ECA International a luat in calcul factori precum cheltuielile
cu bunurile de consum, produsele alimentare de baza, cu serviciile,
dar si imbracamintea, produsele electronice, viata sociala si
mijloacele de transport, noteaza Business Insider.
Organizatia de consultanta a facut diverse comparatii intre
orase pentru a scoate in evidenta costul de viata si ce presupune
acesta in raport cu viata in alte tari.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Ei vor primi exact aceleasi ajutoare sociale ca orice angajat
care isi pierde locul de munca. 10.000 de angajati din MAI vor fi
disponibilizati in urmatoarele doua luni, inclusiv o mare parte din
aparatul central, potrivit declaratiilor lui Igas in fata
parlamentarilor din comisia de aparare.
Angajatii MAI au fost anuntati la inceputul lunii ca norma de
hrana pe iunie va fi redusa, din cauza bugetului insuficient al
institutiei. Sindicalistii din politie ameninta cu proteste, dupa
ce au fost anuntati printr-un document intocmit de Directia
Financiara din cadrul MAI si semnat de ministrul Traian Igas le
este redusa norma de hrana cu aproximativ 550 de lei, masura fiind
motivata de lipsa fondurilor.
Inspectorii GF Ilfov au sigilat peste o mie de depozite dintr-un
complex comercial, unde s-au gasit obiecte sanitare si parfumuri
care nu avea acte de provenienta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cartea lui April Lane Benson se adreseaza tuturor celor care au
o problema cu pofta excesiva de cumparaturi, iremediabil atinsi de
“virusul belsugului”. Oamenii cu aceasta problema (mult mai
serioasa decat incearca s-o faca Sophie Kinsella in celebrul sau
roman chicklit “Ma dau in vant dupa cumparaturi”) sunt de sexe
diferite, de varste diferite, au statut social si economic diferit,
precum si motivatii diferite.
Unii fac zilnic cumparaturi in exces, altii doar ocazional,
altii sunt colectionari de obiecte (categoria persoanelor obsesive,
care isi cheltuiesc toate veniturile pe o anumita categorie de
lucruri – ursuleti din plus sau timbre, aparatura electronica sau
cartonase cu jucatori de fotbal). Mai toti ajung sa fie afectati in
munca lor zilnica, in viata sociala sau in relatiile de familie,
unii ajung chiar sa aibe probleme cu legea sau se indatoreze
excesiv.
Considerata o dependenta minora, mai mult amuzanta decat toxica,
febra cumparaturilor a iesit in ultimii ani la iveala cu intregul
ei cortegiu de consecinte nocive, demonstrand fara echivoc ca, in
general, “a avea mai multe lucruri inseamna a te bucura mai putin
de viata”.
Psihologul american April Lane Benson, creatoare a unui deja
celebru program de terapie a dependentei de cumparaturi) ofera in
acest volum o suita de sfaturi si raspunsuri intelepte (grupate in
cateva capitole: De ce cumperi? Ce iti creeaza dependenta si ce te
elibereaza? Autoportretul cumparatorului din tine. De fapt, de ce
cumperi? Cum sa faci fata constrangerii de a consuma. Cumparaturi
inteligente etc.), dar si un pachet de cai alternative de implinire
a nevoilor noastre profund umane, imposibil de suplinit prin
tezaurizarea bunurilor materiale.
April Lane Benson, “Cum sa cumperi sanatos”, Editura Trei,
Bucuresti, 2011
“Cred ca e prima data cand o constitutie este elaborata in acest
fel. Oamenii vad cum constitutia se alcatuieste sub ochii lor”, a
declarat Thorvaldur Gylfason, membru al consiliului si profesor de
economie la Universitatea Islandei, citat de The Guardian.
Din aprilie incoace, consiliul, format din 25 de membri desemnati
de parlament, posteaza in fiecare saptamana pe site-ul sau proiecte de
prevederi, ele sunt discutate si comentate de utilizatori, iar cand
membrii ajung la un acord, textele sunt trimise la parlament pentru
discutie si aprobare. Dupa ce toata discutia se va incheia, textul
noii constitutii va fi supus la referendum.
Consiliul isi transmite in direct pe site si pe contul de
Facebook
sedintele, astfel incat cetatenii sa poata comenta in timp real si
sa fie incurajati sa formuleze propuneri, are cont de Twitter, o
pagina de Flickr cu pozele celor 25 de membri ai sai si un cont de
YouTube unde acestia discuta despre procesul constitutional,
estimat sa dureze pana la sfarsitul lui iulie. Sedintele
consiliului sunt deschise publicului si oricine poate participa,
singura limitare tinand de spatiul salii.
Noua constitutie va intari supravegherea publica asupra
parlamentului si prevederi privind separarea puterilor in stat,
menite sa impiedice repetarea crizei financiare. Noua constitutie
va contine si prevederi care sa consolideze suveranitatea statului
in raport cu organizatiile internationale, precum si protectia
mediului, prin controlul proprietatii asupra resurselor naturale si
al folosirii lor.
Actuala constitutie dateaza de la castigarea independentei fata de
Danemarca, in 1944, copiind-o insa pe cea a Danemarcei, fara multe
modificari, doar tinand cont de faptul ca Islanda este
republica.
Althingi, parlamentul unicameral islandez, are 63 de membri, la o
populatie de 320.000 de locuitori si dateaza din anul 930, fiind la
ora actuala cea mai veche institutie parlamentara care si-a
mentinut functionarea, cu o intrerupere de numai 45 de ani la
inceputul secolului al XIX-lea. Accesul partidelor in parlament se
face pe baza proportionala, cu un prag electoral de 5%.
Participarea la vot a islandezilor este de obicei deosebit de
ridicata, cu rate in jur de 85%. In prezent, parlamentul este
condus de o femeie, iar partidul cu cele mai multe locuri (Alianta
Social-Democratica) este condus tot de o femeie, Johanna
Sigurdadottir, care este si prim-ministrul tarii.
Dandu-si seama ca pana in acel moment viata sa se axase mai mult
pe distractii, Britt decide ca a venit momentul sa faca ceva de
care sa fie mandru. Alaturi de Kato (Jay Chou), unul dintre
angajatii fideli ai tatalui sau, Britt Reid se hotaraste sa lupte
impotriva talharilor si a lumii interlope.
El se va transforma in Viespea Verde (The Green Hornet) si va
face legea in oras. Beneficiind de arme si masini spectaculoase,
dar si de ajutorul frumoasei secretare Lenore (Cameron Diaz), cei
doi vor deveni de neoprit in misiunea lor.
Intrate in uz de prin anii cincizeci, atunci cand un
intreprinzator american s-a gandit sa le foloseasca pentru a
expedia marfa cu vaporul, containerele au ajuns sa fie utilizate pe
scara larga ca o modalitate de reducere a costurilor de expeditie
si nu numai. Cum aceste containere metalice sunt refolosibile si
ieftine, li se descopera noi utilizari. Pionieratul le apartine
arhitectilor de la Nicholas Lacey & Partners si constructorilor
de la Urban Space Management, care in 2001 au construit la Londra
un complex din 20 de containere, in total cu 15 spatii de lucru si
de cazare.
Cladiri construite din containere reciclate (GALERIE
FOTO)
Pentru aceasta vara este in plan chiar construirea unui mall in
zona East End din Londra, la care se vor folosi 60 de containere.
La parterului mallului se vor afla 40 de magazine de moda, fiecare
in containerul sau, iar la etaj 20 de containere vor gazdui zona de
restaurante. Solutia a fost aleasa din cauza unor probleme legate
de planurile de urbanism pentru zona, permitand demontarea mallului
cand va fi nevoie. Instalarea magazinului intr-un container intr-un
astfel de proiect este o sansa si pentru marcile mai putin
cunoscute, pentru care inchirierea unui spatiu comercial intr-o
zona buna se dovedeste prohibitiva.
Posibilitatea de a muta usor structura construita ii atrage si pe
arhitecti, care au participat si participa la diverse proiecte ce
presupun folosirea containerelor. Exista deja construite hoteluri,
case, iar in plan se afla construirea unui hotel la Waterloo pentru
JO din 2012, a unor hoteluri la New York si chiar a unui mall
partial scufundat in aceeasi metropola, precum si extinderea unei
inchisori din Australia. In Marea Britanie, participantii la
festivalul muzical de la Glastonbury se vor putea distra in acest
an incercand sa gaseasca iesirea dintr-un labirint 3D construit in
intregime din containere.
Ministrii de interne si de justitie (JAI) din statele membre UE
au decis ca discutarea deciziei privind aderarea la spatiul
Schengen va avea loc la viitoarea reuniune a Consiliului JAI, adica
abia in septembrie.
Igas spune insa ca de fapt Consiliul JAI a dat un semnal pozitiv
Romaniei si Bulgariei, recunoscand pregatirea lor pentru aderarea
la Schengen.
La randul sau, presedintele Traian Basescu a explicat ca nu putea
fi adoptat un calendar concret de aderare inainte de rapoartele de
tara pe Mecanismul de Cooperare si Verificare, rapoarte care vor
aparea in luna iulie.
“Am observat placerea presei de a spune ca am ratat in martie si
termenul este 2012. Sigur, se mizeaza pe neinformarea populatiei,
pe lipsa de informatie, in scopul discreditarii sau stiu eu in ce
alte scopuri. Realitatea este ca nu se putea lua nicio decizie pana
cand si Bulgaria si-a terminat rapoartele de evaluare – si acest
lucru s-a intamplat in mai”, a sustinut seful statului.
Ministrul pentru imigratie din Olanda, Gerard Leers, a sustinut
la Consiliu ca guvernul sau se va pronunta abia in 2012 in privinta
cererilor de aderare a Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen,
“dupa o perioada de proba”.
Presedintele Basescu a reactionat la obiectiile Olandei,
sustinuta de Franta, Germania, Suedia, Finlanda si Danemarca,
spunand ca Romania respinge adaugarea de conditii noi la accesul in
spatiul Schengen, pentru ca ele nu sunt trecute in tratatul de
aderare al Romaniei.
In acelasi timp, a admis presedintele, “nu putem sa nu
recunoastem dificultatile, deficientele pe care justitia romaneasca
inca le are”. El a criticat termenele lungi de judecata,
“procedurile de tergiversare cu anii a dosarelor la inalta Curte de
Casatie si Justitie sau faptul ca sunt “foarte multe dosare in care
judecatorii pur si simplu refuza sa ia nota de faptul ca au cadrul
legal pentru a respinge jocurile avocatilor, care introduc exceptii
la fiecare termen”.
“Avem o mare vulnerabilitate din acest punct de vedere si repet
ceea ce am mai spus: niciodata justitia vreunui stat al Uniunii
Europene n-a facut atata rau tarii pentru care lucreaza cat a facut
justitia romana”, a spus presedintele.
Parlamentul European si-a exprimat miercuri sprijinul pentru
aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen, dar opozitia
exprimata la Consiliul JAI de Olanda si de celelalte tari
mentionate mai sus ameninta sa trimita aderarea undeva in orizontul
anului 2012. Votul PE este insa consultativ, nu decisiv.