Johnny Depp a fost nevoit să anuleze show-ul din Budapesta după ce a fost găsit inconştient în camera sa de hotel.
Actorul şi cântăreţul Johnny Depp, care a rămas în istorie pentru rolul lui Jack Sparrow din Piraţii din Caraibe, a mers în Budapesta, Ungaria, pentru un concert.
Depp, care era cazat la un hotel, a fost găsit inconştient în cameră.
Bucureştiul este sub cod portocaliu de caniculă, sâmbătă, când se vor înregistra temperaturi care se vor situa în jurul valorii de 38 de grade. Indicele temperatură-umezeală va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.
Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), valul de căldură se va intensifica, iar disconfortul termic va fi accentuat, indicele temperatură-umezeală (ITU) urmând să depăşească cu mult pragul critic de 80 de unităţi.
Temperatura maximă se va situa, sâmbătă, în jurul valorii de 38 de grade, iar cea minimă va fi de 19…21 de grade.
Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice şi intensificări ale vântului, cu o probabilitate mai mare în a doua parte a nopţii de sâmbătă spre duminică.
Deşi valorile termice vor marca o scădere faţă de intervalul precedent, duminică, vremea se va menţine călduroasă, cu disconfort termic ridicat, indicele temperatură-umezeală urmând a se situa în jurul pragului critic de 80 de unităţi.
Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 32 de grade, iar cea minimă va fi de 18…20 de grade. Cerul va fi variabil, ziua, temporar cu înnorări, averse, descărcări electrice şi unele intensificări ale vântului.
Rusia va riposta militar dacă Polonia va lansa agresiuni împotriva statului Belarus, a avertizat vineri preşedintele Vladimir Putin, denunţând inclusiv activităţi poloneze în colaborare cu Ucraina şi Lituania.
“Lansarea oricărei agresiuni asupra statului Belarus, membru al Uniunii cu Rusia, ar fi considerată o agresiune împotriva Federaţiei Ruse şi va primi o ripostă cu toate mijloacele de care dispunem”, a afirmat Vladimir Putin, citat de site-ul Tagesschau.de şi de agenţia Reuters, cu ocazia unei reuniuni a Consiliului Naţional de Securitate.
Vladimir Putin a denunţat şi presupusele planuri ale Poloniei de a utiliza o unitate militară creată împreună cu Lituania şi Ucraina pentru presupuse ambiţii teritoriale în zonele vest-ucrainene. Liderul de la Kremlin a declarat că Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR) a obţinut detalii despre intenţiile Poloniei. “Ar fi o unitate bine-echipată cu planul de a fi utilizată în operaţiuni pe teritoriul Ucrainei. Acest proiect ar avea rolul declarat de garantare a securităţii vestului Ucrainei, dar, de fapt, ar fi ocuparea ulterioară a acestor teritorii. Perspectivele sunt evidente: dacă unităţile poloneze ar ajunge în Lviv sau în alte zone din Ucraina, vor rămâne acolo permanent”, a acuzat Vladimir Putin, citat de agenţiile Tass şi Interfax.
Polonia a decis miercuri să transfere unităţi militare în estul ţării, la frontiera cu Belarus, din cauza riscurilor generate de Grupul paramilitar rus Wagner. “Antrenamentele şi exerciţiile militare ale armatei belaruse cu Grupul Wagner constituie o provocare. Comisia pentru Siguranţă Naţională a analizat posibile ameninţări, precum dislocarea unităţilor Grupului Wagner. Prin urmare, Ministerul Apărării şi preşedintele Comisiei pentru Siguranţă Naţională au decis să transfere unităţi militare în estul ţării”, a declarat Zbigniew Hoffmann, secretarul Comisiei pentru Siguranţă Naţională de la Varşovia.
Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a ordonat trimiterea noilor forţe în regiune după încercările Iranului de a captura două petroliere în apele internaţionale din Golful Oman.
Aliaţii din Orientul Mijlociu au făcut presiuni asupra SUA pentru a face mai mult pentru descuraja Iranul, care – în decurs de o săptămână în această primăvară – a sechestrat două petroliere, scrie WSJ.
Emiratele Arabe Unite şi-au exprimat o frustrare deosebită faţă de lipsa unui răspuns american la capturarea petrolierelor de către Iran la începutul acestui an şi au cerut Pentagonului să trimită mai multe forţe în Golful Persic.
Statele Unite au trimis o serie de forţe în Orientul Mijlociu în ultimele trei luni pentru a descuraja forţele militare iraniene să oprescă navele comerciale care se deplasează în regiune.
Chiar şi cu noile întăriri, prezenţa militară americană în Orientul Mijlociu va fi mult mai mică decât forţa desfăşurată acolo în timpul războaielor din Irak şi Afganistan, deoarece Pentagonul a încercat în ultimii ani să îşi mute atenţia strategică către China şi Rusia. Dar acţiunile iraniene, inclusiv ameninţările recente la adresa transportului maritim din Golful Persic, au determinat Pentagonul să îşi reorienteze forţele înapoi în Orientul Mijlociu.
În plus, avioanele de vânătoare ruseşti au intensificat hărţuirea avioanelor americane deasupra Siriei, în ceea ce oficialii americani au spus că pare a fi un efort al Moscovei de a face presiuni asupra SUA pentru a se retrage din regiune. Iranienii împărtăşesc acest obiectiv, spun oficialii americani.
Algeria a solicitat să se alăture grupului BRICS şi a depus o cerere pentru a deveni membru acţionar al Băncii BRICS cu o sumă de 1,5 miliarde de dolari, a declarat preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune, citat de Ennahar TV.
Algeria a solicitat să se alăture grupului BRICS şi a depus o cerere pentru a deveni membru acţionar al Băncii BRICS cu o sumă de 1,5 miliarde de dolari, a declarat preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune, citat de Ennahar TV.
Abdelmadjid Tebboune a declarat la finalul vizitei sale în China, că Algeria a căutat să se alăture BRICS pentru a deschide noi oportunităţi economice.
Ţara din Africa de Nord este bogată în resurse de petrol şi gaze şi caută să îşi diversifice economia şi să îşi consolideze parteneriatul cu ţări precum China.
Grupul de naţiuni BRICS este format din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud. Acesta reprezintă peste 40% din populaţia lumii şi aproximativ 26% din economia globală.
“BRICS se poziţionează ca o alternativă la Occident şi ca o modalitate de a face loc puterilor emergente”, a explicat recent un expert.
Mai mult de 40 de ţări şi-au exprimat interesul de a se alătura grupului de naţiuni BRICS, a declarat săptămâna aceasta diplomatul de top al Africii de Sud.
Un proiect la care lucrează membrii veterani, şi de care unii dintre noii veniţi s-ar putea să fie foarte interesaţi, este lansarea unei monede comune, o alternativă sau chiar un rival al dolarului.
Regizorul James Cameron (68 ani) a analizat ascensiunea inteligenţei artificiale şi potenţialele pericole pe care le-ar putea prezenta în viitor, referindu-se la filmul său lansat în 1984, ,,The Terminator”, cu Arnold Schwarzenegger (75 ani) în rolul principal.
Într-un nou interviu pentru CTV News, Cameron a analizat motivele dezvoltatorilor care au dezvoltat tehnologia, punând la îndoială dacă este pentru profit, din motive de lăcomie, sau pentru apărare, din motive de paranoia.
El a recunoscut ameninţarea pe care o reprezintă inteligenţa artificială pentru umanitate pe măsură ce progresele viitoare sunt lansate, de la ChatGPT la Bing AI şi Bard, de la Midjourney la DALL-E, inclusiv programele generatoare de imagini porno.
„V-am avertizat băieţi în 1984 şi nu aţi ascultat”, a spus el.
În presa externă apar ştiri că marile companii big-tech fac concedieri pentru a implementa automatizarea. Se vorbeste pe mapamond despre utilizarea roboţilor şi a inteligenţei artificiale în războiul din Ucraina împotriva agresiunii ruse.
Cu noile tehnologii AI, ucrainenii pot anticipa acţiunile inamicilor ruşi care duc conflictul cu tehnici specifice Primului Război Mondial.
Potrivit DW News, ucrainenii valorifică dronele şi roboţii, furnizate de companii americane private. Războiul din Ucraina ar putea fi primul conflict în care inteligenţa artificială intră pe câmpul de luptă.
„Cred că armonizarea cu AI este cel mai mare pericol. Cred că vom intra în echivalentul unei curse a înarmărilor nucleare cu AI, iar dacă nu o construim, ceilalţi băieţi [ruşii, chinezii] cu siguranţă o vor construi şi apoi va escalada conflictul. V-aţi putea imagina AI într-un teatru de luptă”, a adăugat el.
„Tot războiul va fi dus de computere cu o viteză pe care oamenii nu o mai pot frâna, iar tu nu ai nicio capacitate de a atenua conflictul”.
În prezent, Hollywood ia în calcul cum să pună AI în mâinile producătorilor din spatele filmelor şi emisiunilor TV, fără a renunţa la meseriile actorilor. Acest subiect a fost aprig dezbătut în ultimele săptămâni, deoarece Screen Actors Guild – Federaţia Americană a Artiştilor de Televiziune şi Radio (SAG-AFTRA) şi Writers Guild of America (WAG) şi-au unit forţele într-o dublă grevă istorică, ambele sindicate cerând protecţie împotriva tehnologiei AI .
Ca atare, Cameron a afirmat că „nu ar fi interesat” ca AI să-i scrie scenarii sau să accepte vreodată un scenariu scris de AI în prezent, spunând: „Să aşteptăm 20 de ani, iar dacă un AI câştigă un Oscar pentru cel mai bun scenariu, cred că trebuie să luăm problema asta în serios”.
În timp ce Cameron este împotriva utilizării inteligenţei artificiale în lumea filmelor, este un subiect pe care şi-a exprimat interesul să exploreze în continuare pe ecran. El a spus anterior că ar dori să abordeze subiectul AI , nu doar să portretizeze „roboţii răi”, dar ar fi interesat să relanseze franciza The Terminator în viitor.
Ultimul film regizat de Cameron în franciză a fost Terminator 2: Judgment Day. Nu a avut nicio implicare în cele trei care au urmat, dar a revenit ca producător la Terminator: Dark Fate – un film de care a spus că este „rezonabil de mulţumit, potrivit IGN.
Eşti start-up şi vrei să iei o finanţare, dar nu ştii ce strategie de negociere să foloseşti? Ideal este să nu negociezi deloc, ci să fii pe aceeaşi lungime de undă cu investitorii astfel încât să nu fie nevoie să faci compromisuri, este sfatul pe care îl dă fondatorilor Sabin Gîlceavă, fondator al companiei de consultanţă Leverage Negotiation şi business angel cu un portofoliu ce cuprinde 13 start-up-uri tech până acum.
Cea mai bună negociere este aceea care nu există. Eu aş recomanda pe cât posibil să nu se ajungă la negociere, pentru că negocierea de fapt presupune o recalibrare de poziţie – ajung să dau ceva ca să primesc ceva la schimb şi automat ajung să cedez ceva. Şi atunci aş spune că prima recomandare pe care aş face-o din punctul acesta de vedere ar fi ca start-up-urile să se vândă suficient de bine investitorilor încât să nu fie nevoie să recalibreze, de fapt, să facă această negociere.
Dacă arată suficient de multă valoare investitorilor, ei vor fi mai puţin motivaţi să comenteze la condiţii, pentru că înţeleg fie cât de bine se mişcă echipa şi care este experienţa pe care o au, fie care este piaţa cărora ei se adresează, fie care este produsul şi cât de bine se potriveşte soluţia sau produsul pentru piaţa în care ei merg ş.a.m.d. Vindeţi-vă suficient de bine astfel încât să nu fie nevoie să negociaţi“, a spus Sabin Gîlceavă în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Sfatul Expertului. El are o experienţă de aproape 30 de ani pe zona consultanţă în vânzări şi negociere, ajutând până acum o serie de companii multinaţionale, dar şi antreprenori să-şi îmbunătăţească echipele şi strategiile de vânzări, ca şi tehnicile de negociere, inclusiv în cazul vânzării unui business.
Cum se procedează însă dacă este nevoie de negociere în cazul atragerii unei finanţări?
„Şi dacă totuşi trebuie să negocieze, depinde şi cu cine negociază pentru că este un mod de a negocia cu un business angel, de exemplu, şi un alt mod de a negocia cu un fond de tip venture capital, de exemplu. Libertatea de a negocia cu business angels este un pic mai mare – cred că poţi să-i convingi să mărească, de exemplu, suma minimă investită ca să poată să intre în «cap table». Este mai uşor să convingi un business angel decât un fond de venture capital. Ca metodă de lucru este similar, atât doar că start-up-urile trebuie să înţeleagă că un business angel nu are nevoie să primească un mandat din spate, adică, până la urmă, are mai multă flexibilitate. Dar dacă ajunge să negocieze cu un fond de venture capital, un start-up ar trebui să se uite care sunt condiţiile pe care le are acesta sau să se uite care sunt ceilalţi actori implicaţi. De fapt, ideea este ca în procesul acesta de decizie să propui nişte condiţii care să mulţumească mai multă lume care oferă acel mandat“, a explicat fondatorul Leverage Negotiation.
În ceea ce priveşte strategia de negociere în cazul unui exit, el a subliniat faptul că nu există o „formulă magică” care se aplică în toate cazurile, pentru că fiecare business şi tranzacţie în sine are particularităţile ei, cel mai important pentru antreprenori fiind pregătirea de dinaintea începerii demersurilor pentru vânzarea afaceri.
„În momentul în care vinzi, motivaţia pentru care vinzi poate să fie diferită. Poate să fie pentru că ai nevoie de bani, poate să fie pentru că te-ai săturat de ceea ce faci, etc., iar oricine care cumpără, cumpără pentru că vrea să crească. Nu o să investesc doar pentru că nu am ce să fac cu banii. Deci un start-up ar trebui să înţeleagă de fapt care este motivaţia pentru care cealaltă parte va investi acei bani, fie că vorbeşti de o serie A, de o rundă bridge, de o serie B, ş.a.m.d. Primul pas pe care ar trebui să-l fac ca start-up este de a înţelege nevoile celui care vrea să cumpere şi să pot să răspund cât mai bine la ele. Cu cât răspund mai bine la aceste nevoi, cu atât şansele tale de a negocia bine cresc.”
Din experienţa sa de până acum, atât din rolul de consultant pe zona de vânzări şi negociere, cât şi din cel de business angel, Sabin Gîlceavă a observat că multe dintre start-up-urile locale de tehnologie au nevoie de strategii pentru a intra pe pieţele din străinătate.
„Sunt start-up-uri care au dovedit că pot să facă treabă foarte bine aici şi atunci practic au nevoie să dovedească acelaşi lucru într-un alt mediu, care este diferit fie ca mod de lucru, fie ca cultură. Poate să fie o competiţie mai mare sau cumva ar trebui să înţelegi mai bine cultura respectivă. Este ca în negociere. Trebuie să nu aibă o poveste liniară, ci să fie suficient de deschis, să absoarbă semnalele pe care le primesc în negociere de la cealaltă parte, în cazul acesta de la piaţă sau de la ceilalţi jucători din piaţă, astfel încât să pivoteze uşor sau să se poată adapta foarte uşor la mesajele pe care le primesc din piaţă. Pentru că socoteala de acasă rareori se potriveşte cu cea din târg”, a punctat el, adăugând că până să ajungă să facă „fine tuning-ul” necesar, start-up-urile ar putea rămâne fără bani, deci este esenţial să fie deschişi, să aibă flexibilitate şi să se adapteze rapid dinamicii din pieţe străine vizate pentru extindere.
„În Marea Britanie, în Polonia, Franţa ş.a.m.d., mediul este mult mai competitiv şi atunci aş spune că este bine că încep într-un mediu mai sigur, unde pot să-şi calibreze şi să facă <<fine tuning>> pe ceea ce fac, dar au nevoie să iasă mai puternic în momentul în care ies de pe piaţa din România.”
Până în prezent, în calitate de business angel şi membru al asociaţieie TechAngels, Sabin Gîlceavă a investit în 13 start-up-uri de tehnologie, majoritatea de pe plan local, printre acestea numărându-se Vatis Tech, Procesio şi Sypher. Sumele investite până acum au variat între 5.000 euro şi 35.000 euro, odată cu finanţările el devenind şi consultant pe zona de vânzări şi negociere pentru start-up-urile respective.
Rubrica „Sfatul Expertului”
Sabin Gîlceavă, fondator Leverage Negotiation
Rubrica „Start-up Pitch”
1. Elvis Arteni, cofondator al MetaTags.
Ce face? Dezvoltă o soluţie IoT pentru monitorizarea transporturilor mărfurilor de valoare mare.
„Avem hardware-ul, echipamentul construit în prezent din module Arduino, însă în viitor vom migra pe un alt tip de infrastructură hardware. Apoi avem aplicaţia mobilă pentru rapoarte directe, pentru notificări push şi avertizări privind riscurile. Şi, de asemenea, avem şi platforma web. Dispozitivul l-am pus în diferite situaţii – ne-am apropiat de el, i-am adus o căldură externă, i-am provocat şocuri, astfel încât să demonstrăm că platforma primeşte datele şi generează alerte.”
2. Aizi Ahmed, fondator şi CEO al AIDE
Ce face? A dezvoltat o bibliotecă online ce foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială şi care oferă utilizatorilor informaţii scrise, video şi audio din domeniul medical.
„În două săptămâni vrem să deschidem o primă rundă de finanţare în valoare de 500.000 euro la o evaluare pre-money de 5 mil. euro, pentru a putea recruta ingineri şi a dezvolta în continuare produsul. De asemenea, căutăm să încheiem un contract de externalizare cu o companie care să ne ajute cu dezvoltarea software-ului şi suntem deja în discuţii cu câteva firme care să ne ajute să dezvoltăm produsul până în faza de proof of concept (POC). Apoi, în urma investiţiei vom putea să ne construim propria echipă şi să dezvoltăm totul in-house.“
3. Cătălina Elena Popa, fondatoarea NovaChess
Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă destinată promovării şahului ca mod distractiv şi creativ de dezvoltare.
„Pe 21 iulie, de ziua internaţională a şahului, o să lansăm platforma oficial, iar până la 1 septembrie vrem ca NovaChess să fie adaptată corespunzător pentru integrarea şi utilizarea în şcoli şi instituţii de învăţământ. Am luat decizia de a merge spre acest segment de utilizatori pentru că şahul urmează să fie introdus în curricula şcolară ca materie opţională, din această toamnă, în cadrul unui proiect pilot la care vor lua parte 50.000 de elevi. Ne dorim să integrăm platforma în 10% din instituţiile care fac parte din programul pilot, adică undeva la 20 de şcoli, ceea ce ar fi un început bun şi ne-am putea construi o bază de utilizatori.“
Rubrica „Start-up Update”
Adrian Ispas, fondator şi CEO Vatis Tech, tehnologie pentru recunoaştere vocală.
Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să ridice o nouă rundă de investiţii anul acesta. Până în prezent Vatis Tech a luat finanţări în valoare totală de 850.000 de euro, la o evaluare de 4 milioane de euro.
„Cel mai important pentru noi este să fim foarte aproape de break-even, ca să arătăm că nu doar putem să construim o tehnologie superbună, ci putem să construim şi un business sustenabil. Asta este ţinta până la final de an. Şi apoi, pe la începutul anului viitor, vrem să deschidem o altă rundă de finanţare, să atragem nou capital, în special cu focusul de a ataca mai tare pieţele europene. În momentul de faţă începem să le tatonăm, începem să experimentăm pe ele, să vedem care răspund cel mai bine. Iar până la final de an ar trebui să ştim care sunt cele una, două pieţe în care vrem să mergem foarte, foarte tare. Şi automat vom avea nevoie de extra capital ca să ne extindem acolo.“
Dacă aveţi unproiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.
Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
www.zf.ro/zf-it-generation
ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.
Shakira este investigată din nou pentru o presupusă fraudă fiscală în Spania. Plângerea ar fi fost făcută de două persoane, pentru o faptă făcută acum cinci ani.
Reprezentanţii artistei au declarat că Shakira nu a primit niciun fel de notificare referitoare la această anchetă.
Shakira este investigată din nou pentru o presupusă fraudă fiscală în Spania, iar plângerea ar fi fost făcută de două persoane, pentru o faptă făcută acum cinci ani.
Autorităţile spaniole o vor verifica pe Shakira pentru a afla modul în care vedeta şi-a achitat impozitul pe venit si pe avere în anul 2018. Shakira aşteaptă să fie judecată pentru o altă presupusă evaziune fiscală de 16,2 milioane de dolari pentru anii 2012, 2013 şi 2014. Cântăreaţa ar putea ajunge in fata judecătorilor, iar în acest caz, procurorul poate cere o sentinţă de până la opt ani de închisoare.
Reprezentanţii artistei au declarat că Shakira nu a primit niciun fel de notificare referitoare la această anchetă şi că toate detaliile aflate au fost din presă.
În vremuri în care oamenii aleg o companie mai mult în funcţie de şef, ci nu în funcţie de bani, liderii joacă un rol crucial în dezvoltarea organizaţiilor. Astfel, mai mult decât oricând, educaţia liderilor trebuie să fie printre priorităţile unui business în creştere. Din poziţia sa la şcoala de business IEDC-Bled School of Management din Slovenia, prof. dr. Nenad Filipović îşi pune amprenta pe cea mai importantă resursă a unei companii: liderii săi.
Prof. dr. Nenad Filipović este director de programe de educaţie managerială la IEDC-Bled School of Management din Slovenia, predă cursuri de management general şi etică în afaceri. În calitate sa de director al proiectelor EMBA la şcoala de business a supervizat peste 200 de proiecte şi a fost mentor personal pentru mai mult de 40 de directori executivi din Europa Centrală.
Filipović este lector, director de proiect MBA şi director de educaţie executivă la IEDC – Bled School of Management din 1991. A absolvit Inginerie Electrică la Universitatea din Zagreb, Croaţia, unde şi-a luat şi diploma de master în informatică. Filipovic şi-a început cariera profesională ca lector asistent în informatică la Universitatea din Zagreb. După trei ani, s-a alăturat grupului Rade Končar, o mare companie de producţie din Croaţia.
A fost şef de cercetare şi dezvoltare în divizia de sisteme de control, director pentru vânzări la nivel mondial de tehnologie a informaţiei şi vicepreşedinte senior al grupului responsabil de cercetare şi dezvoltare şi restructurarea grupului.
Despre managerii români pe care-i vede la şcoala sa, Nenad Filipović spune că au evoluat în ultimii ani şi că au recuperat din decalajele pe care le aveau faţă de cei din ţările mai dezvoltate din regiune.
„Dacă ne uităm la evoluţia managerilor români de-a lungul timpului, pot spune că am văzut o recuperare. Dacă la începutul tranziţiei, acum 30 de ani, managerii români erau ceva mai puţin educaţi decât în unele dintre celelalte ţări din regiune, acum cu siguranţă sunt la acelaşi nivel sau mai sus. Vedem practicile de afaceri din România destul de dezvoltate, deci toţi oamenii care vin sunt în medie foarte bine pregătiţi. De asemenea, la nivel motivaţional stau foarte bine“, a explicat el.
Peste 200 de manageri români au urmat până în prezent programele de educaţie managerială oferite de IEDC – Bled School of Management din Slovenia, dintre care mai mult de 60 au fost absolvenţii programului de MBA.
„Ei vin la programe precum programul de management general şi programul pentru tineri manageri, majoritatea trimişi de companiile lor. De asemenea, lucrăm cu o serie de companii precum Vienna Insurance Group, care este prezent în toată regiunea şi are companii şi în România. Deci cel mai mare număr de oameni vin prin astfel de programe în care lucrăm fie cu managerii, fie cu întreaga companie.“
Şcoala din Slovenia există de mai bine de 35 de ani, fiind înfiinţată în 1986, iar prof. dr. Filipović spune că vine cu o combinaţie de programe care acoperă învăţarea continuă pentru manageri.
„Avem practic trei grupuri de activităţi, unul este reprezentat de programele de licenţă, MBA şi DBA – doctorat în administrarea afacerilor, apoi avem o serie de programe mai scurte, programe de înscriere deschise pentru câteva săptămâni sau până la câteva zile, potrivite pentru persoanele aflate în diferite stadii de dezvoltare profesională. Şi apoi avem o mare parte din programele noastre de afaceri care sunt adaptate pentru companii individuale, adaptate la situaţii complete“, a explicat el.
Aproximativ 85% din veniturile şcolii provin din străinătate, din ţări care sunt în principal în Europa.
„Bineînţeles că zilele astea este război în Ucraina, nu mai avem afaceri cu Ucraina, am ieşit şi din Rusia, dar avem mai multe companii globale care lucrează cu noi şi din alte teritorii, din Asia Centrală de exemplu. Dar majoritatea afacerilor noastre provin din Europa.“
Unii manageri îşi plătesc singuri programele studiate, iar mulţi dintre ei îşi conving companiile să-i susţină.
„Compania plăteşte într-un final. Acesta este cel mai frecvent caz, acela în care plăteşte compania, este întâlnit în 60% dintre situaţii. În cazul unora dintre manageri, compania decide că ar trebui să studieze la un astfel de program pentru că îi pregăteşte pentru o poziţie superioară. În unele cazuri, compania plăteşte o parte din taxă, iar ei plătesc restul. Uneori, compania plăteşte totul. Dar măcar companiile le acordă timp, având în vedere că preferăm ca oamenii să nu-şi părăsească locul de muncă în timp ce urmează cursurile“, afirmă reprezentantul şcolii de business.
Cursurile unui program durează circa 17 săptămâni, iar costurile pentru un program depind de format, cel standard fiind de 28.500 de euro per angajat.
Despre sistemul de educaţie din România, el spune că este unul bun la nivel de bază, însă calitatea lui scade odată cu creşterea nivelului educaţional.
Prof. dr. Nenad Filipović, director de programe de educaţie managerială, IEDC-Bled School of Management, Slovenia: „În perioada aceasta este clar că încă nu ne-am revenit dintr-o serie de crize şi este foarte greu de prezis când ne vom reveni. Vedem fluctuaţia cererii, afacerile internaţionale au o viaţă dificilă în perioada asta. Germania pare să aibă probleme, China pare să aibă probleme, America face mai multe afaceri în interior.“
„Educaţia din România, aşa cum văd eu lucrurile, urmează aceeaşi capcană a regiunii şi anume că scade calitatea pe măsură ce mergi mai sus. Deci educaţia la nivel de bază este ridicată şi scade pe măsură ce creşte nivelul de studii. Cum poate fi rezolvată această problemă? Prin a urma tendinţele internaţionale, să fie competitivă în studii superioare în IT, inginerie, plus o bună educaţie în ştiinţe sociale. Cred că încă subestimăm nevoia de ştiinţe sociale în aceste zile în companii, este din ce în ce mai multă nevoie să înţelegem comportamentul uman. Aşa că eu cred că vom avea nevoie de o mai bună calitate a educaţiei atât în sectorul tehnic, cât şi în ştiinţele sociale”, a explicat profesorul de business.
În ceea ce priveşte comportamentul noilor generaţii pe piaţa muncii, el este de părere că cei mai tineri dintre candidaţi caută în continuare anumite lucruri în companiile unde au un loc de muncă, lucruri care nu sunt foarte diferite de cele căutate de vechile generaţii.
„Oamenii încă sunt în căutare de companii în care pot fi mândri că lucrează, unde pot fi mândri de ei înşişi şi de performanţa lor, unde se pot dezvolta. Am analizat factorii care atrag oamenii să se alăture companiei şi 89% dintre oameni caută un şef bun. Nu este vorba de un salariu bun. Cei patru mari factori în alegerea unui loc de muncă sunt: un şef bun, companie de care să fiu mândru, un job în care sa învăţ şi să mă dezvolt, precum şi salariul primit. Toate cercetările statistice arată salariile pe această poziţie şi acolo nu se schimbă nimic în funcţie de generaţie. Clasamentul a fost acelaşi în ultimii patru ani.”
Astfel, companiile nu trebuie să-şi schimbe strategiile pentru a atrage noile generaţii, ci doar trebuie să se adapteze la cerinţele pe care le au toate generaţiile de angajaţi care sunt acum prezente pe piaţa muncii.
„Angajatorii trebuie să ofere sens muncii, şefi buni, fie că le place sau nu. La asta se aşteaptă şi cred că tot mai multe companii îşi dau seama şi încep să o facă. Aşa funcţionează lumea şi nu ar trebui să existe excepţii”, a subliniat Filipović.
România are nevoie de mai multe investiţii în inovare şi în oameni pentru a fi mai competitivă la nivel internaţional, este de părere prof. dr. Nenad Filipović.
„Inflaţia este o provocare pentru companii, piaţa muncii vine cu provocări pentru toate companiile, deci există o serie de presiuni externe asupra companiilor. Transformarea companiilor către unele care generează valoare adăugată mai mare, cu competitivitate mai mare la scară europeană este ceva care încă nu vine cu rezultate suficiente. Sunt încă multe lucruri de făcut acolo. În acest sens, structura ofertei companiilor de pe piaţă nu este suficientă pentru a fi competitive pe plan internaţional la scara pe care multora le place să o vadă. România are nevoie de mai multe investiţii în inovare şi în oameni pentru a fi mai competitivă la nivel internaţional“, a spus el.
Astfel, profesorul de business spune că se poate observa o lipsă a internaţionalizării, din cauza naturii pieţei locale, oamenii sunt obişnuiţi să facă afaceri în România şi în companiile lor.
„În comparaţie cu alte ţări, poate că au mai puţină experienţă internaţională. În ţările mai mici în special, oamenii sunt mai expuşi experienţei internaţionale.“ Despre mediul de afaceri din România, Nenad Filipović spune că încă suferă de o lipsă de stabilitate, dar asta este o problemă generală în Europa în zilele noastre.
„În perioada aceasta este clar că încă nu ne-am revenit dintr-o serie de crize şi este foarte greu de prezis când ne vom reveni. Vedem fluctuaţia cererii, afacerile internaţionale au o viaţă dificilă în perioada asta. Germania pare să aibă probleme, China pare să aibă probleme, America face mai multe afaceri în interior.“
De asemenea, directorul de programe de educaţie managerială la IEDC-Bled School of Management din Slovenia este de părere că organizaţiile încă nu au capacitatea suficientă de a veni cu idei inovatoare care să influenţeze capacitatea companiei, nu doar în România, ci în întreaga regiune a Europei Centrale. Este vorba de idei inovatoare în ceea ce priveşte noi modele de afaceri, utilizarea mai bună a tehnologiilor, unele care în prezent dictează viteza de dezvoltare. „Este interesant de observat că şi pentru economiile mai dezvoltate capacitatea companiilor de a utiliza corect tehnologia digitală în crearea de afaceri, deci transformarea digitală este atinsă la mai puţin de 50% din potenţial. Încă nu ne optimizăm procesele, ceea ce este tipic pentru ceea ce fac companiile mai dezvoltate, digitalizarea canalelor către clienţi. Dacă ne uităm la tranzacţiile băncilor şi ale companiilor de asigurări, care totuşi şi-au făcut canale digitale comparative cu cele din economiile mai bazate, suntem încă în urmă. Dacă ne uităm la retailul digital, suntem încă în urmă şi aici. Toate aceste lucruri sunt interdependente“, a adăugat el.
Despre piaţa muncii din România şi din regiune, Filipović subliniază că este una cu lipsă de resurse pe toate nivelurile de competenţe, însă lipsa acută se simte la nivel de blue collar.
Cursurile a circa 60% dintre liderii de business de la IEDC-Bled School of Management din Slovenia sunt plătite de companiile lor; Cursurile unui program IEDC- Bled School of Management durează circa 17 săptămâni, iar costurile pentru un program depind de format, cel standard fiind de 28.500 de euro per angajat.