“, spune Ioan Eugen Grumaz, unul din actionarii romani ai firmei. „Potentialul maxim al pietei este de circa 75% din consumul actual de masa lemnoasa.“

 

Brichetele pot fi folosite atat in sobe, in centrale de apartament – care pot fi adaptate fara mari costuri -, chiar si in centralele termice de cartier, sustin reprezentantii celor doua companii. Pentru productia de brichete se pot folosi atat deseuri de carbune (semicocs) cat si cele petroliere (cocs petrolier). Problema este sa detii tehnologia care sa permita transformarea acestor reziduuri in combustibil solid iar aceasta sa fie conforma cu normele europene in domeniul protectiei mediului. „Chiar si unele CET-uri pot fi modernizate, in anumite conditii, pentru a functiona cu combustibili solizi“, e de parere Dinu Patriciu.

 

Ar putea reprezenta aceste tehnologii o salvare pentru locurile de munca ale minerilor? Deocamdata, se pare ca nu, dar in cativa ani ar putea fi o alternativa de luat in calcul. In momentul de fata nu exista o strategie la nivelul autoritatilor pentru a reorienta productia catre asemenea combustibili alternativi, desi discutii au mai existat. Ca si in cele mai multe cazuri, salvarea ar putea veni tot de la sectorul privat.

 

Rompetrol isi propune pentru inceput sa ocupe 4-5% din piata potentiala de combustibili solizi. „Obiectivul nostru este sa ajungem, in doi – trei ani la o cota de piata de 10%. Nu ne propunem, deocamdata, mai mult de atat“, afirma Patriciu. Romenviro International are ambitii mai mari, sa ocupe in maxim doi ani o cota de 20% din piata.

 

Rompetrol va folosi pentru producerea de brichete, cel putin in prima faza, deseuri petroliere, pentru ca materia prima este ieftina si accesibila din moment ce aceasta rezulta oricum din activitatea rafinariei Petromidia, parte a Rompetrol. „Pe masura ce piata se va dezvolta, am putea sa ne indreptam atentia si spre carbune, dar deocamdata e prematur sa vorbim de asa ceva“, sustine presedintele grupului petrolier. „Cocsul petrolier asigura o putere calorica chiar mai mare decat huila.“

 

In schimb, Romenviro International ia in considerare concesionarea de terenuri pentru exploatare de carbune sau folosirea materiei prime provenita de la minele deja existente sau care au fost inchise. „La ora actuala sunt halde intregi de deseuri nefolosite pe langa fostele mine si vrem sa incheiem parteneriate pentru a putea sa le preluam noi, pe cheltuiala noastra“, spune Grumaz.

 

Romenviro se orienteaza si spre incheierea unor parteneriate cu autoritatile centrale sau locale pentru asigurarea desfacerii de combustibili in anumite localitati. „Nu neglijam insa nici posibile contracte cu unele rafinarii pentru a prelua din deseurile rezultate din activitatea acestora“, spune Grumaz. „Astfel, noi ne asiguram materia prima necesara iar rafinariile isi asigura o parte din investitiile de mediu asumate in contractele de privatizare, care sunt intre 6 si 12 milioane de euro anual pentru fiecare rafinarie.“

 

Daca pentru moment materia prima pentru productia de brichete pare asi-gurata din activitatea rafinariilor si din deseurile provenite de la exploatarile de carbune, in urmatorii ani exploatarile miniere in sine ar putea fi sursa de materii prime. „Estimam ca in sapte ani actualele rezerve de deseuri se vor epuiza“, spune Ioan Grumaz. Atunci, minele ar putea reveni din nou in atentie, de data aceasta nu ca surse de tensiuni sociale ci de materie prima pentru energia termica.

 

„Tehnologiile de prelucrare a brichetelor permit chiar si calorizarea carbunelui de slaba calitate (marirea puterii calorice – n.r.) pentru a putea obtine din el combustibili solizi domestici“, crede Grumaz. Cat despre exploatarile miniere, acestea nu vor fi toate inchise, pana atunci. „Carbunii sunt resursa strategica, fara ele nu se poate asigura cantitatea de energie electrica necesara economiei, sunt vitale“, spune Ion Stanciu, de la Ministerul Economiei si Comertului. Iata ca, nu peste multa vreme, acestea pot deveni resursa strategica si pentru energia termica.

 

Si cum in Romania piata de combustibili solizi alternativi este in formare, exista loc pentru mai multi jucatori. Potrivit lui Dinu Patriciu, investitia pe care acesta o va derula in acest proiect este de 20 de milioane de euro, „15 milioane pentru productie iar alte 5 milioane pentru marketing si desfacere“. Centrul de productie, la care lucrarile au demarat deja, va fi amplasat pe platforma Midia, judetul Constanta, in vecinatatea rafinariei detinute de Rompetrol. „Fabrica va functiona la o capacitate de 500.000 de tone de brichete pe an, ceea ce echivaleaza cu aproximativ 4% din piata“, afirma Patriciu.

 

La randul ei, compania Romenviro International va investi circa 8 – 10 milioane de dolari in perioada urmatoare pentru a incepe productia in patru puncte de lucru. Cu toate ca reprezentantii ambelor companii care si-au anuntat intentia de a produce combustibili solizi alternativi evita subiectul, afacerea este tentanta si din perspectiva atragerii de fonduri europene.

 

„Totul e sa ai un plan de afaceri bine pus la punct. Uniunea Europeana, prin diverse programe are la dispozitie fonduri pentru sprijinirea acestui sector“, spune directorul Directiei Resurse Minerale din Ministerul Economiei. Iar cand vine vorba de ecologizare si protectia mediului, capitole la care Romania mai are de facut pasi importanti pentru alinierea la standar-dele UE, problema devine si mai interesanta. Ca sa nu mai mentionam fondurile destinate reconversiei profesionale.

 

Pentru ca e o piata abia in formare, nu se poate spune inca cu certitudine ca productia de combustibili alternativi e o solutie pentru industria mineritului. Mai degraba, din exploatarea minereului se pot obtine materii prime pentru o afacere profitabila. Materii prime care, oricum, nu insemnau pana acum decat niste deseuri pe care nu le folosea nimeni.