BusinessMagazin

Blog

  • Ce face Guvernul pentru combaterea secetei. Ponta: “România va fi cel mai afectată din Europa”

    “Am văzut şi eu prognozele europene şi e chiar groaznic, e chiar groaznic cât de mult va fi afectată România, cel mai mult din toată Europa, de secetă, dar trebuie să trecem peste anul ăsta greu şi să sperăm că la anul va fi un an bun şi reuşim să recuperăm din ceea ce a rămas în urmă”, a comentat premierul Victor Ponta.

    Ajutorul de minimis se acordă pentru suprafeţe de culturi agricole în teren arabil şi vizează sprijinirea acelor fermieri care au între 1 şi 10 hectare, inclusiv, sprijinul fiind stabilit la 100 de lei pe hectar, a anunţat ministrul de resort, Daniel Constantin. Beneficiarii schemei sunt fermieri persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite conform Ordonanţei de urgenţă 44 din 2008, persoane juridice, precum şi orice alte forme asociative cu sau fără personalitate juridică, constituite conform legii. Beneficiarii estimaţi de către Ministerul Agriculturii sunt în jur de 600 de mii de fermieri, suprafaţa totală care va fi acoperită de acest sprijin este de 1,9 milioane de hectare, iar valoarea totală a sprijinului a fost stabilită în jurul sumei de 42,8 milioane de euro.

    Banii sunt prevăzuţi în bugetul anului 2012, o parte dintre ei, iar cealaltă parte în primele luni ale anului 2013. Suma maximă a sprijinului financiar nu poate depăşi echivalentul în lei a 7.500 euro pentru fiecare beneficiar. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor sunt de circa 42,8 milioane euro şi se asigură de la bugetul de stat. Cererile se depun la direcţiile pentru agricultură, până la data de 15 octombrie 2012, sprijinul financiar începând a fi acordat către fermieri la data de 1 noiembrie 2012.

    Guvernul a aprobat şi o hotărăre prin care, potrivit lui Constantin, “dorim să mărim numărul de beneficiari ai Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, mai exact acei beneficiari ai finanţării nerambursabile pe grupurile de acţiune locală şi pe organizaţiile udătorilor de apă”. Pentru a încasa avansurile de la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, beneficiarii au nevoie de o garanţie, însă pentru a nu întârzia începerea lucrărilor sau rezilierea contractului atunci când beneficiarii nu au aceste garanţii, Guvernul le oferă posibilitatea să meargă la Fondul de Garantare, spre a obţine garanţiile guvernamentale necesare.

    O altă hotărâre, care vizează sprijinul pe suprafaţă acordat începând din toamna acestui an, va fi aprobată de Guvern în prima săptămână a lunii octombrie, vizând componenta europeană, denumită SABS, şi componenta naţională, a spus Daniel Constantin. “În aceste zile suntem în discuţii cu fermierii şi încercăm să obţinem o alocare financiară cât mai mare, pentru sprijinul complementar, de la bugetul de stat, pentru ca fermierii să beneficieze de un sprijin mult mai mare decât în anii precedenţi”, a afirmat ministrul.

    Ministerul Agriculturii intenţionează, de asemenea, să lanseze un proiect care să înceapă a fi finanţat de la 1 ianuarie 2014 şi care să vizeze refacerea sistemului de irigaţii cu fonduri europene. Potrivit ministrului, “există acordul de principiu al Comisiei Europene şi sper ca până la sfârşitul anului să scriem acest proiect şi să avem şi acordul definitiv ca să începem refacerea unei infrastructuri care se află astăzi în proprietatea statului şi care poate deservi peste 800.000 de hectare, în special din sudul, sud-estul şi estul României”.

  • Cei mai mari datornici la fisc obţin o eşalonare pe şapte ani la plata datoriilor

    De asemenea se propune extinderea excepţiei privind constituirea garanţiilor aplicabile instituţiilor publice şi la autorităţile administrative autonome.

    Din datele ANAF, există trei contribuabili care înregistrează datorii mai mari de 300 milioane lei: SRTV, Societatea Naţională de Transport Feroviar CFR Marfă şi Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A.

    Televiziunea Română are circa 3.400 de angajaţi, iar conform unei estimări făcute în primăvară de fosta conducere a TVR, datoriile acumulate din 2005 până la sfârşitul lui 2011 către bugetul de stat se ridicau atunci la 272.699.000 lei, cu o perioadă necesară pentru a plăti această datorie este estimată la 7,5 ani. La 27 iunie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă potrivit căreia Consiliul de Administraţie al TVR trebuie să aprobe, în termen de 45 de zile, un program de redresare economică, cu restructurări economice, de personal şi plata datoriilor fiscale în şase luni. Consiliul de Administraţie al TVR a adoptat, marţi, Programul de redresare economică a televiziunii publice, care prevede şi modificarea organigramei Televiziunii Române şi reducerea personalului la 2.340, fapt care implică concedierea a aproape 980 de angajaţi.

  • Anul şcolar 2012-2013 va începe la 17 septembrie. Va fi introdus bacalaureatul profesional

    Astfel “va rămâne încă o săptămână pentru şcoli să finalizeze pregătirea infrastructurii şcolare a mijloacelor de învăţământ. În mod deosebit spun acest lucru pentru clasa pregătitoare, care este pentru prima dată parte a învăţământului obligatoriu şi pentru care pregătirile au început foarte târziu”, a spus Ecaterina Andronescu, motivând că deşi Legea Învăţământului, care prevedea clasa pregătitoare, a fost promulgată în februarie 2011, abia în martie 2012 a fost aprobat curriculumul.

    În acelaşi timp, a fost aprobată de Ministerul de Finanţe şi va trece miercuri prin şedinţa Guvernului o hotărâre prin care 25 de milioane vor fi alocate şcolilor care au urgenţe majore. “Am umblat destul de mult în ţară în această perioadă şi sunt situaţii cu totul speciale, cum ar fi grădiniţa de la Întorsura Buzăului, care a fost într-un incendiu şi care are nevoie de aceste resurse ca lucrurile să se desfăşoare normal, cum ar fi Şcoala de la Jirov din judeţul Mehedinţi, cum ar fi liceul din Babadag, unde acoperişul a fost luat de o furtună şi, sigur, copiii trebuie să înceapă în bune condiţii”, a explicat Andronescu.

    Pentru clasa pregătitoare s-au încheiat licitaţiile de achiziţie a materialelor didactice şi a mobilierului, iar la 3 septembrie se va încheia şi procesul de acoperire prin suplinire a necesarului de cadre didactice. Andronescu a precizat că anul acesta la niciun nivel de studii nu vor mai preda nici pensionari, nici suplinitori necalificaţi.

    Ministrul a mai spus că în noul an şcolar va fi introdus bacalaureatul diferenţiat, în sensul existenţei unui bacalaureat profesional “pentru cei care nu ţintesc învăţământul superior şi vor să meargă în producţie”. Pentru bacalaureatul profesional, probele de competenţe rămân aceleaşi ca şi la bacalaureatul naţional (competenţă de comunicare în limba română, într-o limbă străină, competenţele digitale) plus o probă practică şi un examen scris legat de educaţia anteprenorială. Pentru această formulă de bacalaureat pot să opteze şi elevii din liceele teoretice. “Luni vom avea deja o primă discuţie la Comisia de învăţământ, la Senatul României, unde se află o ordonanţă de urgenţă care se referă chiar la bacalaureat şi, ca urmare, am putea să producem rapid prin votul Parlamentului această propunere”, a anunţat Ecaterina Andronescu.

  • Când vor avea loc şi cât vor costa alegerile parlamentare. Cum vom vota

    Alegerile nu vor avea loc pe bază de carte de alegător. Prin ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern au fost prorogate termenele de aplicare a dispoziţiilor legale privind cărţile de alegător şi registrul electoral din cauza faptului că până în prezent nu tuturor cetăţenilor români cu drept de vot le-au fost eliberate cărţi de alegător şi, din cauza subfinanţării, registrul electoral nu e operaţional. Prin urmare, prezenţa la vot la alegerile parlamentare din 2012 se va certifica prin aplicarea ştampilei cu menţiunea VOTAT şi data scrutinului sau a unui timbru autocolant cu menţiunea VOTAT şi data scrutinului pe actul de identitate.

    A fost adoptată şi hotărârea care stabileşte bugetul şi cheltuielile alegerilor parlamentare. Bugetul total aprobat este de 199 de milioane de lei, defalcat după cum urmează: 176,01 milioane lei către Ministerul Administraţiei şi Internelor, 4,55 milioane lei către Institutul Naţional de Statistică prin Secretariatul General al Guvernului, 11,2 milioane lei către Autoritatea Electorală Permanentă, 5,25 milioane lei către Ministerul Afacerilor Externe şi 1,99 milioane lei către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

    Hotărârea de Guvern mai prevede înfiinţarea în perioada electorală a unei comisii de transparenţă compusă din câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar, din doi reprezentanţi ai Clubului Român de Presă şi un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente – această comisie va avea rolul de a supraveghea modul în care se vor efectua cheltuielile pentru organizarea alegerilor. Totodată, vor fi înfiinţate la nivel central şi judeţean comisii tehnice pentru coordonarea şi urmărirea îndeplinirii sarcinilor prevăzute în legislaţia în vigoare în domeniul alegerilor.

    Au fost aprobate, de asemenea, modelul timbrului autocolant şi condiţiile de tipărire, de gestionare şi de utilizare a acestuia la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, modelele pentru copia de pe lista electorală permanentă, lista electorală suplimentară, extrasul de pe copia listei electorale permanente sau a listei suplimentare şi ale altor tipizate ce vor fi folosite pentru alegeri. S-au aprobat şi modelele buletinelor de vot şi ale ştampilelor de vot.

  • Poza zilei: cum ar fi să avem aşa ceva în Bucureşti?

    Instalaţiile au acoperit complet spaţiul dintre clădiri, creând impresia unui cer multicolor, spre deliciul celor care au avut norocul să se plimbe pe acolo în canicularele zile de vară. Poza a fost făcută de fotografa Patricia Almeida, care a postat-o pe contul său de Flickr, denumind-o chiar “Cerul de umbrele”.

  • O nouă suspendare? Pe ce mizează politicienii în campania pentru parlamentare

    PSD şi o parte din PNL au ales să-şi recâştige electoratul dezamăgit victimizându-se şi aruncând vina pe presiunile UE şi ale SUA pentru propria lor lege de organizare a referendumului (care păstrase mult blamatul cvorum de prezenţă mult înainte de orice presiune externă) şi pentru faptul că au acceptat decizia CCR, în loc să încalce legea urmând ruşinoasele aberaţii juridice ale unui Ioan Ghişe. Această tactică poate demobiliza însă un electorat dispus să conchidă că indiferent cu cine ar vota, tot “străinii” decid cine conduce România.

    PC (Dan Voiculescu) şi cealaltă parte a PNL (Antonescu-Fenechiu) au ales asmuţirea cetăţenilor la proteste şi chemarea la o nouă suspendare a lui Traian Băsescu, aşa încât referendumul pentru demitere să fie organizat împreună cu alegerile. Această tactică poate agasa electoratul deja iritat de eşecul aventurii în care USL i-a atras în vară şi sătul de suspendarea lui Băsescu ca unică temă existentă pe scena politică.

    De cealaltă parte, nou-născuta alianţă a dreptei (PDL, ICCD, NR, PNŢCD, FCD) nu se arată nici ea dornică să iasă din retorica referendumului, acuzând încă din textul manifestului de lansare că “forţele trecutului s-au coalizat împotriva statului de drept şi a justiţiei” şi că “destinul naţional şi euro-atlantic al României este pus sub semnul întrebării”, astfel încât este necesară o contra-alianţă a forţelor de centru-dreapta.

    Această tactică reduce noua alianţă la un fel de USL pe dos, având ca unic scop anihilarea adversarului, în numele ideii – patentate deja de USL – că electoratul trebuie să voteze cu orice preţ cu “noi”, numai ca să scape de “ei”, iar orice cârtire la adresa candidaţilor propuşi e interzisă, fiindcă dă apă la moară adversarului. Primitiv? Da, dar explicabil atât pentru USL, cât şi pentru alianţa dreptei: participarea pe cont propriu la nişte alegeri tratate ca un proces electoral normal şi nu ca o acţiune eroică de salvare a ţării nu ar asigura nici pentru PSD majoritatea în Parlament, nici pentru PDL un statut solid în opoziţie, nemaivorbind de visul democraţilor de a recâştiga majoritatea ca în 2004 şi 2008, eventual cu PP-DD pe post de “soluţie imorală”.

  • Ce vedem la cinema: “Dansul dragostei 4: Revoluţia” (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Emily (Kathryn McCormick) soseşte la New York cu speranţa de a deveni o dansatoare profesionistă şi ajunge să se îndrăgostească într-un timp relativ scurt de Sean (Ryan Guzman), liderul unui dance crew specializat în flash mob-uri extrem de elaborate, cunoscut sub numele “The Mob”. Atunci când un prosper om de afaceri vrea să investească în dezvoltarea cartierului trupei de dans, prin demolarea unei zone şi relocarea a mii de oameni, Emily trebuie să-şi unească forţele cu Sean şi “The Mob”, pentru a transforma arta şi dansul într-un protest artistic.

    Ce vedem la cinema: “Dansul dragostei 4: Revoluţia” (GALERIE FOTO)

    Împreună cu colegii de trupă, cei doi încep o adevărată revoluţie, fiind dispuşi să-şi sacrifice toate visurile de o viaţă pentru cea mai nobilă cauză: salvarea comunităţii în care au crescut.

    “Dansul dragostei 4: Revoluţia” (VIDEO)

    Din 7 septembrie, MediaPro Distribution prezintă în premieră “Dansul dragostei 4: Revoluţia” în cinematografele: CinemaPro, Hollywood Multiplex, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex Baneasa, Lotus (Oradea), Odeon Cineplex (Cluj), Cityplex (Constanţa, Tulcea şi Braşov), Cinema City (Cotroceni, Arad, Arad Galeria, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Constanţa, Iasi, Piteşti, Sun Plaza, Timisoara, Târgu-Mureş), Cortina (Oradea), Cinema, “Eugen Ionescu” (Slatina), Cinema Florin Piersic (Cluj), Patria (Craiova şi Bucureşti), Premiera (Ploieşti), Cinema Arta (Târgu Mureş), Cinema Grand Mall (Satu-Mare), Glendale (Bucureşti).

  • Ce le-a răspuns preşedintele Băsescu celor care i-au cerut demisia când o conducea pe EBA la Primărie

    În momentul în care Traian Băsescu a apărut la braţ cu Elena Băsescu şi cu soţia sa, oamenii au început să huiduie şi să scandeze “Demisia” şi “Hoţii”. “Nu e în regulă” şi “După nuntă!”, a comentat şeful statului, care a fost totuşi aplaudat de câteva persoane. Elena Băsescu a ajuns la Primăria Sectorului 2. Aceasta este însoţită de tatăl său, preşedintele Traian Băsescu, şi de mama sa Maria Băsescu. Preşedintele a fost huiduit de zecile de protestatari adunaţi în faţa sediului Primăriei Sectorului 2. Protestatarii strigau “Demisia!” şi “Jos Băsescu!”.

    Mai multe pe gandul.info

  • Cum a fost la concertul Red Hot Chili Peppers

    Bucureştiul şi-a adăugat un nou nume de calibru în istoria marilor concerte găzduite, despre care s-a vorbit şi se va vorbi în continuare, de această dată având şi un loc de desfăşurare pe măsură – Arena Naţională. O mare de oameni a păşit prima dată pe gazonul stadionului, umplut şi în tribune şi pe peluze aproape până la refuz cu ocazia multaşteptatului concert. S-a intrat fără a se aştepta prea mult, s-a şi băut bere din abundenţă, organizarea făcând faţă cu brio mulţimii.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Melodia zilei: Deadmau5 ft. Gerard Way – Professional Griefers

    Piesa beneficiază de aportul vocal al lui Gerard Way de la My Chemical Romance.

    Albumul este realizat de Deadmau5 (Joel Thomas Zimmerman) în colaborare cu Cypress Hill, Imogen Heap, Wolfgang Gartner, Chris James şi Gerard Way.