BusinessMagazin

Blog

  • Drumul de la Micul Paris la Bucureştiul de astăzi

    Acum circa un secol, pe la 1900, Micul Paris avea propriul Montmartre şi încerca să îşi construiască şi Champs Elysées-ul autohton, după chipul şi asemănarea originalului aflat în marele Paris. Tot atunci Calea Victoriei era artera emblematică a Bucureştiului, locul unde damele “bine” mergeau să îşi cumpere haine de blană şi să îşi croiască rochii după ultima modă. Era locul unde trebuia să fii văzut. Piaţa Unirii era populată de hale, prăvălii şi tarabe, un adevărat pol de comerţ al vremii. Nu se lăsau mai prejos nici străzile din actualul centru istoric care erau ocupate de meşteşugarii care mergeau mână în mână cu proprietarii de hanuri şi cârciumi. A rămas mărturie până astăzi caru’ cu bere, care, dacă ar putea vorbi, ar spune multe. Actualul bulevard Elisabeta, Calea Moşilor sau Calea Griviţei completau şi ele peisajul comercial al Bucureştiului de altă dată. Astăzi puţine sunt clădirile, restaurantele sau magazinele care mai stau să povestească vremurile de mult apuse. În afară de Calea Victoriei – un pol al modei de lux – şi centrul istoric – kilometrul zero al distracţiei -, fostele artere comerciale aşteaptă cuminţi chiriaşii. Pe Calea Moşilor au mai rămas doar farmaciile. Până şi băncile au fugit, lăsând în urmă zeci de spaţii goale. Regina Elisabeta nu stă nici ea mai bine. A fugit tot comerţul la mall?

    Bucureştiul are zece malluri, iar dacă adaugi şi centrele comerciale, numărul spaţiilor creşte undeva pe la 15. Raportând numărul de metri pătraţi la numărul de locuitori, Capitala rămâne chiar şi aşa în urma oraşelor mari din regiune precum Budapesta, Praga sau Varşovia. Mai este loc de dezvoltare? Planuri sunt, însă ritmul de construcţie este încetinit dacă facem comparaţia cu situaţia de acum patru-cinci ani. Totuşi dezvoltatorii nu se lasă păgubaşi în încercarea lor de a prinde din urmă celelalte capitale din Europa Centrală şi de Est. Ce îi încurajează?

    Zilnic circa 300.000 de români calcă pragul centrelor comerciale şi mallurilor din Bucureşti sau, altfel spus, fiecare locuitor al capitalei trece cel puţin o dată pe săptămână printr-un mall. Centrul cu cel mai mare trafic atrage circa 60.000 de oameni într-o zi. Prin comparaţie, doar centrul vechi – “o aglomerare” de 150-200 de baruri, restaurante şi cafenele – reuşeşte o asemenea performanţă şi doar în zilele bune, de weekend de vară. Calea Moşilor, una dintre cele mai importante artere comerciale ale secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, nu mai păstrează nimic care să amintească de “gloria de altădată”. Trecătorii de astăzi nu vin aici la plimbare sau la cumpărături de rochii, pălării sau pantofi, ci sunt doar în trecere, merg grăbiţi, uneori fără să întoarcă măcar capul, pe lângă vitrinele de cele mai multe ori goale. Ce s-a ales de magazinele de altă dată?

    În apropiere de Calea Moşilor a luat fiinţă primul magazin universal al Capitalei – “Vulturul de Mare cu peştele în ghiare”. Pânzeturi felurite, ţesături şi materiale menite să ia ochii trecătorilor decorau vitrinele magazinului construit parcă după chipul şi asemănarea magazinului “La Paradisul Femeilor” imaginat de Émile Zola în cartea cu acelaşi nume. Magazinele de delicatese, restaurantele şi prăvăliile defineau profilul Căii Moşilor. Doctorul Alexandru Popescu scrie că aici a fost construit la 1859 şi hanul Solacolu, local frecventat de personalităţi precum Alecsandri, Eminescu, Constantin Tănase, Maria Tănase, Liviu Rebreanu sau fraţii Teodoreanu. Astăzi Calea Moşilor nu mai este vizitată decât de trecători grăbiţi aflaţi în căutare de farmacii sau case de schimb. Până acum circa un an această arteră era şi una dintre preferatele băncilor, care au început însă să închidă una câte una filialele de aici.

    “Calea Moşilor a avut întotdeauna două mari probleme esenţiale, care au afectat permanent comerţul în zonă. În primul rând este vorba de lipsa locurilor de parcare şi în al doilea rând de lipsa unui mijloc rapid de transport, respectiv metrou”, spune Ştefania Harabagiu, unul dintre fondatorii Brand Support, agenţie de strategie şi creaţie în trade marketing. Ea explică faptul că, deşi nici mallurile nu sunt întotdeauna deservite de metrou, acestora nu le lipseşte însă parcarea, un element cheie în ziua de astăzi.

    “Lipsa ambelor elemente este dramatică, în sensul în care au rămas pe Moşilor numai comercianţii nostalgici.” În opinia sa, şansa pe care o are Calea Moşilor este să ofere comerţ specializat şi “primul care îmi vine în minte este cel care a dispărut din centrul vechi, respectiv cel cu textile şi cel pentru mirese”. În zonă deja şi-au încercat norocul o serie de comercianţi (atât de puţini însă că îi poţi număra pe degete) şi norocul le-a zâmbit, spune ea.

    Ştefania Harabagiu îşi aminteşte că au fost într-adevăr ani în care existau mărci pe Calea Moşilor pe care nu le mai găseai altundeva, cum a fost cazul Hush Puppies, unul dintre cei mai mari retaileri de încălţăminte la nivel mondial. Timpul şi-a pus însă amprenta pe artera dominată astăzi de blocurile de zece etaje colorate în roz, portocaliu şi verde praz, ca urmare a programului de reabilitare termică, şi de spaţiile comerciale ale căror geamuri sunt tapetate cu semnele “de închiriat”. “Cine poate concura cu mallurile din ziua de azi, un paradis al comerţului cu bugete serioase?”, explică situaţia fondatoarea Brand Support.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 3-9 septembrie

    9.06-20.09
    Festivalul de teatru “Bucureştii lui Caragiale” (Centrul Istoric şi Grădina Pariziană, Bucureşti)

    6.09
    Eurostat publică a doua estimare preliminară a PIB în T2 în UE şi zona euro

    6.09
    Reuniunea Consiliului BCE (Frankfurt)

    7.09
    INSSE publică indicii valorici ai cifrei de afaceri şi ai comenzilor noi în industrie pentru luna iulie

    7.09
    WeDance @ Karnivale (Arenele Romane, Bucureşti)

    7-8.09
    DE.KOLECTIV Festival 2012 – muzică electronică (MNAC, Bucureşti)

    7-9.09
    Festivalul Posada Rock 2012, cu Ava Inferi, Krypton Reunion, Celelalte Cuvinte (Stadionul Municipal Câmpulung Muscel)

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    336.830 lei
    donaţiile primite de preşedintele Traian Băsescu în perioada campaniei pentru referendum, din care a cheltuit în total 336.705 lei

    11,8%
    cu atât au crescut sosirile în structurile de primire turistică în luna iunie, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în timp ce înnoptările au înregistrat o creştere cu 7,2%

    0,4 mld. euro
    excedentul comercial al UE din comerţul cu bunuri în iunie 2012, comparativ cu un deficit de 15,3 mld. euro în iunie 2011, în timp ce excedentul comercial al zonei euro a fost de 14,9 mld. euro, raportat la un excedent de 0,2 mld. euro în iunie 2011

    24,1%
    ponderea companiilor care au oferit formare profesională continuă (FPC) angajaţilor în anul 2010, faţă de numărul total de companii incluse în cercetarea INSSE (46.000)

    3.856
    numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna iulie 2012, în scădere cu 1,8% faţă de luna precedentă şi cu 0,7% faţă de iulie 2011

  • Cine sunt corifeii dreptei

    Definitivarea listelor electorale ar putea împiedica alte astfel de certuri, dar nu şi concurenţa reală între liderii alianţei, îndeosebi între Vasile Blaga, Mihail Neamţu şi Mihai-Răzvan Ungureanu, deşi MRU este cel mai bine cotat dintre ei în sondaje şi e puţin probabil să fie surclasat. În plus, după cum a dovedit-o reacţia europarlamentarului PDL Cristian Preda, care a spus că politicienii care pleacă din PDL spre a se înscrie în ICCD (primele cazuri: Dănuţ Liga şi Ştefan Pirpiliu) nu vor fi acceptaţi să candideze la alegeri, planul mai vechi de consolidare a ICCD prin migrarea sub aripa lui Ungureanu a celor mai puţin corupţi din PDL va întâmpina dificultăţi.

    Conform unui sondaj din iunie realizat de CSOP, Mihai-Răzvan Ungureanu era cotat cu 18% în clasamentul încrederii alegătorilor, în timp ce Vasile Blaga avea 14%. Aceeaşi diferenţă de patru puncte a fost invocată şi în ultima săptămână de către Vasile Blaga, care a spus că ea ar rezulta din sondajele interne ale PDL, deşi liderul democrat nu a precizat şi care anume sunt procentele. Referitor la partide, un sondaj CSOP din perioada 10-13 august arăta că USL ar obţine la alegeri 50% din voturi, PDL cca 20-22%, PPDD cca 12-13%, UDMR – 5%, PRM – 4%, ICCD – 3%, Noua Republică – 2%.

    Alianţa, deocamdată fără nume, este formată din PDL sub conducerea lui Vasile Blaga, Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta a lui MRU, Noua Republică a lui Mihail Neamţu, PNŢCD aripa Aurelian Pavelescu şi Fundaţia Creştin-Democrată a lui Teodor Baconschi şi Adrian Papahagi, cărora ar urma să li se alăture Forţa Civică a lui Adrian Iuraşcu (pe listele căreia ar putea candida MRU) şi poate mişcarea agricultorilor iniţiată de Stelian Fuia.

    Copreşedinţii alianţei sunt Vasile Blaga, Mihai-Răzvan Ungureanu, Mihail Neamţu şi Aurelian Pavelescu. Manifestul semnat de cele cinci fomaţiuni se intitulează “Români, sus inima! România are viitor” şi este primul pas al alianţei electorale de centru-dreapta care va participa la alegerile parlamentare din 2 decembrie. Textul manifestului:

    “Domnia legii şi democraţia nu sunt niciodată definitiv câştigate.

    La mai bine de două decenii de la prăbuşirea comunismului în România, forţele trecutului s-au coalizat împotriva statului de drept şi a justiţiei.

    La peste jumătate de deceniu de la integrarea României în NATO şi Uniunea Europeană, forţele trecutului ridică glasul, provocator şi iresponsabil, împotriva partenerilor noştri europeni şi americani.

    Destinul naţional şi euro-atlantic al României este pus sub semnul întrebării.

    Niciodată, de la mineriade până azi, ţara nu a avut o mai proastă imagine externă.

    Incapabilă să gestioneze criza economică, puterea de stânga a generat în plus o criză politică şi instituţională.

    În loc de “revoluţia bunului simţ” pe care o promitea, coaliţia socialist-liberală a declanşat contrarevoluţia bunului plac.

    USL a subminat statul de drept, a schimbat regulile jocului democratic şi a şubrezit instituţiile statului.

    Lipsită de program şi viziune, stânga practică exclusiv discursul urii şi propaganda minciunii.

    Criza politică şi criza instituţională îşi au rădăcinile într-o profundă criză morală.

    Binele comun este sacrificat pentru interese personale.

    Oameni străini de interesul naţional, speriaţi de justiţie, dependenţi de imunităţi au recurs la sprijinul unor veritabile grupuri infracţionale, cum au recunoscut chiar unii dintre ei.

    Forţele politice şi civice pe care le reprezentăm se unesc pentru a oferi o alternativă coerentă împotriva acestor ameninţări.

    Am ascultat glasul societăţii, am înţeles nemulţumirile şi năzuinţele cetăţenilor români, am luat notă de exigenţele partenerilor noştri occidentali, şi suntem gata să ne asumăm imperativul acestui moment istoric.

    Propunem societăţii româneşti o platformă politică articulată în jurul valorilor de centru-dreapta.

    Vom coagula energiile reformatoare, vom reclădi încrederea în domnia legii şi în democraţie, vom reda speranţa în viitorul României europene.

    Suntem animaţi de orientările doctrinare ale dreptei populare europene, în pluralitatea sa de opţiuni creştin-democrate, conservatoare şi liberale.

    În centrul platformei se află o alianţă electorală între partide.

    Aceasta este sprijinită de organizaţii neguvernamentale menite să capteze suflul civic de centru-dreapta existent la toate nivelurile societăţii româneşti.

    Scopul nostru imediat este câştigarea alegerilor parlamentare.

    Pe termen mediu şi lung misiunea dreptei unite este consolidarea statului de drept, justiţie pentru toţi şi prosperitate pentru fiecare.

    Ştim că nu putem consolida statul fără a reforma clasa politică.

    Am convenit să adoptăm un cod etic şi de integritate comun, pentru un parlament curat.

    Vom selecta candidaţii la alegerile parlamentare pe criterii de merit şi integritate.

    Vom elabora un program de guvernare comun.

    Propunem concetăţenilor noştri un proiect naţional şi social bazat pe un nou pact politic.

    Vom continua lupta împotriva corupţiei, oricâte costuri politice ar avea, inclusiv în propriile noastre rânduri.

    Dorim un stat modern şi european, solidar, nu asistenţial, echitabil, nu egalitar; un stat suplu şi funcţional – nici minimal, dar nici omniprezent.

    Sprijinim munca, iniţiativa, spiritul de întreprindere, pe care ne angajăm să le eliberăm de poveri birocratice şi fiscale excesive.

    Ne adresăm tuturor cetăţenilor, şi cu precădere clasei de mijloc.

    Dorim să refacem corpul naţiunii române, din care nu pot fi excluşi samavolnic milioanele de cetăţeni care trăiesc în afara graniţelor.

    Credem într-o politică externă coerentă şi responsabilă, fără tensiuni artificiale în relaţiile cu vecinii, cu partenerii europeni şi euro-atlantici.

    România are nevoie de o clasă politică europeană, de politicieni bine calificaţi profesional şi decenţi în comportament.

    Politicienii trebuie să slujească binele comun, să se rupă o dată pentru totdeauna de interesele personale sau clientelare.

    Clasa politică din România trebuie să se sprijine pe forţele vii ale societăţii, pe cei liberi şi puternici, pentru a clădi prosperitatea şi a face posibilă solidaritatea cu cei aflaţi în nevoi.

    Facem apel la toţi oamenii vrednici care se recunosc în principiile de centru-dreapta să vină alături de noi şi să susţină această platformă.

    Construcţia noastră rămâne deschisă pentru partide, organizaţii şi persoane care se recunosc în acest manifest.

    România are suflet, România are destin naţional, România are viitor european!”

  • Poza zilei: Muzeul statuilor subacvatice

    Spaţiul muzeului subacvatic – MUSA (Museo Subacuático de Arte) – este inclus în Parcul Naţional Marin, pentru importanţa lui de mediu, dat fiind că un scop pentru care a fost înfiinţat muzeul a fost să ilustreze interacţiunea armonioasă între formele artistice create de om şi recifele naturale din zonă. Statuile, amplasate în două galerii – prima la opt metri adâncine, accesibilă atât scufundătorilor, cât şi practicanţilor de snorkeling, iar a doua la patru metri adâncime sub nivelul apei – ocupă o suprafaţă de 420 mp şi cântăresc peste 200 de tone. Parcul Marin Cancun atrage peste 750.000 de vizitatori anual.

    Muzeul a fost înfiinţat în 2009 de Jaime Gonzalez Cano de la Parcul Naţional Marin, Roberto Diaz de la Asociaţia Nautică din Cancun şi artistul plastic Jason deCaires.

  • Câţi bani a strâns la nuntă Elena Băsescu (GALERIE FOTO)

    Elena Băsescu şi Bogdan Ionescu anunţau anterior, într-un comunicat de presă, că la nunta lor vor avea aproximativ 600 de invitaţi, că verighetele sunt din aur rose şi au costat împreună 500 de euro, culoarea tematică a evenimentului va fi roz fane, iar luna de miere au amânat-o pentru iarnă sau anul viitor. Naşii au fost prietenii lor Aura-Mari Mustea-Şerban şi deputatul Răzvan Mustea-Şerban, fost ministru al comunicaţiilor, iar mireasa a fost însoţită, conform traditiei româneşti, de o singură domnişoară de onoare şi un singur cavaler de onoare, respectiv verişoara sa primară Raluca Băsescu şi prietenul lor Codin Maticiuc.

    Meniul a conţinut printre altele, caviar, pastă de jambon, sărmăluţe în foi de viţă şi de varză, costiţă, mămăliguţă, smântână, ruladă de curcan, pulpă de viţel. Atmosfera a fost întreţinută de interpreţii Aurel Tamaş, Călin Geambaşu, Smiley Band şi de un DJ. Conform aceleiaşi surse, citată de Mediafax, rochia miresei este din dantelă Sophie Hallette, organza din mătase naturală şi tafta, a fost realizată de designerul autohton Anca Maxim şi a costat în jur de 4.500 de euro.

    Maşini de zeci şi sute de mii de euro au aşteptat în coloană la controlul de securitate de la intrarea în curtea palatului Snagov, în seara zilei de sâmbătă, începând cu orele 21, iar primele informaţii arată că circa 800 de persoane ar fi participat la petrecerea organizată după cununia religioasă. Printre invitaţi s-au numărat regele romilor, Florin Cioabă, Prinţul Paul al României, alături de Prinţesa Lia, politicieni precum fostul primar al Capitalei, Adriean Videanu, fostul ministrul al dezvoltării, Elena Udrea, europarlamentarul Cristian Preda, consilierul prezidenţial, Dorel Onaca, dar şi alţi membri marcanţi ai PDL, Ioan Oltean şi Alin Popoviciu. Primele calcule arată că, la un dar cu valoare medie de 1.000 de euro, suma adunată de miri ar ajunge cu uşurinţă la un milion de euro. Banii strânşi la nuntă ar putea depăşi foarte uşor acest prag, dat fiind că sute dintre invitaţi au averi de peste un milion de euro, iar în cazul lor cadoul ar putea fi mult mai consistent. Preşa vehiculează şi faptul că mulţi dintre politicienii aflaţi la eveniment ar fi fost promovaţi în viaţa politică de către tatăl miresei, Traian Băsescu, iar darul oferit mirilor poate fi considerat o formă de recunoaştere a sprijinului acordat în timpul carierei.

  • Frica de Băsescu păzeşte bostănăria

    Un scenariu, alimentat inclusiv de surse din PDL, susţine că democrat-liberalii ar pregăti o moţiune de cenzură contra guvernului Ponta, menită să aducă la putere un cabinet apolitic care să pregătească alegerile parlamentare. Un altul reînvie trocul propus USL de însuşi Traian Băsescu, în care preşedintele ar demisiona dacă suspendatorii săi acceptă modificarea Constituţiei după rezultatul referendumului din 2009.

    Vasile Blaga, liderul PDL, s-a declarat însă convins că Traian Băsescu e dornic să coabiteze cu guvernul USL, pornind de la teme ca schimbarea Constituţiei, “parcursul nostru euroatlantic” şi pregătirea de aderare la Schengen.

    În ce-l priveşte pe premierul Victor Ponta, principala problemă legată de coabitare pare să fie pentru el relaţia cu străinătatea, în condiţiile în care ar vrea, dar nu ştie cum să-şi delimiteze guvernarea de impactul erorilor sau al ilegalităţilor guvernării precedente. La şedinţa de guvern de sâmbătă, Ponta le-a spus miniştrilor că din punctul lui de vedere, “cea mai gravă problemă a acestei toamne pentru România este faptul că începe uşor, uşor să vină decontul anilor pierduţi pentru fonduri europene – 2009, 2010, 2011”, context în care “sunt două variante: ori împreună membrii Guvernului cu domnul preşedinte reinstalat, domnul Băsescu, şi cu ceilalţi încercăm să explicăm la Bruxelles că neregulile, faptele de corupţie descoperite în 2009, 2010, 2011 trebuie sancţionate, foarte bine, dar nu trebuie plătite de tot poporul român în 2012, asta e varianta pozitivă; dacă vom merge pe varianta negativă, în care ne aruncăm unii pe alţii vina şi o să fim împroşcaţi cu noroi că e guvernul USL, care în 2010-2011 n-a făcut ce trebuie, probabil că o să pierdem o mulţime de bani, nu noi, Guvernul, ci România şi cred că ăsta e lucrul cel mai rău care se poate întâmpla ţării noastre, indiferent de cine deţine guvernul şi indiferent de bătăliile interne”.

  • Imagini de la nunta Elenei Băsescu

    După slujba de oficiere a căsătoriei religioase a Elenei Băsescu cu Bogdan Ionescu care a avut loc la biserica Sfântul Spiridon din Capitală, petrecerea a continuat la Palatul Snagov. Elena Băsescu a postat pe Twitter imagini în care dansa cu preşedintele ţării, tortul de la petrecere şi poze alături de invitaţi.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • BACALAUREAT 2012: Edu.ro a publicat rezultatele sesiunii de toamnă. Promovabilitatea pe judeţe

    Promovabilitatea la sesiunea de toamnă a BACALAUREATULUI desfăşurată în Capitală a fost de 18,52%, aproape egală cu cea de anul trecut (17,82%), au precizat duminică, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), după centralizarea rezultatelor.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Recolta de toamnă: o nouă emisiune de euroobligaţiuni

    Momentul emisiunii, estimat de secretarul de stat Enache Jiru pentru Bloomberg, este într-adevăr prielnic, având în vedere iminenţa unor noi măsuri de relaxare monetară din partea BCE şi/sau a Rezervei Federale a SUA, dar şi faptul că România dispune de suficiente fonduri de rezervă încât să nu depindă total de ceea ce oferă piaţa internă sau investitorii externi pentru a-şi satisface nevoile de finanţare şi a-şi plăti datoriile.

    “Rambursarea creditului de la FMI ar putea exercita presiuni asupra rezervelor valutare în următorii doi ani, însă impactul negativ va fi contrabalansat cel puţin parţial de emisiunile de titluri planificate de MFP pe pieţele externe şi de aşteptata creştere a absorbţiei fondurilor europene”, notează analiştii Raiffeisen, adăugând că rezervele valutare sunt mari, acoperind în medie 7,4 luni de importuri.

    “O emisiune de eurobonduri ar putea fi lansată în această toamnă, ceea ce ar consolida rezervele valutare ale băncii centrale si ar ţine în frâu cresterea randamentelor la obligaţiuni pe piaţa locală în ultimul trimestru din acest an”, notează la rândul lor analiştii BCR, care estimează, în acest context, că leul va fluctua în intervalul 4,4-4,6 în perioada rămasă din acest an.