Blog

  • Pielea ursului din Ungaria. Cel mai ambitios plan de relansare economica din Europa de Est

    Metoda de iesire din criza “prin noi insine, cu banii vostri” pe
    care o testeaza acum guvernul lui Viktor Orban ar putea, daca
    printr-o minune va reusi, sa refaca echilibrul bugetar al Ungariei,
    sa dea idei si guvernelor din regiune care se confrunta cu probleme
    similare. Sau, in caz contrar, sa compromita pentru multa vreme
    orice tentativa de aventura economica pe care acestea ar dori s-o
    incerceIn toamna lui 2008, cand Ungaria soca mediile financiare
    anuntand ca imprumuta 20 de miliarde de euro de la FMI pentru a
    face fata crizei, politicienii din Romania erau cu gandul departe,
    la cum sa-si stimuleze mai eficient electoratul in perspectiva
    parlamentarelor, si nu la recesiunea care batea la usa, nestiuta si
    neprevazuta de nimeni.

    Nu-i vorba, nici politicienii sau FMI nu stiau prea bine ce va
    urma. Premierul socialist de atunci, Ferenc Gyurcsany, laolalta cu
    expertii FMI, estimau o scadere de 1% a economiei ungare pentru
    2009, iar FMI afirma ca pana in 2010, economia Ungariei nu va mai
    avea crestere si va ajunge la potentialul sau maxim de 3% abia dupa
    2011. In cele din urma, 2009 s-a incheiat cu o scadere a PIB de
    6,3%, Gyurcsany a pierdut rasunator alegerile in acest an si a
    revenit la putere copilul teribil al politicii maghiare, Viktor
    Orban, fost premier intre 1998 si 2002. Ales cu o majoritate
    zdrobitoare, Orban trebuie acum – cand bugetul pe 2011 este in
    plina dezbatere – sa inceapa decontul promisiunilor electorale, de
    reducere a impozitarii pentru populatie si de crestere in paralel a
    veniturilor, o asociere neobisnuita, mai ales pentru o economie
    neiesita din recesiune.

    Si trebuie sa faca asta fara un imprumut extern, nici macar de
    tip preventiv, dupa ce in vara a rupt discutiile cu expertii de la
    FMI si Banca Mondiala, care venisera sa impuna noi masuri de
    austeritate in schimbul deschiderii altor linii de finantare
    (datoria publica a Ungariei a ajuns la 83% din PIB, iar deficitul
    ar trebui redus inca de anul acesta la 3,8% din PIB, de la 4,4%
    anul trecut). Asa ca propunerea de buget cu care Fidesz,
    formatiunea de centru-dreapta condusa de Orban, s-a prezentat la
    sfarsitul lunii octombrie e construita pe binomul “reducem
    fiscalitatea – crestem veniturile bugetare”, cu care in Romania
    anului 2004 o coalitie amorfa intre liberali si socialisti a
    castigat puterea si a pus umarul la o crestere economica
    accelerata.


    Ca si in cazul Romaniei, sperantele actualului executiv de la
    Budapesta se leaga de increderea aproape mistica intr-o crestere
    economica venita pe seama unei cote unice mici, care va stimula
    rapid economia si va permite bugetului sa se amelioreze. Iar la
    aceasta se adauga fermitatea fata de marile companii care inca fac
    profit sau macar au facut in anii anteriori – e vorba de “taxele de
    solidaritate” pe care Orban vrea sa le perceapa pana in 2012 (sau
    chiar pana in 2014, conform celor mai recente informatii privind
    proiectia bugetara multianuala), in special pentru retail, energie,
    telecom, detinute – o coincidenta, desigur – in majoritate de
    actionari straini.
    Concret, bugetul pe 2011 e construit luand in calcul o cota unica
    de impozitare de 16% pentru populatie si o cota unica pentru
    intrepinderile mici si mijlocii de 10%.

    In schimb, sectoarele sus-amintite, se spera, vor contribui cu
    circa 1,9 miliarde de euro (520 de miliarde de forinti) la buget in
    2011, din spirit de solidaritate si dupa modelul sistemului bancar,
    care a inghitit cu mare greutate o astfel de suprataxa inca din
    vara. In previziunile cabinetului Orban, milioanele de euro se
    insira ca steagurile politaiului Pristanda: 804,3 milioane de euro
    vor intra inca din acest an la buget din supraimpozitarea
    profiturilor din retail, energie si telecom, iar anul viitor 726 de
    milioane de euro din suprataxarea sistemului bancar, 1,3 miliarde
    euro din recanalizarea contributiilor pentru pensii, dinspre
    pilonul doi spre pilonul unu (de la companiile de asigurari, catre
    bugetul statului, incepand de luna aceasta si pana in decembrie
    2011), 3,6 miliarde de euro (intre 2013 si 2015) din renegocierea
    parteneriatelor public-private aflate in derulare etc.

  • Fatuloiu il ataca pe seful Politiei: este “obedient”, “a distrus un concept cu care am intrat in UE”

    Dan Fatuloiu, seful Departamentului Ordine si Siguranta Publica
    din Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), a declarat,
    luni, intr-un interviu pentru postul Antena 3, ca ii reproseaza lui
    Petre Toba “obedienta, faptul ca nu e recunoscut de oameni si lipsa
    de comunicare cu acestia”.

    Fatuloiu a mai spus ca, in locul acestuia, ar pune la conducerea
    Politiei Romane un “ofiter curat si foarte ferm”, care sa reuseasca
    sa readuca in strada oamenii pe care secretarul de stat i-a pus in
    anumite functii. Acesta a adaugat ca Toba i-a demis pe toti
    ofiterii cu studii superioare importante, inclusiv cei care au
    studiat la FBI.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De ce vor distribuitorii de jocuri video sa stati acasa

    In lumea jocurilor, exista o regula frecvent amintita de
    managerii din domeniu si aplicata riguros cand vine vorba despre
    strategie. “Regula celor 20 de procente. Practic, 80% din piata
    este aceeasi, indiferent de tara despre care vorbim, si doar 20%
    difera”, spunea saptamana trecuta intr-o discutie cu BUSINESS
    Magazin Spiros Jamas, seful companiei grecesti CD Media, care
    distribuie jocuri in Grecia, Bulgaria, Cipru, fostele tari
    iugoslave si Romania, prin Best Distribution, si a inaugurat o
    filiala si in Turcia in urma cu doua luni, numita Vivida.

    O componenta a celor 20 de procente aplicate pietei romanesti ar
    fi faptul ca locuitorii sunt mai rezistenti la dificultati si la
    criza, avand atitudinea “e dificil, dar mergem mai departe”.
    Tradusa in industria jocurilor, aceasta diferenta a insemnat o
    crestere de peste 5% a afacerilor, pana la 17 milioane de euro anul
    trecut si va aduce si in 2010 un nou avans, piata urmand sa
    depaseasca 18 milioane de euro, cifra care include doar jocurile,
    nu si consolele de jocuri. Practic, in fata conditiilor economice
    dificile, romanii au preferat sa reduca printre altele din
    cheltuielile cu iesirile in oras sau cu vacantele si cu
    divertismentul in general si au preferat sa petreaca mai mult timp
    acasa si sa compenseze prin jocuri. “Un joc de 50-60 de euro poate
    parea scump.

    Dar cand te gandesti ca poti sa-ti ocupi timpul cu el chiar si
    cateva luni, fara sa mai iesi asa des in oras, parca nu mai pare
    atat de costisitor”, sustine Jamas. Tedinta a adus pentru Best
    Distribution o crestere chiar mai mare, de 30%, cifra de afaceri a
    companiei urmand sa se situeze anul acesta la noua milioane de
    euro, fata de sase milioane in 2009. “Cota de piata ajunge la 70%,
    dar cifra de afaceri nu include taxa pe valoarea adaugata si
    adaosurile comerciantilor care se regasesc totusi in valoarea
    pietei”, explica Andreea Allardin, directorul general al Best
    Distribution. Restul de 30 de procente ii revin distribuitorului
    TNT Games, care va inregistra de asemenea o crestere a vanzarilor,
    de la 2,5 milioane de euro anul trecut la 3,5 de milioane de euro
    im 2010, potrivit directorului de marketing Mike Stegaru.


    O alta particularitate a jocurilor in Romania o reprezinta
    platforma de distributie, piata locala fiind foarte orientata pe
    computer. In jur de 70% dintre jocurile vandute in magazinele
    romanesti sunt pentru PC, iar restul se imparte intre consolele de
    jocuri, situatie care nu mai este intalnita in niciuna din tarile
    din regiune.Totodata, si preturile sunt mai reduse in Romania, dar
    nu pentru ca producatorii ar trata piata locala preferential, ci
    pentru ca distribuitorii si comerciantii aplica marje mai mici aici
    asa incat sa reuseasca sa vanda. “Regiunea est-europeana oricum are
    nevoie de preturi mai mici, data fiind puterea de cumparare, dar
    producatorii de jocuri ne pun in aceeasi oala cu restul tarilor din
    UE si aplica de cele mai multe ori aceleasi tarife”, mai spune
    seful CD Media. Iar cresterea TVA nu a contat deloc in negocierile
    dintre producatori si distribuitori.

    E bine de stiut insa ca dupa sase luni de la lansare, pretul
    unui joc trece printr-o prima reducere, iar dupa inca un an se mai
    diminueaza inca o data, probabil tot cu aproximativ 30%. “Nu multi
    romani sunt insa dispusi sa astepte acest timp. Daca nu-l au din
    prima zi, deja apare o problema”, completeaza Allardin. De la
    lansarea din iulie a jocului Starcraft II, au fost vandute 10.000
    de licente, o cifra foarte mare pentru un singur joc, mai ales ca
    intreaga familie World of Warcraft comple-tata in acest an cu
    Cataclysm aduna cu totul vanzari de 30 de mii de bucati.

    Nu in ultimul rand, tot parte din regula mai sus amintita,
    jocurile au devenit in Romania o activitate de familie, tendinta
    regasita mai degraba in pietele vest-europene, in timp ce in Europa
    de Est inca este sesizata puternic preconceptia oamenilor ca
    jocurile sunt pentru copii. Chiar Spiros Jamas, care admite ca nu
    se joaca, dar daca ar face acest lucru, ar incepe probabil cu World
    of Warcraft, spune ca cei patru copii ai sai sunt practic cei care
    testeaza primii jocurile distribuite de compania sa. Un sfert
    dintre romanii care se joaca fac parte din categoria utilizatorilor
    inraiti, care joaca cel mai adesea titluri piratate. “Cam 70%
    dintre jocurile care ruleaza in Romania sunt piratate”, ofera Jamas
    o dimensiune a pietei negre cu jocuri video. “Eu cred ca ajunge
    chiar la 90%, procent care nu reprezinta insa o pierdere pentru
    industrie, ci o vanzare nerealizata”, spune si Stegaru, explicand
    ca nu exista vreo garantie ca cei care pirateaza ar cumpara altfel
    jocurile respective.

  • Basescu, despre mita de 1 milion de euro de la MAI: „Nu pune o eticheta frumoasa nici pe minister, nici pe Fatuloiu”

    “Intamplarea nu pune o eticheta frumoasa nici pe Ministerul de
    Interne, nici pe Fatuloiu”, a spus Basescu. El crede ca “e de
    discutat” daca acest scandal poate fi o dovada ca autoritatile
    romane “au capacitatea de a depista mita” sau poate fi interpretat
    “negativ”. Intrebat daca este de acord cu modul in care a actionat
    Fatuloiu, Basescu a raspuns: “Exclus”.

    Presedintele i-a dat dreptate lui Vasile Blaga, care spuse,
    intr-un interviu pentru gandul, ca nu a primit informari despre
    clanurile din Neamt pentru ca, in 2009, a fost ministru de Interne
    doar doua saptamani: “Blaga are dreptate dintr-un punct de vedere.
    Nu era ministru in aprilie 2009, cand s-a primit ultima informare.
    El a fost ministru in 2010”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Industria financiara locala, ajutata cu 650 de milioane de euro
    de patronii straini: in primele noua luni, bancile-mama au majorat
    capitalul social al sucursalelor din Romania cu
    peste 440 de milioane de euro, in crestere cu 60% fata de anul
    trecut, socoteste Gandul. Din ianuarie si pana in octombrie
    s-au cumparat aproape 99.000 de autoturisme, cu 22% mai putine
    comparativ cu aceeasi perioada din anul trecut, tot Dacia ramanand
    cea mai vanduta marca.

    In Romania, cei trei mari operatori de telefonie mobila ar putea
    vinde la acelasi pret iPhone 4, noul gadget al Apple, asa cum se
    intampla deja in Franta, Grecia si Marea Britanie, insa in toate
    variantele, pretul va fi mai mic decat la magazinele online
    independente, scrie Evenimentul Zilei. Statul pregateste
    prime pentru cei care isi cumpara o masina electrica, deducerea
    cheltuielilor din impozitul pe profit si un ajutor financiar pentru
    cei care construiesc “benzinarii” pentru masinile ecologice.

    Cresterea cu 25% a impozitelor pe masinile de
    marfa
    , despre care scrie Adevarul, se va reflecta direct
    in preturile finale ale produselor transportate: impozitul pe
    camioane va creste la cele care transporta marfuri doar pe rute
    interne, ceea ce va mari si mai mult impactul asupra preturilor de
    consum. Comisia de munca din Camera Deputatilor a decis, la
    reexaminarea Legii pensiilor, ca varsta standard de pensionare sa
    fie de 60 de ani pentru femei si de 64 de ani pentru barbati.

    Considerata cea mai mare operatiune de sistematizare urbana din
    ultimii 20 de ani, drumul de legatura dintre zona Piata Victoriei si
    Calea Rahovei
    , modernizat si extins la trei benzi pe sens, va
    fi gata la sfarsitul anului 2012, preconizeaza Romania
    Libera
    , care mentioneaza si ca mai multe cladiri aflate pe
    lista monumentelor istorice urmeaza sa fie demolate. Delta Dunarii
    este mai ocupata in prag de iarna decat vara, vremea frumoasa
    permitand o ocupare de peste 40% a pensiunilor din zona.

    Pornita de la zero in urma cu zece ani, piata serviciilor medicale private – adica
    incasarile clinicilor si spitalelor private – se ridica anual la
    400 milioane de euro, adica circa 10% din cheltuielile totale de
    circa 4 miliarde de euro ale sistemului public de sanatate din
    Romania, a contabilizat Ziarul Financiar. Astazi este ultima
    zi cand detinatorii de drepturi de preferinta pot subscrie actiuni
    pentru a participa la majorarea de capital de la Banca
    Transilvania.

  • Udrea cauta prin concurs director responsabil pentru turismul romanesc

    Concursul va fi structurat in doua etape: proba scrisa in data
    de 22 decembrie si interviu in data de 24 decembrie.

    Toate conditiile de participare la concurs si bibliografia
    aferenta se afiseaza la sediul Agentiei Nationale a Functionarilor
    Publici si pe site-ul www.anfp.gov.ro, potrivit ZF.

  • Certinvest lanseaza doua noi fonduri de actiuni care urmaresc performanta indicilor bursieri

    Certinvest BET Index este un fond de actiuni de tip index, ce
    urmareste reproducerea structurii indicelui BET, indicele principal
    al Bursei de Valori Bucuresti. Fondul are la baza corelarea
    performantelor cu cele obtinute de indicele principal al BVB,
    Indicele BET, urmand sa investeasca in proportie de peste 90% in
    cele mai lichide 10 actiuni listate pe bursa.

    Certinvest BET-FI Index este un fond de actiuni de tip index, ce
    urmareste reproducerea structurii indicelui BET-FI, indicele celor
    5 SIF listate la Bursa de Valori Bucuresti. Fondul are la baza
    dispersia riscului pe cele 5 SIF tranzactionate la BVB, prin
    corelarea performantelor cu cele obtinute de indicele acestora,
    BET-FI. Fondul va investi in proportie de peste 90% in cele 5
    actiuni (SIF Muntenia, SIF Moldova, SIF Transilvania, SIF Banat
    Crisana, SIF Oltenia).

    Cele doua fonduri se adreseaza persoanelor fizice si juridice care
    doresc sa beneficieze de randamentele inregistrate de principalii
    indici ai Bursei, fara a aloca timp si bani unor activitati
    specifice investirii direct pe bursa (urmarirea pietelor,
    deschiderea de cont la o societate de brokeraj, lansarea de ordine
    de tranzactionare. Durata recomandata a investitiei este de minimum
    5 ani, pentru a obtine performante relevante si pentru a atenua
    eventualele evolutii nefavorabile pe termene mai scurte.

    “Clientii institutionali si de retail beneficiaza astfel de un
    reper al performantei portofoliilor de actiuni si au posibilitatea
    de a se corela, la costuri foarte reduse, cu principalii indici ai
    Bursei de Valori Bucuresti”, afirma Eugen Voicu, CEO al
    Certinvest.

    Pentru cele doua fonduri, comisionul de subscriere este 1% din suma
    subscrisa, pentru sume subscrise mai mici de 30.000 de lei, si zero
    pentru sume mai mari. Comisionul de subscriere este de 0.5% daca
    investitia este facuta prin intermediul platformei de
    tranzactionare online de unitati de fond, www.investonline.ro. Comisioanele de rascumparare
    variaza intre 0 si 5%, in functie de durata detinerii unitatilor de
    fond rascumparate. Dupa sase luni de detinere (180 zile), unitatile
    de fond pot fi rascumparate fara comision de rascumparare. Aceste
    comisioane sunt identice cu cele practicate de celalalt fond de
    indice al companiei, Certinvest XT Index, lansat in februarie si
    care urmareste indicele BET-XT.

    Certinvest BET Index si Certinvest BET-FI Index sunt auditate de
    Ernst&Young, iar BCR este banca depozitara.

    Prin crearea celor doua noi fonduri, oferta Certinvest ajunge la 10
    fonduri de in vestitii, dintre care 7 fonduri deschise (3 fonduri
    de indice) si 3 fonduri inchise.

  • Un protest fata de sistemul bancar mondial, lansat de Eric Cantona, sustinut de mii de internauti

    Fostul international francez Eric Cantona le propune o altfel de
    “revolutie” studentilor si angajatilor din sectorul public din mai
    multe tari europene, care se pregatesc sa organizeze o serie de
    proteste in aceasta iarna, pentru a reactiona fata de reducerile
    bugetare aplicate de guvernele acestor state.Intr-un interviu
    acordat publicatiei Presse Ocean din Nantes, Eric Cantona s-a
    declarat impotriva clasicelor proteste de strada, pe care le
    considera depasite.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Prefectul de Neamt a dat aviz favorabil privind eliberarea din functie a sefului IPJ Neamt

    Prefectul de Neamt a declarat luni pentru MEDIAFAX ca
    Inspectoratul General al Politiei Romane i-a solicitat un aviz in
    privinta unei eventuale eliberari din functie a sefului IPJ Neamt,
    Aurelian Soric. “Mi s-a cerut avizul, pe care l-am dat. Este un
    aviz consultativ”, a spus Archip.

    Acesta a adaugat ca avizul respectiv nu presupune o demitere
    iminenta a sefului IPJ Neamt, mentionand ca decizia in acest sens
    va apartine ministrului Administratiei si Internelor, Traian
    Igas.

    “E o actiune premergatoare (n.r. – avizul sau consultativ)
    luarii unei decizii. Este posibil sa nu fie nicio decizie”, a mai
    spus prefectul judetului Neamt.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro