BusinessMagazin

Blog

  • Director CNADNR: Tronsonul trei al autostrăzii Orăştie-Sibiu va fi deschis în septembrie 2014

    Narcis Neaga a declarat, joi, la deschiderea tronsoanelor unu şi doi ale autostrăzii Orăştie-Sibiu, că tronsonul trei va fi deschis în septembrie 2014, deoarece pe acest lot au apărat “probleme tehnice grave”, care nu afectează doar porţiunea de autostradă, fiind vorba despre alunecări de teren “care vin de la distanţe foarte mari de lucrări, adică vreo 400-500 de metri”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Vor fi costuri suplimentare pentru rezolvarea problemelor tehnice. (…) S-a găsit soluţia tehnică (pentru alunecările de teren – n.r.), avem rapoarte în acest sens, dar aşteptăm până trece iarna”, a declarat directorul CNADNR, fără a preciza însă care va fi valoarea lucrărilor suplimentare.

    Întrebat dacă proiectantul sau constructorul au vreo vină, Neaga a spus că proiectantul nu putea să prevadă alunecările de teren de la distanţe de sute de metri atunci când a făcut proiectul.

    În 6 decembrie, ministrul Dan Şova declara că “până de Crăciun” vor fi inaugurate loturile unu, doi şi patru ale Autostrăzii Sibiu-Orăştie, iar al treilea lot ar urma să fie finalizat în octombrie 2014, chiar dacă firma care execută lucrările a dat ca termen vara anului viitor.

    Şova spunea că pe lotul trei au apărut mai multe probleme cu terenul, însă acestea nu sunt pe coridorul autostrăzii, ci pe dealurile din apropiere, care alunecă spre autostradă.

    El se declara însă mulţumit de lucrările executate până în acel moment.

    Premierul Victor Ponta şi ministrul delegat Dan Şova au inaugurat, joi, tronsonul IV al Autostrăzii Sibiu-Orăştie, în timp ce în zonă câţiva tineri au afişat pancarte cu mesajele “Ne mândrim cu tot ce face Victor Ponta pentru pace” şi “Aşteptăm cu interes cel de-al XV-lea Congres”.

    Loturile unu şi doi ale Autostrăzii Sibiu-Orăştie au fost inaugurate tot joi, în prezenţa directorului CNADNR, Narcis Neaga.

  • Zuckerberg vinde acţiuni Facebook de 2,3 miliarde de dolari

    Mark Zuckerberg, fondator şi CEO al Facebook, va vinde 41,35 milioane de acţiuni la reţeaua de socializare, în valoare de aproximativ 2,3 miliarde de dolari, în cadrul unei oferte de 70 milioane de acţiuni derulată de companie.

    În urma anunţului, titlurile Facebook au scăzut cu până la 5,3% în sesiunea de tranzacţii futures care precedă deschiderea şedinţei bursiere de joi pe bursa de la New York.

    Restul acţiunilor din ofertă vor proveni de la ceilalţi acţionari sau vor fi emise de companie, a anunţat joi Facebook, care s-a listat la bursă în luna mai a anului trecut.

    Întreaga ofertă este evaluată la 3,9 miliarde de dolari, pe baza preţului de la finele şedinţei bursiere de miercuri.

    Acţiunile Facebook au închis miercuri la New York în urcare cu 1,29%, la 55,57 dolari, nivel la care capitalizarea de piaţă a reţelei de socializare este de 135,33 miliarde de dolari.

    Compania a precizat că va utiliza fondurile obţinute în urma ofertei petru fnanţarea capitalului de lucru şi alte chestiuni interne. Zuckerberg va utiliza banii obţinuţi prin vânzarea de acţiuni în principal pentru plata unor taxe, potrivit Facebook.

    Valoarea acţiunilor Facebook a crescut de peste două ori în acest an.

  • Grecia oferă corupţilor o cale de “salvare”. Guvernul elen a deschis un cont în care evazioniştii pot depune banii furaţi de la stat

    “Am deschis un nou cont al guvernului elen la Banca Greciei. Banii furaţi depuşi în acest cont vor fi ulterior investiţi în infrastructură, ajutoare sociale, sănătate şi educaţie”, a declarat secretarul de stat din Ministerul de Finanţe Christos Staikouras, citat de portalul elen GreekReporter.

    Guvernul speră că presiunea asupra persoanelor care au datorii către stat, precum cea exercitată în urma scandalului declanşat de lista Lagarde, le va determina să returneze banii.

    Cei care vor plăti vor fi, totuşi, traşi la răspundere pentru acţiunile lor, fiind pasibili de amenzi şi chiar pedepse cu închisoarea.

    Institutul Brookings din Washington a estimat că guvernul elen a pierdut 20 de miliarde de euro anual în perioada 2005-2009 din cauza corupţiei.

    Lista Lagarde conţine aproximativ 2.000 de posibili evazionişti, posesori de conturi în străinătate, printre care persoane importante din Grecia. Lista poartă numele fostului ministru de Finanţe al Franţei Christine Lagarde, în prezent directorul executiv al FMI, care a transmis documentul autorităţilor elene în 2010 pentru a le ajuta să combată evaziunea fiscală.

    Publicul elen a aflat de listă doar doi ani mai târziu, dintr-un articol de presă, care critica incapacitatea guvernului de a începe o anchetă.

    Grecia a fost nevoită să adopte măsuri dure de austeritate, printre care creşteri de taxe, concedieri şi reduceri de salarii, pentru a primi două pachete de împrumuturi de la FMI şi zona euro, însumând 240 de miliarde de euro.

    Statul elen s-a aflat aproape de colaps după ce a pierdut accesul la finanţare de pe piaţa internaţională, din cauza îndatorării foarte ridicate.

    Grecia trece prin al şaselea an de recesiune economică. Comisia Europeană, FMI şi guvernul de la Atena se aşteaptă ca economia să revină pe creştere anul următor, însă Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi agenţia de rating Moody’s au avertizat că recesiunea va continua şi anul viitor, însă cu o contracţie a PIB mai redusă.

  • BCR a concediat 1.200 de angajaţi full time şi a angajat part-time 400 de tineri

    “Pe retail avem minus 1.000 de persoane în această perioadă, dar am introdus şi conceptul de part-time în bancă, 400 de persoane au intrat în bancă cu program part-time. Dintre aceştia, doar un număr foarte mic se regăsesc din cei care au plecat, pentru că mulţi au optat pentru program full-time, în general au fost intrări noi”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Dana Demetrian, director reţea retail BCR.

    Ea a arătat că procesul de reorganizare a personalului s-a realizat într-o perioadă de şase luni, fără efecte negative asupra profitabilităţii băncii, iar eficienţa s-a îmbunătăţit cu 30-50%, în funcţie de segmentul de produse.

    Angajaţii part-time câştigă cât un consilier, raportat la norma de muncă.

    “Ne aşteptăm să ajungem la 20-30% eficienţă într-un an normal, anul viitor se va simţi efectul cel mai bine, după ce reorganizăm şi unităţile. (…) Nu am reorganizat BCR pentru că cineva ne-a solicitat acest lucru, ci pentru că piaţa cere să faci reorganizare periodic”, a mai spus Demetrian.

    Costurile reorganizării au fost prevăzute în bugetul băncii, iar estimările nu au fost depăşite, nici măcar atinse, potrivit directorului BCR.

    Pentru anul următor, banca are un program de training şi de certificare structurat pentru tot personalul care vizează segmentul de retail.

    În ceea ce priveşte creditarea, BCR vizează să aibă o cotă de piaţă de minim 20% pentru creditele nou acordate, atât garantate, cât şi negarantate.

    “Vrem să creştem portofoliul pe ambele segmente, credite garantate şi negarantate, obiectivul nostru este să atingem o cotă de 24%. Va fi dificil să creştem portofoliul întrucât există o presiune încă pe partea de credite de consum din cauza reducerii tot mai mult a perioadei de creditare, limitată de reglementările BNR”, a afirmat Andrew Gerber, directorul managementului produselor retail din BCR.

    Banca va continua să pună accentul pe creditarea în moneda naţională, dar are în vedere şi încurajarea economisirii.

    În ceea ce priveşte costurile creditării în lei, Gerber a arătat că dobânzile vor scădea în condiţiile reducerii cotaţiei Robor.

  • Ce oraşe preferă românii pentru City Break

    Londra este prima destinaţie preferată de turiştii români, aceasta fiind urmată de Paris şi Roma. Preţurile pachetelor pornesc de la 120 de euro de persoană pentru o vacanţă tip City Break la Roma, 180 de euro de persoană pentru un weekend la Londra şi de la 200 de euro pentru oraşul iubirii, Paris.
    Profilul cumpărătorilor identificat de agenţie este al cuplurilor de tineri, cu venituri medii spre ridicate, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani, care doresc să petreacă timp împreună şi care aleg să viziteze oraşul după un program personalizat de ei.


    ´´Anul acesta am fost asaltaţi de cereri de vacanţe de weekend, în toate destinaţiile noastre, dar mai ales în acestea trei, Londra, Paris şi Roma. Este un adevărat boom, pe care l-aş putea explica spunând că oamenii nu mai aşteaptă sejurul clasic ci vor să descopere alte ţări şi alte culturi şi în extrasezon. (…) Am avut multe cereri anul acesta si pentru Verona, Istanbul, Lisabona, Barcelona, Veneţia, Praga´´, a declarat Monica Zorzon, director al agenţiei Brava Tour.

     

  • Un IMM din trei vrea să se extindă în afara României

    ”Considerăm că acest fapt oferă o imagine pozitivă asupra României şi asupra celor cinci industrii în care se observă un interes crescut pentru expansiune: industria manufacturieră (31%), cea tehnologică (21%), cea a produselor de larg consum (19%), cea energetică şi chimică (7%)”, a declarat Vlad Ponta, Director Departament Companii Mici şi Mijlocii la Citibank România.

    La nivel regional, aproximativ 58% dintre intreprinderile mijlocii care fac obiectul studiului au în plan să îşi extindă operaţiunile pe plan internaţional în următorul an, în timp ce peste o treime dintre companiile mici au acelaşi obiectiv.

    ”Potrivit rezultatelor studiului, încrederea majorităţii companiilor intervievate este în creştere. Observăm că din ce în ce mai multe companii încep să evalueze oportunităţi de dezvoltare în afara graniţelor”, a precizat Vlad Ponta, Director Departament Companii Mici şi Mijlocii la Citibank România. ”Cele mai populare zone pentru expansiune sunt Orientul Apropiat, Europa şi Statele Unite”.

    Patru dintre cele mai comune provocări cu care se confruntă intreprinderile mijlocii din regiune sunt:

    1. Creşterea vânzărilor sau gestionarea unor scăderi ale volumelor de vânzări;

    2. Expasiunea internaţională;

    3. Schimbările din mediul economic;

    4. Managementul capitalului de lucru.

    La nivelul diferitelor ţări, provocările arată astfel:

    · 23% dintre clienţii băncii din România, Turcia şi Iordania sunt îngrijoraţi de impredictibilitatea din mediul economic.

    · 21% dintre clienţii din Cehia, Polonia şi Emiratele Arabe Unite şi 26% dintre cei din Rusia sunt de părere că expansiunea internaţională este cea mai importantă provocare.

    · 22% dintre companiile din Turcia şi Emiratele Arabe Unite resimt presiunea cauzată de nevoia de a creşte vânzările.

    · 21% dintre companiile ruseşti se confruntă cu dificultăţi în managementul capitalului de lucru.

    83% dintre cei 1416 respondenţi sunt specialişti de top din domeniul financiar, în timp ce 61% ocupă poziţii de CEO, CFO sau Managing Partner în cadrul companiilor din România, Cehia, Polonia, Ungaria, Rusia, Turcia, Bahrain, Iordania şi Emiratele Arabe Unite.

    Respondenţii au avut o medie a veniturilor anuale de 44 milioane de dolari. 73% dintre companiile care fac obiectul sondajului au avut venituri de până la 35 de milioane de dolari, în timp ce 27% au generat venituri peste această limită.

    Citi este prezentă în România din 1996 şi furnizează produse şi servicii financiare companiilor naţionale şi internaţionale, companiilor mici şi mijlocii, sectorului public şi organizaţiilor non-profit.

  • Bugete şi cumpărături

  • Renault Captur, ”Maşina Anului 2014 în România”

    Renault Captur a concurat în finala concursului cu Peugeot 308, Skoda Octavia, Ford Kuga, Chevrolet Trax, Hyundai i10, Nissan Note, Opel Adam, Toyota Auris, Mazda 3. Modelele ajunse în finală au fost supuse unei sesiuni de test drive de către membrii juriului.
    Renault Captur este un crossover urban, cu trei versiuni de echipare, respectiv Authentique, Expression şi Dynamique şi trei motorizări: Energy TCe 90, Energy TCe 120 EDC şi Energy dCi 90. Preţurile de listă pornesc de la 12.900 euro, inclusiv TVA, şi ajung până la 18.100 euro cu TVA.

  • Omul care ar trebui să fie bogat dar nu este, deşi a inventat karaoke

    În 1971 Inoue încerca să se afirme ca muzician. Ideea unei instalaţii de karaoke i-a venit după ce un om de afaceri local i-a cerut să înregistreze o serie de melodii pe un casetofon, astfel încât să poată să cânte şi el. “În acel moment mi-a venit ideea Juke 8”, prima instalaţie karaoke din lume, spune Inoue, citat de Quartz. Invenţa combina un amplificator, un microfon, un casetofon auto cu opt piste şi o cutie pentru monede şi s-a răspândit cu repeziciune în toată Japonia. Într-un singur an compania mea a trimis astfel de maşini în toată Japonia; cu totul el a fabricat 25.000 de Juke 8.

    Dar pentru că nu şi-a brevetat invenţia, competitorii s-au ivit cu repeziciune. Primul val de imitatoori nu a putut ştirbi gloria lui Inoue, care a furnizat mai mult de zece ani maşinăria sa , dar la un moment dat creşterea competiţiei şi avansul tehnologic s-au dovedit obstacole de netrecut. “Nu am mai fabricat karaoke după apariţia CD-ului”, spune Inoue.

    Alte companii, cum este Daiichikosho, care este în prezent cea mai mare companie de karaoke din lume, au rezistat, s-au adaptat şi au creat o industrie ale cărei dimensiuni sunt greu de estimat astăzi; este destul să spunem că numai în Japonia valoarea industriei de karaoke a fost în 2011 de 5,99 miliarde dolari.

    Astăzi Inoue spune că nu regretă decizia de a nu-şi patenta invenţia, ba, mai mult, crede că un patent ar fi limitat expansiunea şi popularitatea invenţiei sale.

     

  • Care vor fi cele mai bune investiţii în 2014

    Dintre domeniile de interes de anul viitor, agricultura va atrage cele mai multe investiţii, însă procentul nu poate fi estimat. „Principalul argument pentru agricultură este interesul major al fondurilor de investiţii străine pentru cumpărarea de terenuri şi ferme, dar şi pentru cultivarea şi operarea acestora. Terenul din România prezintă avantaje majore pentru investitori, datorită faptului că există suprafeţe foarte mari de teren care pot fi încadrate în zona de culturi bio, fapt ce ridică preţul produsului final”, explică Bogdan Badea, Managing Director Accace în România.

    IT-ul rămâne şi el un domeniu de interes, datorită creşterii cererii de aplicaţii sau dezvoltării de programe, unde România este privită ca una dintre cele mai mature pieţe pentru externalizare. Nu în ultimul rând, un domeniu care a atras şi atrage în continuare companii este cel al centrelor de externalizare, cu un potenţial foarte mare. Deosebirea faţă de primele două domenii menţionate este aceea că generează venituri mai mici pentru economie, însă are avantajul de a crea cele mai multe locuri de muncă.

    În plus, trebuie menţionat faptul că unul dintre factorii care au atras companiile în ultima perioadă, dar care de multe ori trece neobservat, este chiar dezvoltarea pieţei locale de  externalizare. Motivul este simplu: furnizorii de servicii de externalizare vin în sprijinul companiilor şi, implicit, în sprijinul investitorilor, prin raportul avantajos calitate – preţ al serviciilor prestate, simplificând procesele interne şi crescând încrederea investitorului în piaţa locală, prin diminuarea impactului negativ al impredictibilităţii fiscale şi preluarea poverii administrative.

    Avantajele României faţă de ţările din regiune rămân în continuare forţa de muncă şi costurile operaţionale scăzute, în timp ce punctele slabe sunt reprezentate de birocraţie, pe care investitorii o percep ca fiind excesivă, şi lipsa predictibilităţii fiscale.

    „Forţa de muncă este privită din două perspective: în primul rând vorbim de costul mai redus faţă de ţările din regiune, apoi de o pregătire mai bună atât în ceea ce priveşte limbile străine, cât şi expertiza pe zona de IT. Pe de altă parte, schimbările dese ale legislaţiei fiscale sperie mulţi investitori. Avem, desigur, clienţi care au fost nevoiţi să îşi schimbe strategia din România din cauza modificărilor fiscale neaşteptate, însă în final contează cum venim noi în întâmpinarea acestora, ce soluţii le oferim pentru a continua să investească în piaţa locală”, a explicat Bogdan Badea.

    Principalul risc pentru investitorii străini este dat de lipsa predictabilităţii din zonele legislativă şi fiscală iar în anumite domenii, cum ar fi IT-ul, se poate vorbi şi despre dificultăţi în a găsi forţă de muncă specializată.

    Cu toate acestea, printre cei mai activi investitori în România se numără fondurile de investiţii şi companiile din Europa de Vest, însă nu există o segmentare clară a domeniilor de care ei sunt interesaţi.