BusinessMagazin

Blog

  • Estonia devine eStonia

    Saptamana trecuta am survolat un raport al Forumului Economic
    Mondial cu privire la situatia globala a tehnologiilor informatiei,
    cu accent pe pregatirea statelor lumii pentru economia
    interconectata a viitorului (“Networked Readiness”). Clasamentul
    intocmit pe baza a 71 de indicatori ne-a plasat intr-o pozitie
    destul de jenanta (locul 65) si in succintele note privind diversi
    indicatori am constatat ca, in ciuda unei infrastructuri relativ
    onorabile, (mai cu seama in privinta conexiunilor broadband si a
    telefoniei mobile), performantele generale slabe par sa provina din
    zona guvernamentala, unde capitolul “Government readiness” ne
    plaseaza pe un rusinos loc 119. Mai stam rau si la sistemul legal,
    la sistemul educational, la taxe si diverse alte capitole, insa
    toate par sa derive din performanta slaba la nivelul guvernamental
    si legislativ. Pentru comparatii m-am folosit mai ales de Estonia
    si Tunisia, ambele situate cu mult inaintea noastra, mai cu seama
    la nivel guvernamental. Altfel spus, se pare ca ni se trage in mare
    masura de la e-Guvernare.

    Desigur, toate aceste clasamente trebuie primite cu o anumita
    retinere, iar indexul WEF este criticat in mai multe lucrari pentru
    o abordare oarecum functionala, care nu pune in evidenta aspecte
    mai subtile, precum nivelul democratiei in raport cu mijloacele
    informationale. De exemplu, multe studii prefera sa utilizeze doi
    termeni diferiti: e-Government se refera in special la sfera
    functionala (cu accent pe serviciile informatice furnizate
    cetatenilor), in vreme ce e-Governance se refera mai degraba la
    posibilitatile de implicare pe care mijloacele IT&C le ofera
    cetatenilor.

    De exemplu, posibilitatea de a urmari si participa la procesul
    legislativ sau votul electronic intra sub incidenta celui de-al
    doilea termen, prea putin evidentiat de indexul WEF. Acesta este
    motivul pentru care comparatia cu Tunisia s-ar putea sa nu fie
    tocmai potrivita. In schimb Estonia este un etalon valabil, pentru
    ca numeroase alte evaluari (The Economist, Natiunile Unite, ITU)
    mai nuantate, o plaseaza pe pozitii fruntase, ceea ce a generat
    multe lucrari care analizeaza in detaliu performantele acestei mici
    tari baltice (1,4 milioane de locuitori). De altfel unele rapoarte
    n-o mai incadreaza la fostele tari comuniste (avansul pare prea
    mare), ci la tarile Europei Occidentale.

    Cum se explica aceasta poveste de succes? Poate si prin faptul
    ca tinerii scriu mai nou “eStonia” (e un motiv de mandrie
    nationala, factor nu lipsit de importanta), dar mai importante mi
    se par cateva considerente economice. In economia “parcelata” a
    fostei Uniuni Sovietice, tarilor baltice le-a fost rezervat
    sectorul tehnologic, ceea ce a influentat semnificativ orientarea
    invatamantului si a creat o oarecare traditie (primul computer
    pentru uzul scolilor din URSS a fost realizat in Estonia). Pe acest
    fond s-au nascut dupa 1990 mai multe initiative guvernamentale care
    au inceput prin a conecta populatia la internet, plasand un mare
    numar de puncte de acces public si gratuit in biblioteci, oficii
    postale sau chiar in magazinele satesti, rezultatul final fiind ca
    astazi sunt peste 700 de puncte de acces public (51 la 100.000 de
    locuitori) si aproape 60% din populatia intre 7 si 74 de ani
    utilizeaza regulat internetul. Toate scolile au fost conectate la
    internet, iar programul “Tiger Leap” a reformat intregul sistem
    educational pentru a forma utilizatori competenti ai mijloacelor
    IT&C. Guvernul a fost un pionier al noilor tehnologii, fiind
    primul in lume (anul 2000) care a renuntat la utilizarea hartiilor
    in intalnirile cabinetului, la care ministrii pot participa astazi
    de la distanta. Aproape 90% dintre votanti dispun de carduri de
    identitate, iar Estonia a fost prima tara din lume care a introdus
    la nivel national votul electronic.

    De notat ca Estonia a abordat sectorul e-Government intr-o
    maniera incrementala, incepand cu un prim portal numit “Estonian
    State Web Centre” deschis in 1998. Cardurile digitale de identitate
    au facilitat dezvoltarea unui mare numar de servicii (de la plata
    taxelor pana la consultarea online a bibliotecilor), au impulsionat
    servicii comerciale (e-banking) si au permis sisteme de plati
    mobile (bilete de autobuz, parcare etc.).

    Sigur ca putem sa explicam “miracolul” prin asocierea Estoniei
    cu statele scandinave sau prin dimensiunile reduse (desi aceasta
    implica piata redusa). Dar avansul fata de colegele Letonia si
    Lituania sugereaza ca politicile nationale inteligente au avut un
    rol esential. Ceea ce ne dorim si noi.

  • Criza irosita

    In noiembrie 2008 scriam un text intitulat “Vreau sa va doara” –
    era vorba despre cum nu ar trebui sa ratam un fenomen asa de
    interesant precum o noua mare depresie. Reiau cateva idei de
    atunci: “Inainte de a scrie acest text i-am ascultat pe cei de la
    Parazitii, care mi-au furnizat si titlul, dar si starea necesara
    pentru a scrie. Iar ideea mea si a titlului este simpla: mi-as dori
    ca noi, romanii, sa nu ratam criza aceasta. Sa ne doara astfel
    incat sa stim cum este atunci cand este intr-adevar rau. Putand
    face comparatiile, in viitor vom actiona, cel putin doua sau trei
    generatii, pentru a ne feri de astfel de situatii. Plastic vorbind,
    mirosul grajdului ne va face sa apreciem la justa valoare, sa
    cautam parfumul, iar un deget invinetit ne va ajuta sa ne pastram
    bratul intreg… Slabiciunile noastre actuale, mai accentuate decat
    ale altor natii, cred ca sunt generate tocmai de faptul ca romanul
    se bazeaza pe <a se descurca>, inainte de <a construi>,
    <a gandi>, <a munci>, <a respecta> sau <a fi
    respectat>. Crizele au fost multe in Romania, dar niciuna nu s-a
    implinit, nu s-a finalizat pentru a genera si efecte pozitive”.

    Acum pot spune linistit ca nu s-a schimbat nimic. Ce s-ar fi
    putut schimba? Calul de bataie a fost, in discursul politic,
    sectorul public si cheltuielile statului. La ce s-a ajuns?

    Salariile bugetarilor au fost reduse aiurea, in functie de
    ierarhii si umori si idei putin comune cu eficienta economica sau
    politicile de interes public; administratia nu a fost nici mai
    eficienta, nici mai putin costisitoare, iar singurul efect palpabil
    a fost plecarea in bejenie a medicilor. Justitia ofera cu larghete
    angajatilor la stat veniturile care le-au fost taiate si la fel se
    intampla si in cazul pensiilor speciale. Am fost sa platesc
    impozitul pe casa “cu cardul la infochiosc” si in realitate am stat
    la o coada, am fost trimis la alta coada la alt ghiseu, acolo mi
    s-a dat o hartie, am revenit cu hartia si am stat la a treia coada,
    iar infochioscul era o doamna obosita care a luat hartia si mi-a
    tastat suma de plata.

    Cheltuielile cu investitii publice nu au miscat PIB in mod
    semnificativ si nici nu o vor face, in conditiile in care in loc de
    asfalt pe drumuri beneficiem de contracte reziliate.

    In ultimii doi ani a revenit, periodic, momentul care trebuia sa
    functioneze ca un punct nodal al crizei romanesti, cel in care
    bancile urmau sa inceapa sa execute case, terenuri sau fabrici,
    situatie in care piata ar fi obtinut niste referinte de pret si
    s-ar fi deblocat. Cu timide exceptii, nu a fost asa; bancile i-au
    executat, dar doar pe cei maruntei. Seful unei firme de consultanta
    imi povestea ca bancile au raspuns in cor “noi nu avem probleme”
    tuturor ofertelor de preluare a activelor sau garantiilor blocate,
    oferte venite din partea fondurilor de investitii specializate.

    Din pacate au avut altii probleme, companiile victime ale
    blocajului financiar, in speta ale practicii impamantenite de
    neplata a facturilor.

    La nivel fundamental era de asteptat o schimbare de politica
    economica, dar, cum Guvernul roman a preferat sa paseze decizia in
    zona FMI si sa se multumeasca cu rolul de simplu executant, acest
    lucru nu s-a intamplat. Concret, economia ar avea nevoie de o
    repozitionare, de o reasezare a mizei din zona serviciilor si
    comertului in cea industriala. O asemenea miscare nu se supune
    regulilor pietei, pentru ca timpii sunt mari, de aceea statul ar fi
    avut rolul principal. Din pacate, nici macar un proiect cat se
    poate de important, precum unitatile 3 si 4 de la Cernavoda, nu a
    putut pastra interesul unor mari companii energetice straine, care
    s-au retras din asociere.

    In lumea intreaga multe guverne au cazut in capcana, incercand
    sa intoarca pietele la indicatorii dinaintea crizei intr-o perioada
    in care a devenit evident pentru oricine ca lumea nu-si mai poate
    mentine vechile niveluri de cheltuieli publice, sociale si de
    sanatate. Liderii lumii au luptat, risipind resurse imense, pentru
    reluarea expresiei “business as usual”. Dar timpurile au devenit
    “unusual”.

    Romania va iesi din recesiune. Va consuma mai mult, vor veni
    investitori, antreprenori vor porni afaceri, lumea va trai mai bine
    peste un an, doi, trei.

    Dar de restul lumii, de bogatie, de Europa si de un mai bine
    colectiv ne va separa, mereu, un decalaj pe care suntem incapabili
    sa-l depasim pentru ca nu reducem cheltuielile si birocratia, nu
    avem infrastructura si nu platim facturi. Criza aceasta ne-ar fi
    putut ajuta sa recuperam o bucata buna, daca ne-am fi jucat bine
    cartile. Am ales sa ne pastram locul codas, ba am platit si un pret
    pentru asta, pentru ca in ultimii doi ani datoria publica a
    Romaniei s-a dublat.

  • Operatorii low-cost in era Otopeni. Cu cat se vor scumpi biletele?

    Extinderea terminalului de la aeroportul “Henri Coanda” din
    Otopeni, finalizata in ultima saptamana a lunii martie, a fost
    primul semnal care a aratat ca eventuala mutare a zborurilor de pe
    Baneasa nu mai e doar o teorie. Procesul complet de extindere se va
    finaliza anul viitor, iar capacitatea aeroportului va ajunge la 6
    milioane de pasageri de la 4,5 milioane, capacitatea maxima de
    acum. Din 2012, la orele de varf vor putea fi prelucrate fluxuri de
    pasageri de 2.250 pe ora, fata de 1.500 in prezent.


    In urma cu doua saptamani a venit si cea de-a doua veste.
    Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti a comandat, pentru
    reorganizarea Aeroportului Baneasa, studii cu privire la directia
    de dezvoltare a aerogarii, pentru care este dispusa sa plateasca
    pana la 450.000 euro. Potrivit oficialilor CNAB, firma castigatoare
    va realiza studii de fezabilitate si va intocmi fundamentarea
    economico-financiara aferenta directiei de dezvoltare a
    aeroportului. “Avand in vedere cresterea continua a serviciilor
    financiare si a afacerilor in imediata arie de acoperire,
    considerand vocatia clara de city airport a AIBB-AV, infrastructura
    aeroportuara trebuie sa fie adaptata corespunzator pentru a deservi
    nisa de piata acoperita de traficul tip business si aviatie
    generala atat pentru destinatii interne, europene, cat si
    non-Schengen”, se mentioneaza in caietul de sarcini al
    licitatiei.

    “Mutarea nu era si nu este necesara.” Gheorghe Racaru, strategul
    grupului Romstrade, detinut de omul de afaceri Nelu Iordache, nu
    este convins despre viitoarea soarta a aeroportului pe care Blue
    Air are acum cea mai mare parte din operatiuni. Varianta mutarii
    zborurilor Blue Air ar aduce companiei mai multe minusuri decat
    plusuri, insa “inca nu e nimic concret”.

    Pentru companie, dezavantajul major al mutarii va fi cresterea
    taxelor de aeroport, dat fiind ca diferenta dintre Otopeni si
    Baneasa e de 30-40% din acest punct de vedere. Iar operatorii vor
    muta taxele suplimentare in costul biletelor. Dupa ce s-a rezolvat
    problema traficului la iesirea din Bucuresti catre zona de nord,
    timpul de deplasare nu ar mai fi la fel de mare, insa, dupa cum
    explica directorul de strategie, costul transportului va fi
    suportat de pasager. Fireste, exista si avantaje, in special
    conditii mai bune pentru pasageri: mai multa fluenta in zona
    ghiseurilor de check-in, mai mult confort in zona de asteptare. “In
    actualul context economic pentru cetateni e mai important pretul,
    dar exista un segment de piata interesat si de conditii”, observa
    Racaru.

    Pentru Blue Air aeroportul Baneasa mai avea doua mize:
    constructia unui terminal – “proiectul este aproape mort pentru ca
    nu am mai marsat pe el”, spune Racaru – si un segment important din
    handlingul din aeroport, “pe care vrem sa-l mutam pe Otopeni”. In
    sprijinul relocarii activitatilor Infragroup vine si o directiva a
    Uniunii Europene care vorbeste de concurenta pe acest segment
    pentru a asigura competitia transparenta. “Vom avea ceva pierderi
    pentru ca spatiile, chiriile si parcarile de utilaje de pe Otopeni
    au tarife peste Baneasa, deci vor induce costuri suplimentare
    companiei din grupul pe care il detinem, iar asta se va reflecta si
    intr-un cost suplimentar pentru Blue Air.” In ce priveste
    competitia cu Globe Ground, compania responsabila cu gestionarea
    bagajelor de pe aeroportul Henri Coanda, sansele Infragroup de a
    acorda servicii catre alti operatori decat Blue Air vor fi mici in
    prima faza.

  • Adevarat a-nviat? Cat din relansarea economica e mit si cat e realitate?

    Har Domnului, o multime de vesti bune au sosit in ultima vreme.
    Romania a terminat anul trecut in top trei in UE-27 ca pondere a
    investitiilor in PIB (22,7%), productia industriala a crescut in
    februarie cu 12,7% fata de aceeasi luna din 2010, exporturile din
    ianuarie au depasit pentru prima data in ultimii zece ani
    importurile si s-au marit cu aproape 50% fata de inceputul anului
    trecut, deficitul de cont curent s-a redus cu 86%, piata auto a
    crescut aproape 8% in primele doua luni si pana si cifra de afaceri
    din comert s-a urnit un pic in februarie in raport cu ianuarie,
    desi deocamdata doar cu 1,1%.

    Capra vecinului nici ea nu sta degeaba: ultimele stiri ne spun
    ca medicii unguri au cele mai mici salarii din Europa si ca “nu e
    de mirare ca pleaca pe capete din tara”, conform Federatiei
    Europene a Medicilor Salariati, ca o cincime dintre
    municipalitatile bulgaresti nu mai au bani sa-si plateasca
    datoriile si nu mai au nici acces la credite noi ori ca un
    important om de afaceri din Estonia se plange ca tara a devenit o
    colonie a companiilor suedeze, care folosesc forta de munca ieftina
    si scot profiturile din tara. Toate aceste tari au insa deja ceea
    ce noi inca nu avem: confirmarea ca economia si-a revenit dupa
    perioada de recesiune. Sau o avem si noi?


    ZERO VIRGULA CEVA

    Dupa cresterea de doar 0,1% in ultimele trei luni din 2010 fata
    de al treilea trimestru, “cel mai probabil am avut si in trimestrul
    I 2011 o crestere economica trimestriala usor pozitiva”, estimeaza
    Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. “Dar cred ca
    proclamarea iesirii din recesiune pe baza celor doua trimestre de
    crestere economica inca firava si alimentarea asteptarilor ca acest
    lucru ne va permite sa revenim la salariile initiale din sectorul
    bugetar, sa crestem pensiile si sa reducem si taxele, asa cum se
    speculeaza in acest moment, poate fi extrem de periculoasa”, adauga
    imediat Dumitru. Pe o crestere “cel mai probabil modesta” –
    0,1-0,5% – mizeaza si Georgiana Constantinescu, analist al Credit
    Europe Bank. “Cred ca exista sanse reale sa fi iesit din recesiune
    in primul trimestru. Oricum insa, va fi doar o iesire tehnica.
    Practic, mai sunt necesari circa 2-3 ani buni pentru a ne recupera
    la modul functional”, considera Florian Libocor, economistul-sef de
    la BRD-SocGen.

    Ce inseamna aceste surdine si avertismente? Pe de o parte, ele
    exprima disproportia dintre industrie si exporturi – motoarele care
    au impiedicat de aproape un an si jumatate economia sa cada si mai
    mult – si ceilalti parametri ce definesc redresarea dupa recesiune,
    dincolo de variatia simpla a cifrei PIB: ocuparea fortei de munca
    (somajul si-a urmat si in martie cresterea, ajungand la 8,36% din
    forta de munca), veniturile reale ale populatiei (salariul mediu
    net a fost de 1.414 lei in februarie, in scadere cu 10 lei fata de
    ianuarie, in timp ce inflatia anuala a ajuns in februarie la 7,6%
    si in martie la 8,01%, nivelul cel mai inalt din UE) si consumul,
    in continuare in scadere raportat la anul trecut.


    O definitie mai complexa a recesiunii si nu cea cu doua
    trimestre consecutive de crestere a PIB este cea folosita de Biroul
    National de Cercetare Economica (NBER) din SUA, arata Ionut
    Dumitru. Conform NBER, recesiunea reprezinta “un declin
    semnificativ al activitatii economice la nivel national, care
    dureaza mai mult de cateva luni si este vizibil prin scaderea PIB,
    a veniturilor reale ale populatiei, a numarului de angajati, a
    productiei industriale si a vanzarilor”. Dupa acest criteriu, “au
    fost si tari care nu au avut doua scaderi consecutive ale PIB
    trimestrial, dar au fost totusi in recesiune”.

    Pe de alta parte este vorba de prudenta specifica a analistilor
    fata de efectele previzibile ale oricarui anunt pozitiv: inca de la
    primele declaratii ale premierului Emil Boc ca am incheiat anul
    2010 pe plus si ca la 31 martie se termina “tehnic” recesiunea au
    inceput sa apara din mediul de afaceri si cel politic apeluri sau
    initiative legislative in sensul reducerii TVA, a cotei unice sau a
    CAS, cu ideea ca trebuie luate masuri de stimulare a economiei si
    ca ele vor produce automat suficiente venituri la buget incat sa nu
    afecteze tinta de deficit bugetar convenita cu FMI. Guvernul s-a
    angajat sa reduca anul acesta deficitul la 4,4% din PIB – ceea ce
    nu e putin, daca ne uitam ca anul trecut s-a incheiat cu un deficit
    de 6,5%, iar daca se adauga la raportare si arieratele, asa cum va
    trebui sa faca Romania din acest an, atunci cifra reala ar fi in
    jur de 8% sau mai mult.


    Tot Ionut Dumitru, care este si presedintele Consiliului Fiscal,
    aprecia recent ca, atata vreme cat economia abia s-a stabilizat, o
    reducere a CAS ca masura de stimulare nu se poate face decat daca
    PIB ar creste in acest an peste estimarea oficiala de 1,5% a FMI,
    insusita de Guvern. Altminteri, orice scadere de taxe ar trebui
    automat compensata printr-o majorare in alta parte ori printr-o
    alta sursa de venituri pe masura la buget, ca sa nu se
    contabilizeze la capitolul riscuri.

  • Adrian Tutu a castigat marele premiu al concursului “Romanii au talent”

    Rapperul de 18 ani Adrian Tutu a incantat juriul si publicul in
    finala de la “Romanii au talent” cu un cantec despre romani.

    “Te felicit din toata inima. Esti unul din cei cu sanse reale la
    premiul care e in joc in seara asta!”, i-a spus Mihai Petre. “De
    cand te-am vazut prima oara, mi-a placut ca iei in serios fenomenul
    hip-hop, muzica, text, dans. Si ca ii apropii pe oameni prin
    muzica, si nu ii scandalizezi”, l-a laudat Andra. Andi a fost si el
    impresionat: “Ai reusit sa transmiti esentialul – un mesaj si o
    revolta interioara!”.

    Vezi mai multe pe

    Romanii au talent

  • Finala “Romanii au talent” la Pro TV. 12 concurenti pentru un premiu de 120.000 de euro

    Cei 12 finalisti care au ajuns in confruntarea finala se lupta
    pentru un premiu de 120.000 de euro. Ei sunt Narcis Iustin Ianau,
    trupa Ballance, sotii Luca, Tutu Adrian, Cristina si Alina, grupul
    Akikai, Stefan Florescu, Cosmin Agache, Rebeca Neacsu, Valentin
    Dinu, Valentin Luca si Medea.


    Toate cele patru semifinale ale concursului au consemnat
    recorduri de audienta. Prima semifinala, difuzata vineri, 1
    aprilie, a adunat in fata micilor ecrane 5,5 milioane de
    telespectatori in minutul de maxima audienta de la 21.44, audienta
    medie pe publicul din mediul urban a fost de 20 de puncte de
    rating, iar cota de piata a fost de 47,3%. La a doua semifinala,
    audienta medie inregistrata in intervalul 20.29 – 23.51 a fost de
    17,4 puncte de rating, pe publicul comercial din mediul urban cu
    virste cuprinse intre 18-49 de ani, iar cota de piata a ajuns la
    48,2%. La cea de-a treia semifinala, pe publicul comercial din
    mediul urban cu varste cuprinse intre 18-49 de ani, ProTv a fost
    lider absolut de audienta, cu o medie de 18,8 puncte de rating si
    52,9% cota de piata. Si la a patra semifinala, ProTv s-a situat pe
    primul loc in topul preferintelor telespectatorilor, cu o audienta
    medie de 18,3 puncte de rating si 47,6% cota de piata. Audienta
    medie inregistrata in intervalul 20.28 – 00.00 a fost de 17,5
    puncte de rating pe publicul din mediul urban, iar cota de piata a
    fost de 40,3%.

    Vezi aici cum iti poti
    sustine favoritii.

  • Romania nu-si mai propune sa adopte euro in 2015

    In document nu mai este mentinut, cum era in anii anteriori,
    angajamentul asumat distinct de adoptare a monedei euro la 1
    ianuarie 2015. Proiectul noului program de convergenta estimeaza
    doar ca intrarea in ERM-II se va produce “in perspectiva anilor
    2013-2014”. Inainte de a intra in zona euro, o tara trebuie sa
    respecte criteriile economice incluse in Tratatul de la Maastricht,
    respectiv sa se afle timp de doi ani in ERM-2, in cadrul caruia
    moneda nationala sa fluctueze intr-un intervalul de plus-minus 15%
    fata de euro.

    Mai multi oficiali, printre care presedintele Traian Basescu si
    guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, au vorbit
    in ultima vreme de o amanare a intrarii Romaniei la zona euro fata
    de calendarul actual de aderare, care stabileste adoptarea euro in
    2015.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Au descoperit cercetatorii de la Geneva “particula lui Dumnezeu”?

    Un comentariu publicat pe un blog de stiinta in urma cu cateva zile a devenit sursa
    de zvonuri indeosebi pentru tabloide, care au titrat ca s-a
    descoperit “particula lui Dumnezeu”, numita asa fiindca de la ea
    s-ar fi format Universul. Comentariul se referea la o nota interna
    intre patru cercetatori pe marginea unui experiment derulat la
    ATLAS, una dintre unitatile acceleratorului de particule (Large
    Hadron Collider), in urma caruia ar fi fost detectata o rezonanta
    relevanta la o energie de 115 gigaelectronvolti (GeV), adica tocmai
    plafonul sugerat de unii fizicieni cu mult inainte de acest
    experiment.

    Problema teoriei respective este insa ca toate experimentele de
    pana acum n-au depasit plafonul de 114 GeV, astfel incat anuntul ca
    s-ar fi descoperit deja particula la 115 GeV apare ca mult prea
    convenabil, mai ales ca unul dintre principalii cercetatori din
    acest experiment au mizat mare parte din cariera lor pe gasirea
    bosonului lui Higgs la o energie a particulelor de fix 115 GeV.
    Criticii, citati inclusiv pe blogul unde a aparut zvonul, remarca
    faptul ca daca un experiment ar reusi sa produca versiunea din
    modelul standard al bosonului, doar intr-un caz din 100.000 ar fi
    aparut posibilitatea ca bosonul originar sa se divida in doi fotoni
    cu energie combinata de 115 GeV, asa cum sustin cei patru
    cercetatori ca au detectat.

    Fizicianul Stephen Hawking a pariat de la bun inceput ca bosonul
    nu poate fi observat cu mijloacele actuale ale acceleratorului,
    avand in vedere dificultatea de a recrea conditiile originare de
    aparitie a Universului. Acum, Tommaso Dorigo, unul dintre fizicienii CERN,
    sustine la randul sau ca nota interna facuta publica pe blog nu
    poate fi socotita drept o confirmare ca s-a descoperit bosonul lui
    Higgs, ba chiar pariaza pe 1.000 de dolari ca rezultatele cuprinse
    in nota respectiva sunt false.

    “Particula lui Dumnezeu”, denumita “bosonul lui Higgs”, dupa
    numele cercetatorului britanic care a prezis ca fizicienii de la
    LHC o vor identifica – este una dintre tintele principale ale
    oamenilor de stiinta de la Centrul European pentru Cercetari
    Nucleare din Geneva, cel ce a infiintat LHC. Misiunea LHC este de a
    detecta fizic particulele elementare ale materiei, discutate pana
    acum numai in fizica teoretica.

  • Vrei sa emigrezi? Topul tarilor care te primesc cu bratele deschise

    Forbes a realizat recent topul celor mai prietenoase tari din
    lume, pe baza unui studiu al HSBC Bank International`s Expat
    Eplorer, in ceea ce priveste sociabilitatea cetatenilor, usurinta
    de vorbire a limbii unei tari, capacitatea turistilor de a se
    integra in cultura si comunitatea locala.

    Studiul a fost realizat in perioada aprilie – iunie 2010 si la el
    au participat 4.127 de imigranti din peste 100 de tari.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro.

  • Un razboi care se duce pe deasupra lui Boc

    Daca sustinerea presedintelui pentru Emil Boc nu mai e de ani
    buni un secret, rivalitatea sa cu Vasile Blaga – tradusa in sicane
    prezidentiale pe care secretarul general PDL le-a parat pana acum
    fara sa riposteze – nu pare un semn chiar bun pentru candidatura
    actualului presedinte al democrat-liberalilor. Astfel, Emil Boc
    apare inca o data ca un personaj secundar intr-un razboi purtat de
    mentorul sau politic, ceea ce ar putea sa nu-l avantajeze intr-o
    cursa uninominala precum cea de la sefia PDL.

    Pana acum, Emil Boc nu a facut nicio declaratie care sa-l vizeze
    pe vreunul dintre contracandidatii sai, Vasile Blaga sau Toader
    Paleologu. La adresa acestuia din urma, Elena Udrea a lansat o
    intepatura deloc voalata, scriind pe Facebook: “Nu pot sa nu remarc
    atacul sincronizat al trusturilor lui Vantu si Voiculescu la adresa
    celor care il sustin pe Emil Boc la sefia PDL. (…) Daca nu as sti
    ca PDL nu este PSD pentru ca noi nu ne atacam reciproc folosindu-ne
    de adversari, mai ca as fi crezut ca Vantu, Voiculescu, Ponta,
    Antonescu sunt interesaţi in alegerea unui anume presedinte in
    fruntea partidului nostru. Probabil Paleologu. Voi ce credeti?”

    Prima consecinta a discursului lui Basescu a fost revenirea la
    sistemul clasic de numire a delegatilor, dupa ce cu o saptamana
    inainte fusese aproape stabilita triplarea numarului de votanti la
    congers, in aparentul beneficiu al lui Vasile Blaga. In consecinta,
    cei trei candidati la functia suprema in partid – Boc, Blaga si
    Paleologu – va trebui sa obtina voturile majoritatii celor 1.400 de
    delegati, la fel ca si la congresele precedente.