BusinessMagazin

Blog

  • Capitalistul săptămânii: Povestea celui mai bogat om din Asia

    Conduce conglomeratele Hutchison Wampoa, Cheung Kong Holding şi Grupul Watson, care îl fac cel mai mare retailer de produse de frumuseţe şi sănătate şi cel mai mare operator de terminale de containere. Companiile lui reprezintă 15% din capitalul Bursei de Valori din Hong Kong. Ka-shing s-a născut în 1928 în Chaozhou, China. La 15 ani a rămas orfan de tată şi a fost nevoit să renunţe la şcoală pentru a-şi ajuta familia. Primul loc de muncă a fost în cadrul unei companii care comercializa materiale plastice. Deşi lucra 16 ore pe zi, în timpul rămas vindea şi ceasuri la magazinul unchiului său. Şi-a câştigat în scurt timp reputaţia pentru abilităţile lui de om de vânzări şi i-au fost oferite mai multe responsabilităţi legate de operaţiunile şi de comercializarea produselor din cadrul fabricii de materiale plastice.

    A pornit pe drumul de antreprenor în 1947, la 19 ani, când şi-a fondat propria companie de producţie de flori artificiale, cu bani pe care i-a împrumutat de la o rudă apropiată. A angajat oameni de vânzare talentaţi iar în câţiva ani compania lui a devenit principalul furnizor de flori din plastic de pe pieţele asiatice. Revoluţia Culturală din Hong-Kong a fost factorul care l-a ajutat să dezvolte afacerea: în 1967, când mase de oameni părăseau ţara, Ka-shing cumpăra teren, profitând de preţul scăzut al acestuia. Investiţiile în terenuri l-au determinat ca în 1971 să îşi înceapă o afacere în domeniul imobiliarelor. Compania, numită Cheung Hong, după cel mai lung râu din ţară, a fost listată la bursă la doar un an după ce a fost fondată. Opt ani mai târziu a urmat cumpărarea celei mai importante companii din portofoliu, Hutchison Whampoa Limited de la HSBC.

    Grupul este un conglomerat cu afaceri în retail, infrastructură, energie, telecomunicaţii, finanţe şi investiţii. Hutchison Whampoa a devenit primul operator portuar global, cea mai importantă ramură a acestuia fiind administrarea containerelor din porturi cu 13% din totalul totalul capacităţii containerelor. O subsidiară a conglomeratului este retailerul A.S. Watson Group, cu peste 7.800 de magazine. În 2005 a cumpărat reţeaua de parfumerii Marionnaud, iar mai târziu Ka-shing a continuat să investească în telefonie şi IT. În 1999 şi-a vândut cele 48% acţiuni în Orange grupului Mannesman pentru aproximativ 15 miliarde de dolari.

    Este şi primul investitor în tehnologie 3G, fiind liderul acestei pieţe din Europa. Compania Li Ka-shing Foundation deţine 0,8% din acţiunile reţelei sociale Facebook, pe care le-a achiziţionat pentru 120 milioane de dolari. În pofida averii deţinute, magnatul şi-a creat reputaţia că duce o viaţă simplă: un exemplu este ceasul pe care îl poartă – un Seiko, deşi proprietatea unde locuieşte este este una dintre cele mai scumpe din Hong-Kong, Deep Water Bay. Este văzut ca unul dintre cei mai generoşi filantropi ai Asiei, donând până în prezent peste 1,41 miliarde de dolari.

  • 37% dintre români cred că situaţia financiară personală se va îmbunătăţi anul viitor

    În plus, 37% dintre respondenţi apreciază că situaţia financiară personală se va îmbunătăţi anul viitor, fie pentru că se aşteaptă să câştige mai mulţi bani, fie pentru că au în vedere schimbarea locului de muncă în 2014. 1 din 3 participanţi la studiu se aşteaptă la o situaţie stabilă comparativ cu 2013.

    Pe de altă parte, principala îngrijorare pentru 64% dintre cei chestionaţi o reprezintă presiunea cheltuielilor zilnice asupra bugetelor personale. Aproape jumătate asociază creşterea acestor cheltuieli cu creşterea facturilor de utilităţi, o tendinţă firească în perioada sezonului rece, precum şi cu scumpirea alimentelor, la care se aşteaptă 20% dintre cei chestionaţi.

    În acest context, românii sunt tot mai atenţi la cheltuielile zilnice şi caută să ia cele mai bune decizii privind bugetul personal. 68% dintre respondenţi susţin că au acordat mai multă atenţie cheltuielilor curente în ultimul an, în timp ce 7 din 10 au optimizat anumite investiţii, precum cele pentru vacanţe, socializare sau bunuri de folosinţă îndelungată, pentru o mai bună gestionare a bugetului personal.

    ”Cercetarea confirmă preocuparea clienţilor noştri pentru asigurarea unui buget personal echilibrat, prin luarea unor decizii financiare responsabile. Pe de o parte, 91% dintre respondenţi au spus că se gândesc foarte atent înainte de a lua un credit şi că împrumută doar sume de bani potrivite situaţiei lor financiare. în acelaşi timp, 68% dintre respondenţi au declarat că, deşi au un venit stabil, le-ar fi dificil să acceseze rapid o sumă de bani într-o situaţie specifică. Vom continua să împrumutăm într-un mod responsabil şi cu costuri fixe acest segment de populaţie adesea trecut cu vederea de alte instituţii financiare şi să le oferim astfel posibilitatea clienţilor noştri de a face dintr-o oportunitate o poveste frumoasă”, a declarat Ivo Kalik, directorul general al Provident Financial România şi Bulgaria.

    O treime dintre participanţii la studiul realizat de YouGov la iniţiativa Provident Financial România apelează la împrumuturi pentru a spori confortul vieţii de familie şi unul din cinci împrumută pentru cheltuieli legate de educaţia copiilor.

    Potrivit studiului, cel mai utilizat produs financiar rămâne cardul de credit, cu o pondere de 47% dintre respondenţi, urmat de asigurarea de locuinţă, cu 39% şi asigurarea de viaţă, cu 20%.

    Cercetarea YouGov face parte dintr-o iniţiativă desfăşurată în rândul clienţilor grupului britanic International Personal Finance (IPF) în şase dintre ţările unde acesta este prezent: România, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria şi Mexic. Rolul sondajului este de a identifica modalitatea în care consumatorii percep climatul socio-economic şi care sunt cele mai importante probleme pentru aceştia.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,5 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din regiune şi una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    În cei 7 ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 180 de milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de aproape 25 de milioane de euro.

     

  • Premieră mondială: Un robot şi un astronaut au stat de vorbă în spaţiu

    “Ai venit singur? E minunat!”, a spus astronautul Koichi Wakata, care a ajuns la bordul ISS în luna noiembrie, la trei luni după sosirea la bordul staţiei a robotului Kirobo.

    “Bineînţeles! Pentru că sunt un robot!”, i-a răspuns micuţul android, încercând din răsputeri să se menţină în poziţie verticală, din cauza imponderabilităţii.

    “Cum a fost când racheta a decolat?”, l-a întrebat astronautul. “A fost interesant!”, a răspuns Kirobo.

    Această discuţie informală de câteva minute, ale cărei întrebări nu au fost pregătite dinainte, a avut loc pe 6 decembrie, în limba japoneză.

    Dialogul a fost posibil graţiei inteligenţei artificiale implantate în Kirobo, un micuţ robot biped ce are o înălţime de 34 centimetri şi o greutate de 1 kilogram, care este capabil să înveţe din experienţă.

    “A fost complicat să îl programăm pentru a putea să susţină o conversaţie într-o manieră «normală»”, a declarat inventatorul robotului, Tomokata Takahashi, de la compania Robo Garage, care a colaborat la acest proiect japonez cu Universitatea din Tokyo, cu compania de publicitate Dentsu şi cu gigantul nipon Toyota.

    “Când două persoane construiesc o relaţie, aceasta se realizează printr-o acumulare de schimburi uneori insignifiante”, a explicat Takahashi.

    Dezvoltarea acestui android se înscrie într-un proiect mai larg ce vizează studierea măsurii în care un însoţitor non-uman poate să reconforteze o persoană izolată pe o durată îndelungată.

    Până acum, schimburile de cuvinte dintre Kirobo şi Koichi Wakata s-au derulat considerabil mai bine decât acelea dintre robotul Hal 9000 şi astronautul David Bowman – deteriorarea relaţiei lor reprezintă una dintre intrigile principale din capodopera cinematografică “Odiseea Spaţială 2001”.

    Lansat în 1968, acest film SF regizat de cineastul american Stanley Kubrick prezintă, printre altele, deriva cu accese paranoice ale robotului însărcinat cu coordonarea unei expediţii spaţiale spre planeta Jupiter. Pentru a prelua controlul misiunii, astronautul David Bowman este obligat să îl deconecteze pe Hal 9000.

    În această perioadă, când Crăciunul se apropie, şi în ciuda imponderabilităţii, Kirobo, cu cizmele sale roşii şi ochii lui mari şi negri, înconjuraţi de două cercuri galbene, nu şi-a pierdut busola: atunci când “compatriotul” său astronaut l-a întrebat dacă se aşteaptă să îl vadă pe Moş Crăciun făcând o călătorie în spaţiu, Kirobo a răspuns afirmativ, spunând că este sigur de acest lucru: “Moş Crăciun va veni în spaţiu”.

    “Ce cadou îi vei cere, Kirobo?”, l-a întrebat astronautul nipon.

    “O rachetă jucărie”, a răspuns imediat Kirobo.

    Aspectul micuţului robot nipon este în mod evident inspirat din cel al lui Astro Boy, un personaj de manga (benzi desenate japoneze), imaginat după Al Doilea Răboi Mondial de desenatorul şi ilustratorul Osamu Tezuka. Deşi este foarte mic (are o înălţime de 34 de centimetri) şi uşor (are o greutate de aproximativ 1 kilogram), Kirobo ştie să meargă, să recunoască feţe şi să înregistreze imagini.

    Geamănul său, botezat Mirata, va rămâne pe Terra pentru a fi utilizat ca model de comparaţie, în cazul în care cercetătorii vor bănui producerea unor anomalii care ar afecta funcţionarea lui Kirobo.

    Obiectivul proiectului “Kirobo” (contragere de la “Kibo”, numele laboratorului japonez de pe ISS, şi “robot”) constă în special în studierea măsurii în care un robot de companie poate să ofere sprijin moral unor oameni care trăiesc izolaţi pe durate de timp îndelungate. Totodată, în japoneză, “Kibo” înseamnă şi “speranţă”.

  • ANCOM a desemnat Poşta Română ca furnizor de serviciu universal în domeniul serviciilor poştale

    “În urma acestei decizii, Poşta Română va avea obligaţia de a furniza aceste servicii pe întreg teritoriul României, inclusiv în zonele geografice greu accesibile sau cu densitate scăzută a populaţiei, acolo unde numărul redus al trimiterilor poştale colectate sau distribuite nu justifică prezenţa unui furnizor de servicii poştale pe principii comerciale”, se arată într-un comunicat al ANCOM.

    Totodată, CNPR va avea obligaţia de a asigura, în fiecare localitate de pe teritoriul României, cel puţin o colectare de la fiecare punct de acces şi cel puţin o livrare la fiecare adresă indicată, în fiecare zi lucrătoare, minim 5 zile pe săptămână, mai puţin în localităţile situate în cazuri şi condiţii geografice excepţionale, unde frecvenţa de livrare stabilită de ANCOM este mai redusă.

    În plus, CNPR va asigura accesul persoanelor cu dizabilităţi la serviciile din sfera serviciului universal pe care are obligaţia să le presteze în condiţii echivalente celor de care beneficiază ceilalţi utilizatori.

    Tarifele practicate de CNPR pentru prestarea serviciilor poştale din sfera serviciului universal trebuie să fie accesibile, uniforme, transparente, nediscriminatorii şi fundamentate în funcţie de costuri, avându-se în vedere eficienţa economică, asigurarea dreptului de acces la serviciul universal, precum şi dezvoltarea reţelei poştale publice.

    “În eventualitatea în care se dovedeşte că furnizarea acestor servicii reprezintă o sarcină injustă pentru Poşta Română, ANCOM poate decide compensarea costului net aferent eventualelor pierderi înregistrate ca urmare a prestării acestor servicii, compensarea putându-se realiza doar la cererea CNPR şi fiind finanţată prin intermediul unui fond de serviciu universal administrat de ANCOM. De asemenea, CNPR va trebui să elaboreze şi să transmită situaţiile financiare separate către ANCOM, pe baza unui sistem de evidenţă contabilă separată dezvoltat în cadrul contabilităţii interne de gestiune”, se mai spune în comunicat.

    Autoritatea a desemnat din oficiu furnizorul de serviciu universal întrucât, în urma anunţului de intenţie publicat în luna septembrie 2013, nicio companie nu a depus o cerere care să îndeplinească condiţiile de formă, dar şi de eligibilitate pentru a fi desemnată ca furnizor de serviciu universal în domeniul serviciilor poştale.

    “Având în vedere necesitatea asigurării serviciului universal pentru toţi cetăţenii României prin furnizarea unor servicii minime, la un anumit nivel de calitate, ANCOM a analizat capacitatea furnizorilor de servicii poştale autorizaţi în România de a respecta obligaţiile ce revin furnizorului de serviciu universal în vederea desemnării din oficiu a unuia dintre aceştia”, se arată în comunicat.

    Autoritatea a constatat astfel că CNPR este singurul furnizor de servicii poştale care poate asigura respectarea obligaţiilor din sfera serviciului universal, dat fiind că deţine un număr de peste 5.700 puncte de acces/contact deservite de personal, aproximativ 60% din totalul celor existente pe teritoriul României, fiind totodată în măsură să susţină un nivel uniform al tarifelor pe întreg teritoriul ţării.

    În plus, în timp ce activitatea celorlalţi furnizori este concentrată cu precădere în zona urbană, Poşta Română asigură acoperirea întregului teritoriu al ţării, inclusiv a zonelor rurale slab populate sau aflate în condiţii excepţionale din punct de vedere geografic, peste 86% din totalul punctelor de acces/contact ale operatorului fiind în mediul rural.

  • Electrica încă se gândeşte dacă mai face parcuri eoliene de 100 mil. euro, din cauza legislaţiei

    “Reevalăm aceste proiecte, după ce sprijinul acordat de stat a fost diminuat”, a declarat vineri agenţiei MEDIAFAX directorul general al Electrica SA, Ioan Roşca.

    Compania are în plan construcţia a două parcuri fotovoltaice, fiecare cu o putere instalată de 45 MW, în Frumuşiţa, judeţul Galaţi, şi Chirnogeni, judeţul Constanţa. Cele două proiecte totalizează o investiţie de aproximativ 100 milioane de euro.

    Prin construcţia celor două parcuri eoliene Electrica SA ar deveni o companie energetică integrată, cu operaţiuni de producţie, distribuţie şi furnizare a electricităţii.

    Compania este deţinută de stat, prin Departamentul pentru Energie, şi urmează să fie privatizată în 2014.

    Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile prin acordarea de certificate verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

    Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

    Guvernul a decis recent că producătorii de energie eoliană vor primi, în perioada 2014-2017, doar 1,5 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie livrat consumatorilor, iar după 2018 vor beneficia de 1,25 de certificate verzi.

    În prezent, centralele eoliene primesc 2 certificate verzi.

    Reducerea numărului de certificate verzi a fost anunţată şi pentru parcurile fotovoltaice şi microhidrocentrale.

    Pe lângă scăderea numărului de certificate verzi, Guvernul a hotărât să amâne de la 1 iulie acordarea unei părţi din certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene şi fotovoltaice, măsura urmând să fie valabilă până în martie 2017 pentru centralele hidro şi solare, şi până în 2018 pentru centralele eoliene.

    În România se află în funcţiune centrale eoliene de 2.500 MW, reprezentând peste 10% din capacitatea de producţie a energiei electrice.

  • Eurobarometru: Românii sunt preocupaţi de situaţia economică şi de creşterea preţurilor

    74% din români consideră că vocea lor nu contează în UE. De altfel, majoritatea respondenţilor susţin că vocea lor nu are nicio importanţă, cu excepţia danezilor.

    Pe de altă parte, 63% din români sunt foarte optimişti în legătură cu viitorul Europei, capitol la care sunt depăşiţi de danezi – 75%, irlandezi şi maltezi – 67%, polonezi şi estoni – 66%, letoni – 65% şi belgieni – 64%.

    Cei mai pesimişti faţă de viitorul spaţiului comunitar sunt grecii, ciprioţii şi portughezii.

    Şomajul rămâne principala preocupare a europenilor la nivel naţional. 49% sunt îngrijoraţi de perspectiva şomajului, 33% de situaţia economică şi 20% de creşterea preţurilor. Pentu români, în schimb, principala grijă o reprezintă situaţia economică – 41%, urmată de creşterea preţurilor – 34% şi abia pe locul trei şomajul – 33%.

    La întrebarea care sunt cele mai importante chestiuni cu care se confruntă UE în prezent, 41% din români au indicat tot situaţia economică, iar 26%, şomajul.

    În ceea ce priveşte situaţia economiei naţionale, 85% din români au o părere foarte proastă, aflându-se pe locul 11 din cele 28 de state. Topul este condus de greci, care au părere foarte proastă despre economie în proporţie de 98%, urmaţi de ciprioţi – 97%, portughezi, unguri şi spanioli – 96%. La polul opus sunt suedezii, 85% având o părere foarte bună despre economia naţională, germanii – 82% şi danezii – 74%.

    Referitor la evoluţia economiei naţionale şi europene în următoarele 12 luni, majoritatea respondenţilor consideră că situaţia va rămâne “la fel”. La acest capitol, românii sunt împărţiţi: 38% apreciază că situaţia economică nu se va schimba, iar 34% cred că se va înrăutăţi.

    În 11 state membre, majoritatea populaţiei consideră că impactul crizei asupra pieţei muncii a ajuns la apogeu, cei mai optimişti fiind danezii – 71%, olandezii – 60% şi irlandezii – 56%.

    În 16 state, impresia generală este că “ce-i mai rău abia urmează”. 48% din români cred acest lucru, cei mai pesimişti fiind ciprioţii – 87%, grecii – 71%, portughezii – 67 şi francezii – 66%.

    Întrebaţi dacă sunt în favoarea unei uniuni economice şi monetare cu o monedă unică, 58% din respondenţii din România s-au declarat de acord şi 29% împotrivă.

    Locuitorii din Luxemburg – 79%, Slovenia şi Slovacia – 78% sunt cei mai mari susţinători ai unei uniuni economice şi monetare, în timp ce britanicii, suedezii şi cehii sunt împotrivă.

    La întrebarea “dacă se simt cetăţeni ai UE”, 56% din români au răspuns negativ, iar 41% au spus “da”.

    Cetăţenii din Luxemburg se simt cetăţeni ai UE în proporţie de 85%, cei din Malta în proporţie de 74%, urmaţi de finlandezi şi germani – 73%. În schimb, doar 42% din britanici şi greci se simt europeni.

    57% din români susţin că nu îşi cunosc drepturile de cetăţeni europeni, iar 40% spun că sunt informaţi în legătură cu aceste drepturi. Cei mai informaţi sunt finlandezii – 64%, iar cei mai neinformaţi sunt francezii – 29%.

    Sondajul Eurobarometru din toamna anului 2013 este cea mai recentă ediţie a sondajului de opinie bianual organizat de Comisia Europeană. El a fost realizat prin intermediul unor interviuri directe între 2 şi 17 noiembrie 2013. Au fost intervievate 32.409 de persoane din cele 28 de state membre ale UE şi din cele 5 ţări candidate (fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Turcia, Islanda, Muntenegru şi Serbia).

  • Populaţia va consuma de anul viitor doar energie hidro şi nucleară

    “Hidroelectrica şi Nuclearelectrica s-au calificat în baza unei metodologii. Dacă un producător termo sau unul regenerabil ar fi avut preţuri mai bune ar fi intrat şi ei“, a declarat vineri agenţiei MEDIAFAX Emil Calotă, vicepreşedintele al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    Conform lui Calotă, anul viitor piaţa reglementată va reprezenta circa 11 TWh de energie, din care doar 8 TWh vor fi livraţi de Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

    De asemenea, consumatorii industriali vor cumpăra de anul viitor doar energie de pe piaţa liberă, conform calendarului de dereglementare convenit de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional.

    Preţurile reglementate pentru populaţie vor dispărea în 2017, potrivit calendarului de dereglementare.

    Hidroelectrica şi Nuclearelectrica sunt controlate de stat, prin Departamentul pentru Energie, şi sunt cei mai mari producători de energie din România.

  • Creştere puternică a economiei SUA, în trimestrul trei

    Departamentul pentru Comerţ anunţase anterior un avans al PIB de 3,6%, în trimestrul al treilea.

    Cheltuielile de consum, principalul motor al economiei americane, au urcat cu 2%, în loc de estimarea precedentă de 1,4%, transmite MarketWatch.

    Un factor negativ este faptul că cea mai mare parte a creşterii consumului a fost generată de cheltuielile pentru carburanţi şi asistenţă medicală, ceea ce privează gospodăriile de banii necesari pentru achiziţiile de bunuri şi servicii.

    Investiţiile companiilor, în special pentru software şi produse similare, au crescut uşor, în timp ce cheltuielile pentru proprietate intelectuală au urcat cu 5,8%, în loc de estimarea anterioară de 1,7%.

    Analiştii anticipează că creşterea PIB-ului SUA ar putea încetini în ultimul trimestru al anului, în cazul în care companiile nu vor putea vinde stocurile acumulate. Analiştii intervievaţi de MarketWatch prognozează că economia americană ar putea consemna în trimestrul patru un avans de doar 2,1%.

    Departamentul pentru Comerţ a revizuit datele privind exporturile la o creştere de 3,9% în loc de 3,7%. În cazul importurilor, creştere a fost revizuită în sens negativ, de la 2,7% la 2,4%.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 23 decembrie

    COVER STORY: Personalitatea anului 2013: programatorul

    Creatorii de software români au trăit efervescent în 2013. Au creat programe noi, au vândut companii, au angajat sute de oameni şi cei mai mulţi au plecat să facă afaceri în valea la care visează toţi softiştii de pe planetă.

    FINANCIAR: Cât va mai funcţiona tiparniţa de bani a băncilor

    S-a încheiat unul dintre cei mai calmi ani de la criză încoace, în care preocupările pentru redresarea economiei reale, viabilitatea UE sau viitorul unor generaţii lovite de şomaj şi sărăcie au fost înlocuite de o singură temă: cât va mai funcţiona tiparniţa de bani a băncilor centrale.

    SPECIAL: Mişcarea surpriză 
a Fed la sfârşitul unui an interesant

    Cea mai puternică bancă naţională din lume face primul pas înapoi spre mandatul tradiţional de câine de pază al inflaţiei, indicând că economia americană va putea sta în curând pe propriile picioare, fără a avea nevoie de roţi ajutătoare.

    ANALIZĂ: Predicţii pentru 2014 de la oamenii de afaceri

    Undeva la începutul lunii decembrie, un grup de specialişti, oameni de afaceri, antreprenori sociali şi figuri publice marcante au emis, la iniţiativa celor de la DC Communication, o serie de predicţii privind anul 2014. Câteva sunt surprinzătoare, câteva sunt evidente, câteva par a fi mai greu de îndeplinit. care, cine, cum, de ce?

    INTERNATIONAL: Povestea miliardarilor pe care IT-ul i-a creat în 2013

    IT-ul în general şi softul în special au fost vedetele burselor de peste ocean în 2013 şi au creat miliardari noi, în timp ce clasicii domeniului au crescut şi şi-au păstrat poziţiile de forţă.

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

  • Crizele anului 2013: carnea de cal, laptele cu aflatoxină, Roşia Montană şi problema câinilor comunitari – printre cele mai discutate subiecte

    Scandalul cărnii de cal: în februarie 2013, în magazinele din Marea Britanie au fost descoperite cantităţi importante de lasagna din carne de cal, etichetate şi vândute ca fiind din carne de vită. Carnea utilizată pentru lasagna provenea de la un furnizor român. Subiectul a generat 3.212 apariţii în online-ul românesc, cu un vârf de coverage media în data de 11 februarie 2013. În acest context, au existat şi o serie de voci (companii şi persoane) implicate. Printre cele mai menţionate s-au numărat companiile Scandia Food Sibiu (firma producătoare a lotului de carne pentru lasagna – 952 apariţii), IKEA (în contextul chifteluţelor retrase temporar de pe piaţă – 904 apariţii) şi Producţie Ardealul (în contextul retragerii conservelor de carne de vită ,,Ardealul” – 198 apariţii), respectiv Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA – 926 apariţii) şi Federaţia Naţională ProAgro (122 apariţii).

    Criza laptelui infestat cu aflatoxină: peste 13.000 de litri de lapte contaminat cu aflatoxină (o substanţă cancerigenă) au fost retraşi de pe piaţă în prima jumătate a anului.Criza laptelui a făcut subiectul a 3.500 de materiale online, generând cele mai multe apariţii în data de 18 martie 2013, când Danone România a anunţat că retrage preventiv de pe piaţă unele produse considerate suspecte. Compania a apărut în 441 de materiale referitoare la problema laptelui contaminat cu aflatoxină.


    Subiectul Roşia Montană: a fost menţionat în 57.433 de articole online în a doua jumătate a anului 2013. Dintre acestea, 5.825 de materiale fac referire explicită la protestele generate de proiectul de exploatare minieră a zonei. Ziua în care s-a discutat cel mai mult despre Roşia Montană în online a fost 9 septembrie 2013, când mass-media anunţa respingerea proiectului de lege, potrivit declaraţiilor lui Victor Ponta.
    Una dintre vocile cel mai puternic asociate în mass-media online cu subiectul Roşia Montană a fost cea a Prim-Ministrului Victor Ponta, care a avut 13.046 de apariţii în acest context. Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), iniţiatoarea proiectului, a generat un coverage de 6.764 de articole.

    Problema câinilor comunitari: a fost un alt subiect amplu discutat în mass-media online în anul 2013. Acesta a generat 3.698 de apariţii, în timp ce despre eutanasierea câinilor comunitari s-a discutat în 6.518 articole. Scandalul câinilor comunitari a atins apogeul în data de 25 septembrie, când Curtea Constituţională a discutat Legea referitoare la eutanasierea câinilor comunitari care nu sunt revendicaţi sau adoptaţi în termen de 14 zile. Monitorizarea a fost realizată de serviciul autohton de media intelligence MediaIQ pe un eşantion de 1.500 de surse cu acoperire naţională şi locală (cotidiane naţionale şi locale, periodice naţionale şi locale, site-uri de televiziuni & radiouri); peste 50.000 de bloguri şi comentariile scrise la fiecare articol; 10.000 de pagini de Facebook şi comentariile scrise la fiecare intrare; 40.000 de conturi de Twitter şi peste 50 de forumuri.