BusinessMagazin

Blog

  • Diferenta dintre management si leadership

    Majoritatea sefilor din Romania cred ca presiunea constanta
    exercitata asupra angajatilor, controlul, bonusurile mari sau
    stabilirea unor targeturi de business sau de vanzari foarte
    ridicate constituie cele mai bune modalitati de a motiva oamenii si
    de a obtine rezultate. “Modelul sefului roman – generalizand,
    evident, pentru ca exista si contraexemple pozitive – arata cam
    asa: are masina scumpa, vorbeste mult si tare, are mereu dreptate
    si nu are rabdare sa isi asculte angajatii.

    Daca vrei sa fii ascultat si respectat ca sef, trebuie sa vii in
    fata oamenilor si sa le demonstrezi ca meriti acest lucru”, crede
    Alain Cardon, CEO al companiei franceze de coaching (consultanta
    personalizata de business) si formare manageriala Metasysteme, care
    activeaza si pe piata locala. Cardon considera ca un astfel de sef
    nu doar creeaza un climat negativ in organizatie, dar se incadreaza
    intr-o tipologie a managementului care este foarte simplu de
    “sedus” si, in cele din urma, de manipulat. “Nu il contrazici,
    raspunzi <Da> si <Imediat> la orice spune. Acest lucru
    nu inseamna ca organizatia functioneaza bine. Inseamna ca oamenii
    se complac intr-o stare de fapt pentru a evita conflictele, dar nu
    isi fac munca cum trebuie, pentru ca nu actioneaza din convingere”,
    afirma francezul, care a venit in Romania pentru prima data in 1998
    si si-a inceput activitatea de coach pe piata locala in urma cu
    cinci ani.

    Jumatate dintre angajati vor spune “Da” pentru a maguli orgoliul
    superiorului, sperand ca astfel sunt in carti pentru o promovare
    sau un salariu mai bun, iar cealata jumatate vor spune “Da” pentru
    a evita conflictele sau pentru ca s-au convins ca oricum vocea lor
    nu este ascultata. Angajatii din ultima categorie sunt cei care vor
    pleca din organizatie cu prima ocazie. Mai mult decat atat,
    managementul romanesc are tendinta de a crea si de a dezvolta
    relatii individuale privilegiate, tratand preferential anumiti
    angajati, ceea ce distruge spiritul de echipa. Exemplul vine de sus
    si se transfera in intreaga organizatie. “Romanii nu stiu sa
    lucreze in echipa, fiecare incearca sa straluceasca individual.
    Acesta e primul lucru pe care l-am remarcat lucrand cu echipe
    formate din romani, iar situatia nu s-a schimbat nici acum”,
    subliniaza Cardon.

    Un alt critic declarat al managementului de pe piata locala –
    indiferent ca este vorba despre executivi romani sau straini – este
    Radu Furnica, unul dintre cei mai vechi si mai scumpi head hunteri
    din Romania. Furnica declara in 2009 intr-un interviu pentru
    BUSINESS Magazin ca doar aproximativ 3% dintre top managerii din
    Romania sunt cu adevarat buni, restul fiind “mai mult sau mai putin
    niste impostori”. Presedintele si CEO-ul companiei de executive
    search Leadership Development Solutions (LDS) a vorbit in mai multe
    randuri in termeni duri despre pachetele salariale disproportionate
    ale expatilor care primeau mandate pe piata locala.

    Parerea sa este impartasita de Cardon, care spune ca nu
    competenta a fost intotdeauna criteriul pe baza caruia au fost
    transferati expatii in Romania; “In putinele cazuri in care s-a
    intamplat acest lucru, executivii straini au invatat foarte repede
    <bunele comportamente romanesti>”. Salariile executivilor de
    top din multinationale ajungeau inainte de criza la 20.000 – 25.000
    de euro lunar, fara a lua in considerare bonusurile care, in
    anumite cazuri, dublau salariul net, potrivit informatiilor din
    piata. Cu toate acestea, Furnica a subliniat ca multinationalele
    sunt printre singurele centre de formare de profesionisti adevarati
    in Romania, in conditiile in care sistemul de invatamant esueaza in
    a produce forta de munca de care are nevoie mediul de business.

    Contextul economic dificil nu a ajutat foarte mult in schimbarea
    comportamentului de management in Romania. Cardon – care isi
    petrece aproximativ 50% din timp in Romania (restul clientilor sai
    fiind companii din Europa de Vest), unde lucreaza cu companii si
    manageri de top si unde se ocupa si de scoala de coaching – spune
    ca principala preocupare a executivilor cu care lucreaza in prezent
    sunt rezultatele, indiferent de modul cum sunt obtinute, in mare
    parte si pentru ca de ele se leaga bonusurile de final de an ale
    echipelor de top: “Executivii din prima linie se tem sa nu isi
    piarda jobul, lucreaza sub o presiune enorma si pun la randul lor
    presiune pe angajati.

    Acesta este modelul de lucru in cele mai multe companii in
    prezent: managerii considera ca presiunea si banii in plus – in
    putinele cazuri fericite – inseamna automat ca angajatii vor munci
    mai mult si mai eficient, iar targeturile vor fi atinse. Este un
    discurs arhaic, iar exemplul porneste de sus si se rasfrange in
    intreaga organizatie”, spune Cardon, care consiliaza anual intre 20
    si 30 de companii prezente pe piata locala, cele mai multe din
    telecom, industrie, banking, distributie, asigurari si farma.

  • IIF: Fluxurile de capital spre Europa emergenta vor creste cu cca 100 mld. dolari. Riscurile pentru Romania

    “Daca fluxurile de capital contribuie la cresterea economica in
    economiile emergente, ele ridica in acelasi timp probleme pentru
    acele tari care deja se confrunta cu presiuni inflationiste,
    crestere puternica a creditului si scumpiri ale activelor”,
    apreciaza IIF, principala asociatie internationala a institutiilor
    financiare, cu aproape 400 de membri din peste 70 de tari.

    “Ungaria si Romania vor ramane cele mai vulnerabile din zona la
    fluctuatiile din perceptia pietelor”, noteaza IIF, ceea ce se
    traduce prin riscul, evidentiat de BNR in ultima vreme, ca
    fluxurile de capital sa plece la fel de repede precum intra in
    tara, destabilizand moneda si preturile. In cazul Ungariei,
    vulnerabilitatea este explicata prin impunerea taxei asupra
    bancilor si a altor multinationale, apreciaza IIF. In cazul
    Romaniei, vulnerabilitatea e legata de apropierea alegerilor din
    2012, care “vor testa consecventa fragilei coalitii de guvernamant
    de a mentine masurile nepopulare de austeritate care au fost
    esentiale pentru ajustarea fiscala de anul trecut pana acum”.

    Ungaria, Polonia si Romania raman primele expuse la contagiune
    in urma unei extinderi a problemelor din zona euro, insa riscurile
    in cazul Poloniei si al Romaniei sunt limitate de acordurile cu FMI
    ale celor doua tari.

    Europa emergenta este singura regiune pentru care IIF prevede o
    sporire a influxurilor de capital in 2011. Atat in Asia emergenta,
    cat si in America Latina, fluxurile de capital privat sunt estimate
    sa scada usor, iar pentru Africa/Orientul Mijlociu se prevede o
    scadere mai accentuata.

    Intrarile nete de capital strain vor creste cel mai mult in
    Polonia si in special Turcia, unde cresterea economica si-a
    revenit, dobanzile sunt atractive, iar pietele sunt cel mai
    lichide, anticipeaza IIF. In ciuda masurilor de descurajare a
    fluxurilor speculative pe termen scurt, cu potential daunator
    pentru economie, Turcia va atrage in continuare un volum
    semnificativ de capitaluri.

    IIF noteaza ca aproape o treime din cresterea fluxurilor spre
    Europa emergenta va reflecta majorarea investitiilor straine
    directe, in special prin reinvestirea profiturilor, in dauna
    imprumuturilor de la bancile comerciale occidentale cu filiale in
    tarile din Est. Aceste imprumuturi vor ramane sub nivelul dinainte
    de criza, din cauza incertitudinii privind resursele de lichiditate
    ale bancilor, in conditiile problemelor financiare din zona euro.
    In Bulgaria, Romania si Ungaria, creditarea bancara catre sectorul
    privat nu si-a revenit inca, spre deosebire de restul zonei.

    “Europa emergenta” cuprinde, in acceptiunea IIF, Bulgaria, Cehia,
    Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.

    Europa emergenta a atras in 2008 un flux de 257,7 miliarde de
    dolari, care s-a redus la numai 56 de miliarde in 2009. Anul
    trecut, cifra a crescut la 148,4 miliarde.

    In total, volumul capitalului atras de economiile emergente din
    toata lumea este estimat sa ajunga anul acesta la 1.041 miliarde de
    dolari, fata de 989,8 miliarde in 2010. Cresterea nu mai este insa
    nici pe departe la fel de importanta precum cea din 2010, care a
    marcat un adevarat salt de la 643,7 miliarde in 2009.

    Pentru 2012, IIF estimeaza ca Europa emergenta va continua sa
    atraga un volum mai mare de capitaluri (300 de miliarde). Tot
    volume mai mari ar urma sa atraga si Africa/Orientul Mijlociu, in
    timp ce atractivitatea Asiei emergente si a Americii Latine va
    scadea in continuare.

  • Noua Constitutie scoate de sub controlul Curtii Constitutionale taierile de salarii si pensii

    Bugetele sunt supuse spre aprobare Parlamentului numai dupa ce
    sunt inaintate institutiilor europene. Atat aceasta prevedere, cat
    si cea de limitare prin constitutie a deficitului si a indatorarii
    corespund prevederilor Pactului de competitivitate Euro Plus al UE,
    la care a aderat recent si Romania.

    Proiectul de reviziuire a Constitutiei precizeaza ca Guvernul nu
    poate contracta imprumuturi externe decat in domeniul investitiilor
    si nu pentru plata salariilor si a pensiilor, cheltuieli sociale
    sau alte scopuri, spre a limita astfel tentatia partidelor “de a
    distruge bugetele inainte de alegeri”, dupa cum spune presedintele
    Basescu.

    Singurele cazuri cand plafonul de deficit si cel de datorie pot fi
    depasite se refera la catastrofele naturale sau “situatii
    exceptionale cu impact negativ semnificativ asupra finantelor
    publice”, conform textului revizuit al Constitutiei – dar numai
    daca se intruneste majoritatea membrilor Parlamentului si numai
    daca depasirea poate fi compensata in maximum 3 ani.

    Constitutia revizuita anuleaza controlul judecatoresc al actelor
    administrative ale autoritatilor publice care privesc politicile
    fiscale si bugetare, ceea ce inseamna ca Guvernul va putea decide,
    de pilda, taieri de salarii si pensii fara acordul Curtii
    Constitutionale.

    In situatie de criza politica, Guvernul are dreptul sa-si asume
    raspunderea pe legea bugetului de stat si cea a bugetului
    asigurarilor sociale, ca exceptie de la prevederea din proiect
    conform careia angajarea raspunderii Guvernului se poate face o
    singura data pe sesiune, pe o singura lege.

    Presedintele Basescu a anuntat ca dupa ce va avea avizul
    Consiliului Legislativ pentru proiectul de revizuire, va transmite
    partidelor proiectul, urmand ca el sa ajunga la Parlament inainte
    de vacanta de vara, intre 20 si 30 iunie.

  • Piata de retail FMCG, evaluata la 16 miliarde euro, va creste cu 5% pe an

    “Criza a redus valoarea pietei de FMCG (Fast Moving Consumer
    Goods) cu aproximativ cinci miliarde de euro fata de maxima atinsa
    in 2008, ceea ce reprezinta o scadere de 29%. S-a ajuns astfel la
    un nivel al pietei similar celui din 2005”, a declarat, miercuri,
    intr-o conferinta de presa, Adrian Comaneci, Senior Project Manager
    Contrast Management Consulting Romania.

    El a adaugat ca in urmatorii ani se estimeaza o crestere anuala
    a industriei de bunuri de larg consum cu 5%, ca urmare a cresterii
    puterii de cumparare a populatiei, a dezvoltarii agresive a
    comertului modern si a modificarilor comportamentului de consum al
    populatiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou joc pentru Facebook: Empires&Allies

    Acest joc de strategie si lupta, disponibil pe Facebook in 12
    limbi straine, reia anumite faze de constructie din jocurile tip
    -ville. Insa aduce si lucruri noi, precum lupte de cucerire,
    similare celor din jocul Advance Wars, produs de Game Boy
    advance.

    In cadrul unei conferinte care a avut loc la San Francisco, Amer
    Ajami, producatorul executiv al Zynga nu a vrut sa dea detalii cu
    privire la perioada in care a fost dezvoltat jocul. “Lucram de
    foarte mult timp la el”, a precizat acesta.

  • Proiectul de revizuire a Constitutiei: Perchezitia, retinerea sau arestarea parlamentarilor se face fara avizul Legislativului

    Conform proiectului, trimis miercuri de catre seful statului
    Consiliului Legislativ pentru avizare, la articolul privind
    imunitatea parlamentara se stipuleaza ca “parlamentarii nu pot fi
    trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile
    politice exprimate in exercitarea mandatului”.

    “Urmarirea, perchezitia, retinerea, arestarea sau trimiterea in
    judecata penala a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legatura
    cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea
    mandatului, se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta
    Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine
    Inaltei Curti de Casatie si Justitie”, prevede acelasi articol.


    Cititi ce contine noul proiect de revizuire a Constitutiei     pe
    www.mediafax.ro

  • Medicii de familie au decis sa nu semneze contractul cadru, nu mai elibereaza retete gratuite

    Medicii de familie au decis, miercuri, in sedinta Biroului
    executiv, sa nu semneze contractul cadru privind asistenta
    medicala, astfel ca de la 1 iunie pacientii nu mai pot primi
    medicamente compensate si gratuite si nici trimiteri catre
    specialisti.Medicii din Bucuresti s-au reunit, miercuri, la
    Spitalul Universitar de Urgenta, unde au decis in unanimitate sa se
    alieze colegilor din tara si sa nu semneze contractul cadru pe 2011
    – 2012.

    Presedintele Patronatului Medicilor de Familie, Doina Mihaila, a
    spus ca Ministerul Sanatatii a facut absolut tot ceea ce era de
    facut, dar ca nu este suficient. Problema este de fapt a CNAS, care
    in pofida faptului ca a avut un buget egal cu cel din 2010 pentru
    medicina primara, atunci cand acesta trebuia alocat doctorilor de
    familie, a fost mai mic, a sustinut Mihaila.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este noul director al Orange?

    Jean-François Fallacher are experienta atat pe piata de business, cat si pe cea de mass market. Si-a inceput cariera in Franta pe segmentul de vanzari de business.

    Pe parcursul anilor si-a dezvoltat experienta in piete extrem de competitive, precum Olanda, unde a lansat o companie de servicii de internet, iar mai apoi un operator alternativ care a devenit un important competitor al KPN, principalul jucator de pe aceasta piata. Inaintre de a veni in Romania, Fallacher a ocupat timp de sase ani pozitia de CEO al Sofrecom, companie de consultanta internationala a grupului France Telecom-Orange, ocupandu-se cu dezvoltarea de operatiuni si servicii mobile in diferite piete in care este prezent Grupul.

  • Povestea lui Thierry Millet, fostul sef al Orange Romania

    In grupul France Telecom, care detine Orange, lucreaza de mai
    bine de 20 de ani. Dupa absolvirea Facultatii Politehnice in 1986
    şi apoi a Scolii Nationale de Telecomunicatii doi ani mai tarziu,
    francezul Thierry Millet s-a angajat in cadrul operatorului de
    telecomunicatii in Franta. A ocupat de-a lungul timpului mai multe
    pozitii in grup, printre care director regional de vanzari,
    director de vanzari şi distributie pe divizia Mass Market sau CIO
    (chief information officer) al Intelig Brazilia.

    Au fost functii cu atributii mai extinse decat cele dobandite
    prin pregatirea initiala de inginer – de altfel un avantaj in
    industria telecomunicatiilor, indiferent de segmentul coordonat. In
    2005, Millet a venit in Romania, fiind promovat CCO (chief
    commercial officer). A fost astfel unul dintre managerii care au
    jucat un rol foarte important in expansiunea afacerilor Orange
    Romania din acea perioada: activitatile de relatii cu clientii,
    marketing si vanzari de care a fost responsabil au stat la baza
    creşterii bazei de clienti la peste 10 milioane in martie 2008.

    In urma cu doi ani, Thierry Millet a fost numit directorul
    executiv al celui mai mare operator de telefonie mobila din
    Romania, cu afaceri de peste un miliard de euro. In prima faza,
    Millet a fost doar interimar, iar doua luni mai tarziu a fost
    confirmat drept director executiv al Orange Romania.

  • Tranzactia de preluare Boom TV de catre Romtelecom a fost finalizata

    Romtelecom a virat deja un avans din pretul tranzactiei,
    potrivit reprezentantilor Casei de Insolventa Transilvania,
    administratorul judiciar al Boom TV, urmand ca suma finala sa fie
    stabilita la finalul procesului de migrare al clientilor.

    “Prin planul de reorganizare votat de catre creditori s-a
    prevăzut transferul fondului de comert al Boom TV catre un
    investitor, iar dintre toti investitorii interesati a fost ales
    Romtelecom.” a declarat Andreea Anghelof, senior partner in cadrul
    CITR.

    Astfel, pocesul de reorganizare al DTH Television- Boom TV se va
    finaliza prin tranzactia privind transferul fondului de comert
    catre Romtelecom. Migrarea clientilor catre platforma Dolce TV va
    incepe in luna iunie si se va realiza gradual pe parcursul
    urmatoarelor cateva luni.

    Unicredit Bank, cel mai mare dintre creditorii garantati, isi va
    recupera prin aceasta tranzactie o mare parte din creanta.