BusinessMagazin

Blog

  • Reţeta românească din bricolaj: Dedeman Bacău, evaluată la 400 de milioane de euro anul trecut

    Dedeman, compania de bricolaj controlată de fraţii Dragoş Pavăl şi Adrian Pavăl din Bacău, a avut una dintre cele mai mari creşteri în valoare din topul realizat de ZF şi Capital Partners  – 100 cele mai valoroase companii din România –  astfel că de la un nivel de 180 mil. euro la care firma a fost evaluată în 2011, compania a ajuns anul trecut la  402 mil. euro, plus 124%. În 2010, afacerea antreprenorilor băcăuani nu intra în clasamentul realizat de ZF.

    Citiţi în Anuarul TOP 100 cele mai valoroase companii cum a ajuns retailerul român condus de Dragoş Pavăl între cele mai “scumpe” 35 de firme de pe piaţa locală.

    Detalii aici

     

  • Este oficial: BERD a ieşit din acţionariatul Petrom

    BERD a anunţat printr-un comunicat de presă în această seară că a ieşit din acţionariatul Petrom, cea mai valoroasă companie românească, prin vânzarea pachetului de 1,6% pe care îl mai deţinea.

    BERD a devenit acţionar al Petrom în 2004 pentru a sprijini privatizarea companiei cu o participaţie de 2,03%. Preţul de exit a avut “un mic discount” faţă de preţul de miercuri, 13 noiembrie, de 0,4511 lei/acţiune, a anunţat BERD în comunicatul oficial. Potrivit unor surse din piaţă, BERD ar fi vândut acţiunile Petrom la un preţ de 0,42 lei/acţiune pentru o sumă totală de 385,5 milioane de lei (87,6 mil.euro).

    Banca a mai vândut un pachet de 0,4% din Petrom în noiembrie 2012 pentru 85 mil. lei (18,8 mil. euro). Astfel că pe întregul pachetul de 2,03% din Petrom, BERD ar fi încasat o sumă totală de 470 mil.lei (106,4 mil.euro)

    Eric Rasmussen, director resurselor naturale la BERD, a declarat: “Ieşirea noastră de la Petrom este o dovadă a atractivităţii României pentru investitorii instituţionali. Suntem mândri că am contribuit la transformarea Petrom într-o companie de succes , puternică şi atractivă aşa cum este astăzi”. Acest exit face parte din managementul portofoliului BERD, iar banca rămâne pe deplin angajată în România, mai scrie în comunicat.

    “Apreciem foartemult sprijinul din partea BERD, acordat în timpul procesului complex de transformare a Petrom într-o companie modernă şi durabilă, inclusiv în primii ani ai crizei financiare . Succesul acestei vânzări reflectă cererea puternică din partea investitorilor pentru acţiunile Petrom şi sprijin pentru strategia de afaceri a conducerii . De asemenea, această tranzacţie va contribui pozitiv la dezvoltarea pieţei de capital româneşti prin creşterea lichidităţii la Bursa de Valori Bucureşti”, a spus Mariana Gheorghe, CEO al Petrom.

    Acţiunile Petrom au închis şedinţa de tranzacţionare de azi la un preţ de 0,446 lei/titlu, cu 1,13% sub cotaţia de ieri. Petrom are o capitalizare bursieră de 25,2 miliarde de lei (5,7 mld.euro).

    Mariana Gheorghe este şefa Petrom şi cel mai puternic manager din România.

     

     

     

     

     

  • Acţiunile OMV Petrom au revenit pe creştere, după două zile de scădere

    Bursa a crescut cu 0,23%, iar acţiunile OMV Petrom (SNP) au avansat cu 1,12% şi au recuperat o parte din corecţia din ultimele două zile după anunţul privind vânzarea de către BERD a 1,6% din titlurile companiei.

    Piaţa a scăzut cu 1,11% în această săptămână, astfel că indicele general al BVB, BET-C, este cu 1,31% nivelul de la finalul lunii octombrie şi cu 15,51% peste închiderea anului trecut.

    Acţiunile OMV Petrom au crescut cu peste 1% încă din primele minute ale şedinţei de vineri după ce miercuri şi joi au scăzut cumulat cu 6,66%, în urma informaţiilor că un investitor vrea să vândă 0,81% din titlurile companiei. La fel ca în precedentele şedinţe, volumele de transfer cu acţiunile OMV Petrom au fost ridicate.

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat joi seară că a vândut acţiunile pe care le deţinea la OMV Petrom, reprezentând 1,6% din totalul titlurilor, pentru care va încasa 385,6 milioane lei (86,6 milioane euro). Pachetul de acţiuni vândut este dublu faţă de cel scos iniţial la vânzare. BERD a vândut acţiunile la preţul de 0,42 lei, cu 12,09% sub cotaţia de marţi, dinaintea lansării plasamentului privat, şi cu 6,9% sub ultima cotaţie de miercuri a acţiunilor OMV Petrom.

    Tranzacţiile efective au fost procesate vineri în sistemul bursei după închiderea pieţei principale, astfel că lichiditatea bursei a urcat de la 38,3 milioane lei (8,6 milioane euro), la 423,9 milioane lei (95,2 milioane euro).

    BERD a vândut pachetul de 1,62% din acţiunile OMV Petrom prin 179 de tranzacţii.

    Cele mai mari două transferuri au vizat pachete de aproximativ 100 milioane de acţiuni (0,17% din titlurile companiei), pentru care cumpărătorii au plătit fiecare circa 42 milioane lei (9,4 milioane euro). Încă un pachet mai mare, de 60 milioane de titluri (0,1% din acţiunile OMV Petrom), a fost cumpărat cu 25,2 milioane lei (5,6 milioane euro).

    La închiderea pieţei principale, acţiunile OMV Petrom erau cotate la 0,451 lei, preţ cu 1,12% peste închiderea de joi. Operaţiunile realizate vineri cu titlurile companiei au cumulat aproape 9,4 milioane lei.

    “Rezultatele OMV Petrom sunt foarte bune, iar în piaţă au apărut investitori pe termen mediu (atât de retail, cât şi instituţionali), stimulaţi de scăderea dobânzilor la depozitele bancare”, a delcarat pentru MEDIAFAX directorul general al BT Securities, Rareş Nilaş.

    Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a încheiat ziua în creştere cu 0,37%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au dus indicele BET-NG cu 0,97% peste ziua precedentă.

    În acelaşi timp, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), s-a plasat cu doar 0,13% peste nivelul de joi.

    Indicele extins BET-XT a crescut cu 0,38%, în timp ce indicele extins BET-BK a avansat cu 0,32%.

    Indicele BET-XT reflectă evoluţia celor mai lichide 25 de acţiuni româneşti, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea. Indicele BET-BK cuprinde primele 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, printre care titlurile băncii austriece Erste (EBS), SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

    Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 38,3 milioane lei (8,6 milioane euro), de două ori mai puţin decât transferurile din ziua anterioară, de 82,8 milioane lei (18,6 milioane euro). Două treimi din lichiditatea de vineri a fost asigurată de transferuri cu titlurile Fondului Proprietatea (12,5 milioane lei), OMV Petrom (9,4 milioane lei) şi Romgaz (3,3 milioane lei).

    “Era previzibil să apară această situaţie. La fel a fost în toate ofertele (Transelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica, Romgaz), trei – patru zile au fost tranzacţii, după care lichiditatea a revenit încet – încet la situaţia iniţială. Este clar că soluţia pentru lichiditatea zilnică la BVB nu sunt ofertele publice”, a mai spus şeful BT Securities.

    Acţiunile Fondului Proprietatea au scăzut cu 1,17%, la 0,8 lei după ce joi, ultima zi a ofertei pentru răscumpărarea a 4,35% din titluri, cotaţia a urcat cu 2,6%.

    “Sunt unii clienţi care îşi răscumpăra pachetele vândute în ofertă, pe de altă parte se aşteaptă AGA din 22 noiembrie şi este interesant cum va arăta strategia Franklin Templeton pentru menţinerea unei diferenţe de aproximativ 15% între preţul din piaţă şi activul net (propunere făcută de cel mai mare acţionar al FP, fondul de hedging Elliott Associates, – n.r.). Până nu se va clarifica acest aspect nu mă aştept la scăderi dramatice ale preţului”, a afirmat brokerul de la BT Securities.

    Investitorii au plasat 3.384 de ordine de subscriere în ofertă, pentru pachete reprezentând cumulat 76,34% din acţiunile Fondului Proprietatea, operaţiunea fiind suprasubscrisă astfel de 17,5 ori. Fondul va răscumpăra doar 4,35% din acţiuni, pentru 600 milioane lei (134,8 milioane euro). Titlurile sunt răscumpărate la preţul de 1 leu/acţiune, cu 19% sub ultima cotaţie de joi. FP va cumpăra câte 5,7% din acţiunile puse la vânzare de fiecare investitor.

    Tranzacţiile vor fi realizate luni, potrivit unui anunţ transmis Bursei de BCR, unul dintre intermediarii ofertei.

    Acţiunile Romgaz (SNG) au crescut cu 0,62%, la 34,1 lei, iar pe piaţa de la Londra certificatele de depozit (GDR) au avansat cu 0,1%, la 10,31 dolari (34,12 lei).

    În precedentele două zile, pe piaţa de la Bucureşti preţul a scăzut cu 1,77% după ce marţi, în ziua listării, cotaţia a urcat cu 15% peste preţul din oferta prin care statul a vândut 15% din acţiunile Romgaz.

    Volumele de titluri tranzacţionate au fost ridicate marţi, în ziua listării, atât pe piaţa de la Bucureşti, cât şi pe cea de la Londra, însă apoi au început să scadă. Pe piaţa de la Bucureşti, investitorii au transferat în vineri 98.771 de acţiuni Romgaz, iar pe bursa de la Londra au fost efectuate operaţiuni cu 56.018 de certificate de depozit. Fiecărui GDR îi corespunde o acţiune Romgaz.

    Tranzacţiile de pe piaţa Rasdaq au cumulat 274.000 de lei, faţă de 927.000 de lei. La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, pieţele vest-europene erau în creştere cu până la 0,2%.

    Mariana Gheorghe este şefa Petrom şi cel mai puternic manager din România.

  • Xavier Piesvaux

    Xavier Piesvaux, şeful Mega Image, este absolvent al Şcolii de Afaceri din Franţa şi deţine din 2008 poziţia de director general al companiei Mega Image, parte din Delhaize Group. Compania este unul dintre cei mai dinamici retaileri de pe piaţă, având un ritm alert de expansiune.

    Anterior acestei poziţii, Xavier Piesvaux, şeful Mega Image, a lucrat pentru divizia de supermarketuri a grupului francez Carrefour în China, ocupând de-a lungul timpului mai multe poziţii, de la cea de trezorier până la director general.

    “România este încă o piaţă emergentă, cu potenţial ridicat, ce face eforturi pentru a se adapta la standardele europene, dar în acelaşi timp este o piaţă dominată de incertitudine economică, legislativă şi politică”, declară Xavier Piesvaux. “Din punct de vedere al managementului, te obligă să provoci permanent oportunităţile existente, create de potenţialul de dezvoltare versus capacitatea de a a avea o viziune pe termen mediu, nu numai pe termen scurt”, spune Xavier Piesvaux. Şeful Mega Image se referă la capacitatea de a executa planurile într-un mod dinamic şi profesionist, precum şi la capacitatea de a stimula echipa “către productivitate, analiză şi conducerea afacerii”.

    Sub conducerea lui Xavier Piesvaux, Mega Image ajunge la sfârşitul anului 2013 la o reţea de 272 de unităţi. Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România, care cuprinde 261 magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe, sub mărcile Mega Image, Shop&Go şi AB Cool Food.

    Retailerul belgian Mega Image, cu afaceri de aproape 400 mil. euro, a ocupat Bucureştiul şi împrejurimile cu peste 200 de magazine, lăsând foarte puţin loc de manevră competitorilor săi pe de-o parte şi eliminând mulţi dintre micii jucători tradiţionali, pe de alta. Mai mult, belgienii continuă să se extindă, iar Consiliul Concurenţei spune că nu există nicio piedică în calea expansiunii lanţului atâta timp cât nu sunt achiziţionate reţele concurente.

  • Rucsandra Hurezeanu

    Rucsandra Hurezeanu a dezvoltat un model de afacere neobişnuit: dermatocosmeticele Ivatherm sunt produse în Franţa şi vândute în România.

    De formaţie profesională medic, Rucsandra Hurezeanu a pornit afacerea Ivatherm în 2005, după experienţa unui MBA în marketing în Franţa şi un stagiu în cadrul companiei producătoare de medicamente Servier. „Un loc de muncă în Franţa îţi dă foarte multă încredere în forţele proprii”, povesteşte ea. La întoarcerea în România, Rucsandra Hurezeanu lucrat în farma. „Într-o multinaţională există avantaje şi dezavantaje, iar după câţiva ani mi-a venit ideea că pot încerca să construiesc ceva al meu.” Inspiraţia sa a fost stimulată de proprietăţile apei termale ale apelor minerale de la Herculane.

    Marca pe care a construit-o Rucsandra Hurezeanu, plecând de la calităţile apei termale de la Herculane, este singura afacere românească de profil în ciuda faptului că sunt şi alte companii care s-au dezvoltat şi menţinut în domeniul cosmetic.

    Rucsandra Hurezeanu a concesionat în 2005 un izvor – Hercules 1, singurul izvor termosalin; apa ajunge la suprafaţă de la o adâncime de 2.000 m şi este, conform analizelor, microbiologic pură; este îmbuteliată şi transportată, cam o dată pe lună sau la două luni, la două fabrici din Franţa, care sunt contractate de Ivatherm. Apa este folosită pentru fabricarea produselor Ivatherm, ambalate în ceea ce se numeşte ambalajul „primar„ (cutia sau flaconul de cremă), iar apoi aduse la depozitul central de la Târgu-Mureş, unde sunt puse în cutii, li se adaugă prospectele şi îşi încep drumul către rafturile farmaciilor. „Nu am avut probleme să ajungem la vânzare în farmacii; România oferă oportunităţi, nefiind o ţară matură”, spune Rucsandra Hurezeanu, care recunoaşte că nu ar fi fost la fel de facil să dezvolte afacerea în Franţa, unde se lansează în fiecare an zeci de noi mărci. În România, ritmul de creştere al segmentului de dermatocosmetice este favorizat şi de dimensiunile reduse ale acestuia: 15-20 de jucători se luptă pentru vânzări estimate la circa 20 de milioane de euro. Chiar dacă avansul anual se plasează la 5-10% în plină recesiune, situaţia este radical diferită de pieţele mature, unde deopotrivă ponderea consumatorilor, dar şi cheltuielile medii sunt mai mari decât cele de pe plan local.

    Despre începutule afacerii Rucsandra Hurezeanu îşi aminteşte că a fost o perioadă cu o mulţime de frustrări. „Încasările nu erau suficient de mari pentru a acoperi cheltuielile şi tot timpul trebuia să aduc bani «de acasă».” A ales din start poziţionarea produselor în zona beneficiilor medicale, iar acum firma are o întreagă echipă care se ocupă de promovarea produselor la medicii dermatologi din întreaga ţară. Dovadă că alegerea a fost potrivită este că pe anumite categorii de produse (cum ar fi dermatita seboreică şi cuperoza), marca Ivatherm este lider, chiar dacă se duelează cu nume sonore la nivel mondial, ca Avene, Bioderma, Roche Posay, Skincode etc.

    Despre preferinţele românilor, Rucsandra Hurezeanu spune că Moldova este „de departe cea mai bună regiune” în ce priveşte volumul vânzărilor; în Bucureşti, în schimb, clienţii sunt mai dificili.

    Paşii pentru lansarea unui produs sunt clar definiţi, iar întregul proces durează cel puţin opt luni. Mai întâi, Ivatherm face o cercetare de marketing care să arate ce produs şi-ar găsi locul pe piaţă; în funcţie de care companiile franceze de cercetare fac propuneri de substanţe active, texturi, parfumuri. Francezii fac propuneri de ingrediente, echipa din România alege; urmează o etapă în care sunt trimise în ţară eşantioane cu propuneri de produse pentru a fi testate şi abia apoi este stabilit produsul final.

    Şi dacă alte companii din România lucrează pentru companii consacrate în industrii de tot felul – de la automobile la îmbrăcăminte, încălţăminte şi mobilă – modelul ales de Rucsandra Hurezeanu este exact contrar. Afacerea este unul din puţinele exemple care aleg pentru producţie unităţi din străinătate. În acest domeniu, argumentează Rucsandra Hurezeanu, nici n-ar putea fi altfel. „În Franţa există o întreagă industrie pentru ingrediente şi a companiilor care fac cercetare pentru formule. În România nu am fi avut astfel de specialişti”, explică Rucsandra Hurezeanu, care îşi caracterizează afacerea drept o firmă dezvoltată cu resurse locale şi tehnologie avansată din ţări vestice. Pe de altă parte, Rucsandra Hurezeanu spune că ar fi dispusă, la un moment dat, să vândă afacerea, mai cu seamă că are multe alte idei de afaceri tot în domeniul frumuseţii, cărora nu are timp să le dedice.

    Ivatherm, afacerea construită de Rucsandra Hurezeanu în domeniul dermatocosmeticelor, şi-a lansat propriul magazin online în luna martie a anulu 2013, iar vânzările au ajuns la 4% în acest moment. Anterior, vreme de un an, vizitatorii site-ului puteau lansa comenzi online, iar ponderea acestora reprezenta 1,5% din cifra de afaceri.

  • Oficial din Marea Britanie: Nu ne vom confrunta cu un aflux de migranţi români şi bulgari

     Potrivit publicaţiei, în prima evaluare oficială asupra fluxului probabil de români şi bulgari de după anularea restricţiilor impuse pe piaţa britanică a muncii la 1 ianuarie 2014, Harper a declarat că, de această dată, nu se va repeta situaţia de acum zece ani, când în ţară a venit un val de polonezi. El a subliniat că Guvernul nu este mulţumit de venirea unor noi migranţi, dar a sugerat că aceştia ar putea să meargă mai degrabă în Germania, Italia şi Spania

    Harper i-a criticat totodată pe conservatorii care au cerut ca aceste “controale tranziţionale” impuse românilor şi bulgarilor pe o perioadă de şapte să fie extinse după 1 ianuarie. “Pur şi simplu nu este posibil din punct de vedere legal”, a declarat el într-o conferinţă de presă la sediul Ministerului de Interne.

    Oficialul a catalogat drept “o prostie” încercarea de a prezice numărul de persoane care ar putea să vină în M.Britanie. Fostul ministru britanic de Interne a declarat săptămâna trecută, a adăugat Harper, că a fost comisă o “greşeală spectaculoasă” în 2004, când estimări academice sugerau că în ţară, la vremea respectivă, ar fi urmat să vină doar 15.000 de polonezi şi est-europeni. Secretarul a subliniat că nu intenţionează să comită o asemenea greşeală acum.

    Cititi mai multe pe ww.meidafax.ro

  • Până la 15.000 de militari străini ar putea rămâne în Afganistan după 2014, afirmă Karzai

     “Dacă (acest tratat) va fi semnat, între 10.000 şi 15.000 de militari (străini) vor rămâne (în Afganistan). Când spun «militari» nu mă refer doar la americani, ci şi la trupe din alte ţări NATO, din ţări ca Turcia sau alte ţări musulmane”, a spus Karzai.

    Preşedintele afgan a făcut aceste declaraţii în faţa celor aproximativ 2.500 de delegaţi la Loya Jirga, marea adunare tradiţională afgană, care va examina până duminică, la Kabul, un tratat bilateral de securitate (BSA) negociat laborios timp de mai multe luni între Statele Unite şi Afganistan.

    “Decizia voastră este aşteptată în afara frontierelor Afganistanului”, le-a spus preşedintele celor aproximativ 2.500 de delegaţi, în discursul de deschidere a lucrărilor adunării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Director general INFP: Cutremurul de 4,4 grade, simţit şi la Bucureşti. Ar putea urma replici mai mici

     Constantin Ionescu a spus că în zona Vrancea se produc cutremure adânci, iar după seismele cu magnitudini mai mari, cum este cel de 4,4 grade înregistrat joi, se pot produce şi replici. Directorul INFP a precizat însă că aceste replici au magnitudini mult mai mici.

    Întrebat dacă numărul cutremurelor din zona Vrancea înregistrate în ultima perioadă ar putea fi un semnal că urmează un seism puternic, directorul INFP a spus că această activitate seismică se înscrie în parametri normali, nefiind nimic neobişnuit având în vedere specificul activităţii seismice din zona Vrancea. Ionescu a precizat că în zona Vrancea se produc aproximativ 15 cutremure pe lună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Directorul general Ford România: Piaţa auto va creşte în acest an la 320.000 de autovehicule noi şi second-hand

     Potrivit acestuia, anul trecut piaţa a însumat 255.000 autovehicule, dintre care 170.000 second hand şi peste 85.000 de unităţi noi. Din aceste date reiese că avansul pieţei auto din acest an este de peste 25%.

    “Este o creştere semnificativă faţă de anul trecut, înseamnă că avem nevoie de maşini. Este un semnal bun”, a spus Brassai.

    Pe de altă parte, el s-a arătat îngrijorat de structura parcului auto naţional, format în proporţie de 53% din maşini mai vechi de 10 ani şi cu o vârstă medie a unei maşini de 13 ani.

    “Pe la 10 ani maşina ar trebui schimbată, la 15 ani este la limită, iar la 26 de ani nu e o maşină sigură pe stradă”, a arătat Brassai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul ucrainean a respins legile care permit transferul lui Timoşenko în străinătate

     Cele şase texte au obţinut susţinerea a 200 de deputaţi, în contextul în care era necesară o majoritate de 226 de voturi pentru a fi aprobate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro