BusinessMagazin

Blog

  • Negocierea ideală este cea care nu există

    Eşti start-up şi vrei să iei o finanţare, dar nu ştii ce strategie de negociere să foloseşti? Ideal este să nu negociezi deloc, ci să fii pe aceeaşi lungime de undă cu investitorii astfel încât să nu fie nevoie să faci compromisuri, este sfatul pe care îl dă fondatorilor Sabin Gîlceavă, fondator al companiei de consultanţă Leverage Negotiation şi business angel cu un portofoliu ce cuprinde 13 start-up-uri tech până acum.

     

    Cea mai bună negociere este aceea care nu există. Eu aş recomanda pe cât posibil să nu se ajungă la negociere, pentru că negocierea de fapt presupune o recalibrare de poziţie – ajung să dau ceva ca să primesc ceva la schimb şi automat ajung să cedez ceva. Şi atunci aş spune că prima recomandare pe care aş face-o din punctul acesta de vedere ar fi ca start-up-urile să se vândă suficient de bine investitorilor încât să nu fie nevoie să recalibreze, de fapt, să facă această negociere.

    Dacă arată suficient de multă valoare investitorilor, ei vor fi mai puţin motivaţi să comenteze la condiţii, pentru că înţeleg fie cât de bine se mişcă echipa şi care este experienţa pe care o au, fie care este piaţa cărora ei se adresează, fie care este produsul şi cât de bine se potriveşte soluţia sau produsul pentru piaţa în care ei merg ş.a.m.d. Vindeţi-vă suficient de bine astfel încât să nu fie nevoie să negociaţi“, a spus Sabin Gîlceavă în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Sfatul Expertului. El are o experienţă de aproape 30 de ani pe zona consultanţă în vânzări şi negociere, ajutând până acum o serie de companii multinaţionale, dar şi antreprenori să-şi îmbunătăţească echipele şi strategiile de vânzări, ca şi tehnicile de negociere, inclusiv în cazul vânzării unui business.

    Cum se procedează însă dacă este nevoie de negociere în cazul a­tra­gerii unei finanţări?

    „Şi dacă totuşi trebuie să negocieze, depinde şi cu cine negociază pentru că este un mod de a negocia cu un business angel, de exemplu, şi un alt mod de a negocia cu un fond de tip venture capital, de exemplu. Libertatea de a negocia cu business angels este un pic mai mare – cred că poţi să-i convingi să mărească, de exemplu, suma minimă investită ca să poată să intre în «cap table». Este mai uşor să convingi un business angel decât un fond de venture capital. Ca metodă de lucru este similar, atât doar că start-up-urile trebuie să înţeleagă că un business angel nu are nevoie să primească un mandat din spate, adică, până la urmă, are mai multă flexibilitate. Dar dacă ajunge să negocieze cu un fond de venture capital, un start-up ar trebui să se uite care sunt condiţiile pe care le are acesta sau să se uite care sunt ceilalţi actori implicaţi. De fapt, ideea este ca în procesul acesta de decizie să propui nişte condiţii care să mulţumească mai multă lume care oferă acel mandat“, a explicat fondatorul Leverage Negotiation.

    În ceea ce priveşte strategia de negociere în cazul unui exit, el a subliniat faptul că nu există o „formulă magică” care se aplică în toate cazurile, pentru că fiecare business şi tranzacţie în sine are particularităţile ei, cel mai important pentru antreprenori fiind pregătirea de dinaintea începerii demersurilor pentru vânzarea afaceri.

    „În momentul în care vinzi, motivaţia pentru care vinzi poate să fie diferită. Poate să fie pentru că ai nevoie de bani, poate să fie pentru că te-ai săturat de ceea ce faci, etc., iar oricine care cumpără, cumpără pentru că vrea să crească. Nu o să investesc doar pentru că nu am ce să fac cu banii. Deci un start-up ar trebui să înţeleagă de fapt care este motivaţia pentru care cealaltă parte va investi acei bani, fie că vorbeşti de o serie A, de o rundă bridge, de o serie B, ş.a.m.d. Primul pas pe care ar trebui să-l fac ca start-up este de a înţelege nevoile celui care vrea să cumpere şi să pot să răspund cât mai bine la ele. Cu cât răspund mai bine la aceste nevoi, cu atât şansele tale de a negocia bine cresc.”

    Din experienţa sa de până acum, atât din rolul de consultant pe zona de vânzări şi negociere, cât şi din cel de business angel, Sabin Gîlceavă a observat că multe dintre start-up-urile locale de tehnologie au nevoie de strategii pentru a intra pe pieţele din străinătate.

    „Sunt start-up-uri care au dovedit că pot să facă treabă foarte bine aici şi atunci practic au nevoie să dovedească acelaşi lucru într-un alt mediu, care este diferit fie ca mod de lucru, fie ca cultură. Poate să fie o competiţie mai mare sau cumva ar trebui să înţelegi mai bine cultura respectivă. Este ca în negociere. Trebuie să nu aibă o poveste liniară, ci să fie suficient de deschis, să absoarbă semnalele pe care le primesc în negociere de la cealaltă parte, în cazul acesta de la piaţă sau de la ceilalţi jucători din piaţă, astfel încât să pivoteze uşor sau să se poată adapta foarte uşor la mesajele pe care le primesc din piaţă. Pentru că socoteala de acasă rareori se potriveşte cu cea din târg”, a punctat el, adăugând că până să ajungă să facă „fine tuning-ul” necesar, start-up-urile ar putea rămâne fără bani, deci este esenţial să fie deschişi, să aibă flexibilitate şi să se adapteze rapid dinamicii din pieţe străine vizate pentru extindere.

    „În Marea Britanie, în Polonia, Franţa ş.a.m.d., mediul este mult mai competitiv şi atunci aş spune că este bine că încep într-un mediu mai sigur, unde pot să-şi calibreze şi să facă <<fine tuning>> pe ceea ce fac, dar au nevoie să iasă mai puternic în momentul în care ies de pe piaţa din România.”

    Până în prezent, în calitate de business angel şi membru al asociaţieie TechAngels, Sabin Gîlceavă a investit în 13 start-up-uri de tehnologie, majoritatea de pe plan local, printre acestea numărându-se Vatis Tech, Procesio şi Sypher. Sumele investite până acum au variat între 5.000 euro şi 35.000 euro, odată cu finanţările el devenind şi consultant pe zona de vânzări şi negociere pentru start-up-urile respective.   

    Rubrica „Sfatul Expertului”

    Sabin Gîlceavă, fondator Leverage Negotiation

     

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Elvis Arteni, cofondator al MetaTags.

    Ce face? Dezvoltă o soluţie IoT pentru monitorizarea transporturilor mărfurilor de valoare mare.

    „Avem hardware-ul, echipamentul construit în prezent din module Arduino, însă în viitor vom migra pe un alt tip de infrastructură hardware. Apoi avem aplicaţia mobilă pentru rapoarte directe, pentru notificări push şi avertizări privind riscurile. Şi, de asemenea, avem şi platforma web. Dispozitivul l-am pus în diferite situaţii – ne-am apropiat de el, i-am adus o căldură externă, i-am provocat şocuri, astfel încât să demonstrăm că platforma primeşte datele şi generează alerte.”

    2. Aizi Ahmed, fondator şi CEO al AIDE

    Ce face? A dezvoltat o bibliotecă online ce foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială şi care oferă utilizatorilor informaţii scrise, video şi audio din domeniul medical.

    „În două săptămâni vrem să deschidem o primă rundă de finanţare în valoare de 500.000 euro la o evaluare pre-money de 5 mil. euro, pentru a putea recruta ingineri şi a dezvolta în continuare produsul. De asemenea, căutăm să încheiem un contract de externalizare cu o companie care să ne ajute cu dezvoltarea software-ului şi suntem deja în discuţii cu câteva firme care să ne ajute să dezvoltăm produsul până în faza de proof of concept (POC). Apoi, în urma investiţiei vom putea să ne construim propria echipă şi să dezvoltăm totul in-house.“

    3. Cătălina Elena Popa, fondatoarea  NovaChess

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă destinată promovării şahului ca mod distractiv şi creativ de dezvoltare.

    „Pe 21 iulie, de ziua internaţională a şahului, o să lansăm platforma oficial, iar până la 1 septembrie vrem ca NovaChess să fie adaptată corespunzător pentru integrarea şi utilizarea în şcoli şi instituţii de învăţământ. Am luat decizia de a merge spre acest segment de utilizatori pentru că şahul urmează să fie introdus în curricula şcolară ca materie opţională, din această toamnă, în cadrul unui proiect pilot la care vor lua parte 50.000 de elevi. Ne dorim să integrăm platforma în 10% din instituţiile care fac parte din programul pilot, adică undeva la 20 de şcoli, ceea ce ar fi un început bun şi ne-am putea construi o bază de utilizatori.“

     

    Rubrica „Start-up Update”

    Adrian Ispas, fondator şi CEO Vatis Tech, tehnologie pentru recunoaştere vocală.

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să ridice o nouă rundă de investiţii anul acesta. Până în prezent Vatis Tech a luat finanţări în valoare totală de 850.000 de euro, la o evaluare de 4 milioane de euro.

    „Cel mai important pentru noi este să fim foarte aproape de break-even, ca să arătăm că nu doar putem să construim o tehnologie superbună, ci putem să construim şi un business sustenabil. Asta este ţinta până la final de an. Şi apoi, pe la începutul anului viitor, vrem să deschidem o altă rundă de finanţare, să atragem nou capital, în special cu focusul de a ataca mai tare pieţele europene. În momentul de faţă începem să le tatonăm, începem să experimentăm pe ele, să vedem care răspund cel mai bine. Iar până la final de an ar trebui să ştim care sunt cele una, două pieţe în care vrem să mergem foarte, foarte tare. Şi automat vom avea nevoie de extra capital ca să ne extindem acolo.“

    Dacă aveţi unproiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.
     

     

  • AMENDĂ de 500 de euro, de la 1 iulie, pentru turiştii care se plimbă în costum de baie, pe stradă, în această staţiune

    Mai multe staţiuni din Italia amendează turiştii care merg pe stradă în costum de baie sau la bustul gol, iar acestea pot ajunge şi până la 500 euro, în funcţie de staţiune.

    Astfel, turiştii nu au voie să se plimbe în costum de baie sau cu pieptul gol pe străzile îndepărtate de malul mării sau de plaje.

    Pe lângă Sorrento sau Tropea, acum şi oraşul Gallipoli declară război „ţăranului turistic”, relatează presa italiană, citată de stiridiaspora.ro.

    Ordonanţa semnată de primarul Stefano Minerva a intrat în vigoare la 1 iulie şi va rămâne operaţională până în a doua jumătate a lunii septembrie. Edilul susţine că a ţinut cont de plângerile primite de la cetăţeni şi turişti în anii precedenţi. Aceştia reclamau că prin tot oraşul erau oameni îmbrăcaţi sumar.

    Ordonanţa, valabilă până la 20 septembrie, prevede, de asemenea, interzicerea intrării în clădiri şi birouri municipale în haine indecente, purtând doar costum de baie, sau la pieptul gol, în pantaloni scurţi ori maieu. De la nord la sud, oraşele sunt gata să dea amenzi pentru cei care nu poartă haine decente în staţiunile turistice.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Shakira riscă o sentinţă de până la opt ani de închisoare. Ce acuzaţii îi sunt aduse artistei

    Shakira este investigată din nou pentru o presupusă fraudă fiscală în Spania. Plângerea ar fi fost făcută de două persoane, pentru o faptă făcută acum cinci ani.

    Reprezentanţii artistei au declarat că Shakira nu a primit niciun fel de notificare referitoare la această anchetă.
    Shakira este investigată din nou pentru o presupusă fraudă fiscală în Spania, iar plângerea ar fi fost făcută de două persoane, pentru o faptă făcută acum cinci ani.

    Autorităţile spaniole o vor verifica pe Shakira pentru a afla modul în care vedeta şi-a achitat impozitul pe venit si pe avere în anul 2018. Shakira aşteaptă să fie judecată pentru o altă presupusă evaziune fiscală de 16,2 milioane de dolari pentru anii 2012, 2013 şi 2014. Cântăreaţa ar putea ajunge in fata judecătorilor, iar în acest caz, procurorul poate cere o sentinţă de până la opt ani de închisoare.

    Reprezentanţii artistei au declarat că Shakira nu a primit niciun fel de notificare referitoare la această anchetă şi că toate detaliile aflate au fost din presă.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • În vremuri în care oamenii aleg o companie mai mult în funcţie de şef, ci nu în funcţie de bani, liderii joacă un rol crucial în dezvoltarea organizaţiilor

    În vremuri în care oamenii aleg o companie mai mult în funcţie de şef, ci nu în funcţie de bani, liderii joacă un rol crucial în dezvoltarea organizaţiilor. Astfel, mai mult decât oricând, educaţia liderilor trebuie să fie printre priorităţile unui business în creştere. Din poziţia sa la şcoala de business IEDC-Bled School of Management din Slovenia, prof. dr. Nenad Filipović îşi pune amprenta pe cea mai importantă resursă a unei companii: liderii săi.

    Prof. dr. Nenad Filipović este director de programe de educaţie managerială la IEDC-Bled School of Management din Slovenia, predă cursuri de management general şi etică în afaceri. În calitate sa de director al proiectelor EMBA la şcoala de business a supervizat peste 200 de proiecte şi a fost mentor personal pentru mai mult de 40 de directori executivi din Europa Centrală.

    Filipović este lector, director de proiect MBA şi director de educaţie executivă la IEDC – Bled School of Management din 1991. A absolvit Inginerie Electrică la Universitatea din Zagreb, Croaţia, unde şi-a luat şi diploma de master în informatică. Filipovic şi-a început cariera profesională ca lector asistent în informatică la Universitatea din Zagreb. După trei ani, s-a alăturat grupului Rade Končar, o mare companie de producţie din Croaţia.

    A fost şef de cercetare şi dezvoltare în divizia de sisteme de control, director pentru vânzări la nivel mondial de tehnologie a informaţiei şi vicepreşedinte senior al grupului responsabil de cercetare şi dezvoltare şi restructurarea grupului.

    Despre managerii români pe care-i vede la şcoala sa, Nenad Filipović spune că au evoluat în ultimii ani şi că au recuperat din decalajele pe care le aveau faţă de cei din ţările mai dezvoltate din regiune.

    „Dacă ne uităm la evoluţia managerilor români de-a lungul timpului, pot spune că am văzut o recuperare. Dacă la începutul tranziţiei, acum 30 de ani, managerii români erau ceva mai puţin educaţi decât în unele dintre celelalte ţări din regiune, acum cu siguranţă sunt la acelaşi nivel sau mai sus. Vedem practicile de afaceri din România destul de dezvoltate, deci toţi oamenii care vin sunt în medie foarte bine pregătiţi. De asemenea, la nivel motivaţional stau foarte bine“, a explicat el.

    Peste 200 de manageri români au urmat până în prezent programele de educaţie managerială oferite de IEDC – Bled School of Management din Slovenia, dintre care mai mult de 60 au fost absolvenţii programului de MBA.

    „Ei vin la programe precum programul de management general şi programul pentru tineri manageri, majoritatea trimişi de companiile lor. De asemenea, lucrăm cu o serie de companii precum Vienna Insurance Group, care este prezent în toată regiunea şi are companii şi în România. Deci cel mai mare număr de oameni vin prin astfel de programe în care lucrăm fie cu managerii, fie cu întreaga companie.“

    Şcoala din Slovenia există de mai bine de 35 de ani, fiind înfiinţată în 1986, iar prof. dr. Filipović spune că vine cu o combinaţie de programe care acoperă învăţarea continuă pentru manageri.

    „Avem practic trei grupuri de activităţi, unul este reprezentat de programele de licenţă, MBA şi DBA – doctorat în administrarea afacerilor, apoi avem o serie de programe mai scurte, programe de înscriere deschise pentru câteva săptămâni sau până la câteva zile, potrivite pentru persoanele aflate în diferite stadii de dezvoltare profesională. Şi apoi avem o mare parte din programele noastre de afaceri care sunt adaptate pentru companii individuale, adaptate la situaţii complete“, a explicat el.

    Aproximativ 85% din veniturile şcolii provin din străinătate, din ţări care sunt în principal în Europa.

    „Bineînţeles că zilele astea este război în Ucraina, nu mai avem afaceri cu Ucraina, am ieşit şi din Rusia, dar avem mai multe companii globale care lucrează cu noi şi din alte teritorii, din Asia Centrală de exemplu. Dar majoritatea afacerilor noastre provin din Europa.“

    Unii manageri îşi plătesc singuri programele studiate, iar mulţi dintre ei îşi conving companiile să-i susţină.

    „Compania plăteşte într-un final. Acesta este cel mai frecvent caz, acela în care plăteşte compania, este întâlnit în 60% dintre situaţii. În cazul unora dintre manageri, compania decide că ar trebui să studieze la un astfel de program pentru că îi pregăteşte pentru o poziţie superioară. În unele cazuri, compania plăteşte o parte din taxă, iar ei plătesc restul. Uneori, compania plăteşte totul. Dar măcar companiile le acordă timp, având în vedere că preferăm ca oamenii să nu-şi părăsească locul de muncă în timp ce urmează cursurile“, afirmă reprezentantul şcolii de business.

    Cursurile unui program durează circa 17 săptămâni, iar costurile pentru un program depind de format, cel standard fiind de 28.500 de euro per angajat.

    Despre sistemul de educaţie din România, el spune că este unul bun la nivel de bază, însă calitatea lui scade odată cu creşterea nivelului educaţional.

    Prof. dr. Nenad Filipović, director de programe de educaţie managerială, IEDC-Bled School of Management, Slovenia: „În perioada aceasta este clar că încă nu ne-am revenit dintr-o serie de crize şi este foarte greu de prezis când ne vom reveni. Vedem fluctuaţia cererii, afacerile internaţionale au o viaţă dificilă în perioada asta. Germania pare să aibă probleme, China pare să aibă probleme, America face mai multe afaceri în interior.“

    „Educaţia din România, aşa cum văd eu lucrurile, urmează aceeaşi capcană a regiunii şi anume că scade calitatea pe măsură ce mergi mai sus. Deci educaţia la nivel de bază este ridicată şi scade pe măsură ce creşte nivelul de studii. Cum poate fi rezolvată această problemă? Prin a urma tendinţele internaţionale, să fie competitivă în studii superioare în IT, inginerie, plus o bună educaţie în ştiinţe sociale. Cred că încă subestimăm nevoia de ştiinţe sociale în aceste zile în companii, este din ce în ce mai multă nevoie să înţelegem comportamentul uman. Aşa că eu cred că vom avea nevoie de o mai bună calitate a educaţiei atât în sectorul tehnic, cât şi în ştiinţele sociale”, a explicat profesorul de business.

    În ceea ce priveşte comportamentul noilor generaţii pe piaţa muncii, el este de părere că cei mai tineri dintre candidaţi caută în continuare anumite lucruri în companiile unde au un loc de muncă, lucruri care nu sunt foarte diferite de cele căutate de vechile generaţii.

    „Oamenii încă sunt în căutare de companii în care pot fi mândri că lucrează, unde pot fi mândri de ei înşişi şi de performanţa lor, unde se pot dezvolta. Am analizat factorii care atrag oamenii să se alăture companiei şi 89% dintre oameni caută un şef bun. Nu este vorba de un salariu bun. Cei patru mari factori în alegerea unui loc de muncă sunt: un şef bun, companie de care să fiu mândru, un job în care sa învăţ şi să mă dezvolt, precum şi salariul primit. Toate cercetările statistice arată salariile pe această poziţie şi acolo nu se schimbă nimic în funcţie de generaţie. Clasamentul a fost acelaşi în ultimii patru ani.”

    Astfel, companiile nu trebuie să-şi schimbe strategiile pentru a atrage noile generaţii, ci doar trebuie să se adapteze la cerinţele pe care le au toate generaţiile de angajaţi care sunt acum prezente pe piaţa muncii.

    „Angajatorii trebuie să ofere sens muncii, şefi buni, fie că le place sau nu. La asta se aşteaptă şi cred că tot mai multe companii îşi dau seama şi încep să o facă. Aşa funcţionează lumea şi nu ar trebui să existe excepţii”, a subliniat Filipović.

    România are nevoie de mai multe investiţii în inovare şi în oameni pentru a fi mai competitivă la nivel internaţional, este de părere prof. dr. Nenad Filipović.

    „Inflaţia este o provocare pentru companii, piaţa muncii vine cu provocări pentru toate companiile, deci există o serie de presiuni externe asupra companiilor. Transformarea companiilor către unele care generează valoare adăugată mai mare, cu competitivitate mai mare la scară europeană este ceva care încă nu vine cu rezultate suficiente. Sunt încă multe lucruri de făcut acolo. În acest sens, structura ofertei companiilor de pe piaţă nu este suficientă pentru a fi competitive pe plan internaţional la scara pe care multora le place să o vadă. România are nevoie de mai multe investiţii în inovare şi în oameni pentru a fi mai  competitivă la nivel internaţional“, a spus el. 

    Astfel, profesorul de business spune că se poate observa  o lipsă a internaţionalizării, din cauza naturii pieţei locale, oamenii sunt obişnuiţi să facă afaceri în România şi în companiile lor.

    „În comparaţie cu alte ţări, poate că au mai puţină experienţă internaţională. În ţările mai mici în special, oamenii sunt mai expuşi experienţei internaţionale.“ Despre mediul de afaceri din România, Nenad Filipović spune că încă suferă de o lipsă de stabilitate, dar asta este o problemă generală în Europa în zilele noastre.

    „În perioada aceasta este clar că încă nu ne-am revenit dintr-o serie de crize şi este foarte greu de prezis când ne vom reveni. Vedem fluctuaţia cererii, afacerile internaţionale au o viaţă dificilă în perioada asta. Germania pare să aibă probleme, China pare să aibă probleme, America face mai multe afaceri în interior.“

    De asemenea, directorul de programe de educaţie managerială la IEDC-Bled School of Management din Slovenia este de părere că organizaţiile încă nu au capacitatea suficientă de a veni cu idei inovatoare care să influenţeze capacitatea companiei, nu doar în România, ci în întreaga regiune a Europei Centrale. Este vorba de idei inovatoare în ceea ce priveşte noi modele de afaceri, utilizarea mai bună a tehnologiilor, unele care în prezent dictează viteza de dezvoltare. „Este interesant de observat că şi pentru economiile mai dezvoltate capacitatea companiilor de a utiliza corect tehnologia digitală în crearea de afaceri, deci transformarea digitală este atinsă la mai puţin de 50% din potenţial. Încă nu ne optimizăm procesele, ceea ce este tipic pentru ceea ce fac companiile mai dezvoltate, digitalizarea canalelor către clienţi. Dacă ne uităm la tranzacţiile băncilor şi ale companiilor de asigurări, care totuşi şi-au făcut canale digitale comparative cu cele din economiile mai bazate, suntem încă în urmă. Dacă ne uităm la retailul digital, suntem încă în urmă şi aici. Toate aceste lucruri sunt interdependente“, a adăugat el.

    Despre piaţa muncii din România şi din regiune, Filipović subliniază că este una cu lipsă de resurse pe toate nivelurile de competenţe, însă lipsa acută se simte la nivel de blue collar.

    Cursurile a circa 60% dintre liderii de business de la IEDC-Bled School of Management din Slovenia sunt plătite de companiile lor; Cursurile unui program IEDC- Bled School of Management durează circa 17 săptămâni, iar costurile pentru un program depind de format, cel standard fiind de 28.500 de euro per angajat.

  • Hunedoara: 15 copaci rupţi de vijelie, mii de oameni fără curent electric

    Ca urmare a avertizărilor meteorologice – cod portocaliu şi cod rosu emise pentru judeţul Hunedoara, reprezentanţii ISU au primit 40 de apeluri prin care se solicita intervenţia echipajelor de urgenţă.

    Astfel, 60 de pompieri din cadrul ISU Hunedoara au intervenit în 17 localităţi: Deva, Petroşani, Călan, Haţeg, Sarmizegetusa, Teliucu Inferior, Teliucu Superior, Lăpugiu de Jos, Ohaba, Ilia, Fizeş, Boholt, Salasu de Sus, Paroş, Orăştioara de Sus, Chitid şi Bretea Mureşană.

    Trei acoperişuri au căzut pe autoturisme sau alte construcţii, 15 copaci au căzut pe căi rutiere, au fost semnalate două avarii la reţele stradale de energie electrică (risc incendiu) şi o curte a fost inundată.

    4.350 de consumatori au rămas fără curent electric.

    De asemenea, circulaţia a fost restricţionată DN 68 Haţeg – Caransebeş şi alte 8 drumuri judeţene au fost blocate.

    La ora transmiterii ştirii., 4 intervenţii sunt în desfăşurare, pompierii acţionând pentru segmentarea şi înlăturarea arborilor căzuţi pe carosabil în localităţile Peşteana, Bretea Streiului şi Petroşani şi pentru remedierea unei situaţii de urgenţă semnalată în localitatea Zeicani, unde mai multe fire de curent electric sunt desprinse de pe stâlpii de electricitate.

    Pentru fenomenele meteorologice periculoase (Cod Roşu) care au fost prognozate s-au emis 2 mesaje RO-ALERT, pentru zonele vizate.

  • Efectele codului roşu în Caraş-Severin: doi oameni prinşi sub acoperiş, alţi doi salvaţi din Dunăre

    Potrivit ISU Caraş-Severin, în urma vântului puternic şi a precipitaţiilor abundente înregistrate într-un timp foarte scurt, au fost înregistrate 175 de apeluri, în intervalul orar 22:20 – 00:30.

    Pompierii militari cărăşeni au fost solicitaţi să intervină pentru înlăturarea efectelor negative produse de furtună în mai multe locaţii din judeţ.

    Cele mai multe situaţii s-au înregistrat în municipiul Reşiţa, unde pompierii au intervenit pentru degajarea mai multor copaci căzuţi pe carosabil pe DN58B, la ieşirea din Reşiţa spre Caransebeş. Traficul a fost oprit timp de aproximativ 120 de minute.

    De asemenea, s-a intervenit pentru degajarea mai multor copaci căzuţi pe carosabil, acoperişuri, precum şi pentru degajarea copacilor căzuţi pe autoturisme pe aproximativ 20 de străzi.

    Două situaţii mai deosebite s-au înregistrat pe str. Zadei, unde două persoane au fost surprinse sub acoperişul unui bloc prăbuşit de vântul puternic. Acestea au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale de către o ambulanţă SAJ şi una SMURD.

    Cea de-a două situaţie a fost semnalată în dreptul Insulei Ostrov, unde două persoane au fost surprinse de furtună pe Dunăre şi au fost recuperate ulterior de Poliţia de Frontieră.

    Pompierii au fost solicitaţi şi în localităţile Zăvoi şi Băile Herculane pentru degajarea copacilor de pe carosabil, precum şi a unui acoperiş care era în pericol de cădere.

    În oraşul Bocşa, pompierii militari, împreună cu cei voluntari, au acţionat pentru stingerea unui incendiu la un stâlp electric.

    De asemenea, Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Ezeriş a acţionat pentru degajarea unui copac căzut pe carosabil, pe DN58A, între Ezeriş şi Fârliug.

    Au fost angrenaţi un număr de aproximativ 70 de militari şi 17 autospeciale din cadrul celor 4 subunităţi de intervenţie ale ISU Caraş-Severin.

    Au fost soluţionate o mare parte din solicitări, acţiunile pentru înlăturarea efectelor produse de furtună urmând să fie continuate şi sâmbătă.

    La ora transmiterii ştirii, nu mai sunt intervenţii în desfăşurare.

  • Analiză BM. Cei mai buni ani

    Rezilienţa este categoric cuvântul pe care pandemia de Covid-19 l-a adăugat în dicţionarul de business al limbii române. În aprilie 2020, când trăiam cu toţii doar cu semne de întrebare şi puţine certitudini, nimeni nu anticipa că doi ani mai târziu, la final de 2022, businessul românesc va trage linie şi va număra 660 mld. lei (135 mld. euro) în plus, practic doi ani cât un întreg deceniu precedent. Rămâne însă şi un indicator care la fiecare criză e martor al contextului economic dificil: numărul de angajaţi. Nivelul din 2008 nu s-a mai regăsit în business de atunci, iar astăzi ne uităm la cei 4,3 milioane de oameni din companii din 2019 şi pare că este un nou prag ce va rămâne greu de atins.

    de Dana Ciriperu

     

    Datele arată că sunt 16 companii şi bănci care au raportat în 2022 un câştig net de peste 1 miliard de lei, pe primele locuri aflându-se OMV Petrom cu 10,3 mld. lei şi Hidroelectrica, rezultat net de 4,3 mld. lei.

    Şi dacă ne uităm de unde am pornit… În vara lui 2020, un studiu al BNR arăta că din 85 de sectoare din economie analizate, pentru 51 de pieţe dinamica era negativă. Astăzi însă cele mai multe sectoare nu doar că au recuperat eventualele scăderi din primul an al pandemiei, dar s-au dus cu mult peste ţintele de creştere. Inflaţia din 2022 a cântărit decisiv şi a dus cifra de afaceri din România la 2.422 mld. lei (490 mld. euro), în creştere cu 17% faţă de 2021, potrivit primelor date trimise la solicitarea ZF de către Registrul Comerţului, care spune că a primit până la 15 iunie bilanţul a 813.000 de firme şi instituţii financiare din România. Ne întoarcem la rezilienţă, cuvântul pe care l-am regăsit în ultimii trei ani în majoritatea discuţiilor cu antreprenori şi executivi de top. În DEX, rezilienţa este definită drept „capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferinţa unui şoc, care poate fi emoţional, economic etc”. În DEX-ul de business a fost mai mult de atât, pentru că dincolo de revenire a fost reconstrucţia, reaşezarea businessului pe noi coordonate la care nimeni nu se gândea în martie 2020.

    Normalitatea de atunci nu mai este cu siguranţă normalitatea de azi. Vorbim astăzi despre săptămâna de lucru de patru zile, despre munca în regim hibrid, despre munca de oriunde, vorbim despre digitalizare într-un ritm mult mai rapid decât ar fi fost prognozat, vorbim despre o nouă normalitate. În acest nou context economic, companiile din România pornesc de la cifre mari. Dacă luăm momentul martie 2020 ca un restart şi ne uităm la cifrele de astăzi, este greu de crezut că un boom similar mai poate fi atins într-un timp atât de scurt. România a mai trăit un moment similar în 2008, dar după acel record atins într-un alt moment de vârf pentru business au urmat opt ani (2009-2016) în care fiecare milion de lei în plus era adăugat cu dificultate. Rezultatul anunţat pentru 2022 este încă provizoriu pentru că există încă firme mari al căror bilanţ financiar pentru anul 2022 nu a fost depus încă. Cifra de afaceri totală după depunerea acestor bilanţuri poate bate pragul de 500 mld. euro. Inflaţia din ultimul an a făcut ca vânzările companiilor mari să crească cu rate de 20-30% în comerţ, servicii şi chiar să se dubleze în sectoare precum energia. Profitul net al companiilor s-a majorat cu 20%, la 250 mld. lei, în timp ce pierderile s-au redus la 33 mld. lei, arată acelaşi bilanţ provizoriu. Datele arată că sunt 16 companii şi bănci care au raportat în 2022 un câştig net de peste 1 miliard de lei, pe primele locuri aflându-se OMV Petrom cu 10,3 mld. lei şi Hidroelectrica, rezultat net de 4,3 mld. lei. Cel mai mare jucător din economie după cifra de afaceri din 2022 este OMV Petrom, care a avut afaceri de 55 miliarde lei, după o creştere de 137%, urmat de compania parte din acelaşi grup OMV Petrom Marketing, care administrează activitatea a aproximativ 600 de benzinării Petrom şi OMV, cu venituri de 23 miliarde lei. Clasamentul este completat de cel mai mare jucător din industria auto, Automobile Dacia, care a raportat venituri de 25 miliarde lei, plus 20% faţă de 2021, iar următoarele două locuri sunt ocupate de Rompetrol Rafinare, cu venituri de 23 miliarde lei,  şi retailerul Lidl, liderul pieţei de comerţ alimentar, cu afaceri de de 18,4 miliarde lei. Potrivit datelor din anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie, ediţia 2023, evoluţia liderilor din business a tras în sus economia pentru că sunt sectoare de piaţă unde creşterea este uniformă, la nivel de top 10, dar şi sectoare unde „scorul” liderului este mult mai bun decât al urmăritorilor. Într-un context marcat însă de inflaţie, de presiune pe costuri, pe forţa de muncă, într-un an în care costul finanţării a crescut şi cuvântul recesiune începe să se audă încet din mediul de afaceri, rămâne de testat un nou prag al rezilienţei în business. 

  • ANAF scoate tunurile grele: Încep controalele masive la persoanele fizice. Cine sunt cei vizaţi de aceste controale

    Persoana fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România, care deţine o avere, atât în România, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro, echivalentul în lei, arată ANAF într-un proiect de ordin pus în dezbatere publică. 

    Echivalentul în lei al celor 25 de milioane de euro este calculat la cursul mediu al euro din anul precedent estimării averii, stabilit de Banca Naţională a României, pe baza datelor deţinute/obţinute de ANAF, în conformitate cu dispoziţiile legale.

    Proiectul arată că estimarea averii se face pe baza datelor şi informaţiilor deţinute sau obţinute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la bunurile mobile şi imobile deţinute, prrecum şi activele financiare deţinute.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va notifica persoanele fizice cu privire la faptul că acestea fac parte din grupul persoanelor fizice cu averi mari, mai arată proiectul de act normativ..

    Grupul de persoane fizice cu averi mari se actualizează o dată la 3 ani.

    Demersul definirii persoanelor cu avere mare face parte din procesul de creare a premiselor legislative şi organizatorice necesare implementării programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari şi a metodelor indirecte de control, ca o expresie normală de integrare a României în tendinţele globale de abordare a fiscalităţii, arată expunerea de motive.

    În scopul asigurării conformării fiscale voluntare a persoanelor fizice ANAF poate proceda la aplicarea unor tratamente fiscale alternative de creştere a conformării fiscale voluntare, pe baza riscurilor identificate, precum şi la selectarea, pe baza analizei de risc, a persoanelor fizice care prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile, în vederea efectuării de verificări ale situaţiei fiscale personale/verificări documentare, în condiţiile legii.

    Tratamentele fiscale alternative constau în îndrumarea persoanelor fizice cu averi mari, în scopul facilitării conformării fiscale voluntare şi derularea unor programe de notificare a persoanelor fizice privind problemele de neconformare identificate.

    Responsabilă cu aceste acţiuni este Direcţia generală control venituri persoane fizice.

  • Se dau 600 de lei de la stat sub formă de tichete! Care sunt condiţiile şi cine poate beneficia

    Veşti bune de la stat, mulţi români fiind eligibili pentru a primi 600 de lei de la stat sub formă de tichete de creşă. Aceste bilete de valoare se acordă lunar angajaţilor care nu beneficiază de concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului. Totuşi, ele pot fi folosite doar pentru achitarea taxelor la creşa unde este înscris copilul, indiferent că este de stat sau privată.

    Se dau 600 de lei de la stat sub formă de tichete!
    Astfel, ajutorul financiar poate ajuta persoanele cu copii mici să se întoarcă mai repede la muncă. În fiecare lună, mii de persoane din România intră în concediu pentru creşterea copilului. Acest lucru poate afecta, într-o oarecare măsură, producţia economică a ţării, astfel că autorităţile au căutat soluţii pentru a încuraja persoanele aflate în concediu de creştere a copilului să revină mai repede la muncă.

    Conform autorităţilor din România, valoarea tichetului de creşă a crescut, din acest an, la 600 de lei, respectiv cu câteva procente, până în aprilie 2023 valoarea unui tichet fiind de 570 de lei. 

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Cum arată singurul parc de aventură subteran unic în Europa, deschis in România

    Club Aventura Praid este unicul parc subteran de aventură din Europa, deschis în 2012 în salina Praid, cu o investiţie iniţială de circa 100.000 de euro, la care s-au adăugat ulterior încă 150.000 de euro.

    Doi ani mai târziu, Marian Petrescu, proprietarul parcului, a investit încă 30.000 în deschiderea unui nou parc de aventură la Băile Tuşnad. În 2014, alături de un asociat, Petrescu a decis să îşi extindă businessul şi în zona Moldovei deschizând parcul de aventură Hamak din judeţul Iaşi, cu o investiţie de 50.000 de euro, care a ajuns, în urma unor modificări ulterioare, la 120.000 de euro.

    Anul trecut, cifra de afaceri a celor trei businessuri s-a ridicat la aproape 250.000 de euro. Cea mai mare parte a veniturilor (150.000 de euro) a fost generată de Club Aventura Praid, urmată de Hamak (circa 80.000 de euro). Parcul de la Băile Tuşnad a avut venituri de 16.000 de euro.

    Investiţiile anuale se ridică la 10-15.000 de euro şi sunt direcţionate în general pe partea de mentenanţă. Pentru anul acesta, Petrescu plănuieşte să investească circa 30.000 de euro în parcul de aventură Praid, pentru modificarea traseelor existente, înlocuirea elementelor şi realizarea a trei trasee noi, unul pentru adulţi şi două pentru copii; pentru parcurile de aventură Băile Tuşnad şi Hamak nu sunt planificate investiţii de extindere.

    Iarna, parcurile Băile Tuşnad şi Hamak sunt închise şi generează doar cheltuieli, spune proprietarul. Salina Praid este însă deschisă tot timpul anului. În cadrul celor trei parcuri de aventură lucrează, în sezon, 25 de angajaţi.