BusinessMagazin

Blog

  • Orbán ridică miza alegerilor din 2026: război sau pace pentru Ungaria

    Premierul ungar, Viktor Orbán, leagă direct alegerile parlamentare din 2026 de direcţia strategică a ţării şi susţine că votul va decide poziţia Ungariei faţă de război şi Bruxelles.

    Viktor Orbán a redus miza scrutinului din acest an la o alegere clară între război şi pace. Premierul ungar spune că alegerile din 2026 vor obliga Ungaria să decidă dacă va continua politica de neimplicare şi susţinere a păcii sau dacă va urma ceea ce el numeşte „deciziile de război ale Bruxellesului”.

    „Pentru Ungaria, a trebuit să răspundem la întrebarea dacă susţinem eforturile de pace sau deciziile de război ale Bruxellesului. În 2026, la alegerile parlamentare, va trebui să luăm din nou această decizie”, a transmis joi seara Orbán, într-o postare rezumată prin mesajul: „Război vs pace. Acestea sunt mizele alegerilor”.

    „Aceasta este întrebarea decisivă, de care depinde soarta ţării. Anul 2026 va fi anul deciziei legate de război: suntem de acord cu războiul sau rămânem în afara lui”, a precizat premierul ungar.

    Liderul de la Budapesta susţine că Ungaria este una dintre cele mai stabile ţări europene tocmai pentru că politica sa se sprijină pe câteva valori fundamentale, pe care nu este dispus să le abandoneze. „Ungaria este o ţară stabilă, dotată cu valori politice clare: pace, politică familială, migraţie zero. Nu poţi renunţa la asta!”, a scris Orbán.

    Potrivit primului ministru, viaţa politică şi socială a ţării se bazează pe o economie construită pe muncă şi performanţă şi pe un model social centrat pe familie, diferit de direcţia urmată de Bruxelles.

    „Aceşti piloni susţin viaţa a peste zece milioane de oameni, inclusiv a maghiarilor de peste graniţe. Din asta nu trebuie să cedăm”, a transmis premierul. Acesta a respins explicit migraţia, politicile de gen şi orice formă de subordonare faţă de instituţiile europene.

    Orbán susţine că politicile actuale ale Uniunii Europene, pe care le califică drept o „economie de război”, intră în contradicţie cu modelul politic şi social promovat de Ungaria.

    Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru primăvara anului 2026, cel mai probabil în luna aprilie. Scrutinul va avea loc în timp ce este în vigoare starea de urgenţă instituită în 2022, după declanşarea războiului din Ucraina, şi prelungită de Parlament până în luna mai. Opoziţia susţine că acest cadru legislativ, care acordă puteri extinse guvernului, îl avantajează pe Viktor Orbán şi alianţa aflată la guvernare, Fidesz-KDNP.

    Principalul rival al premierului este partidul de opoziţie Tisza, condus de Péter Magyar, care a câştigat teren semnificativ în preferinţele electoratului. Potrivit sondajelor recente, Tisza – partidul de opoziţie condus de Péter Magyar – s-a aflat pe primul loc sau la un nivel apropiat de alianţa guvernamentală Fidesz-KDNP, condusă de Viktor Orbán.

    Alte formaţiuni, precum Mi Hazánk, partid naţionalist de extremă dreapta, ar putea intra şi ele în Parlament dacă vor depăşi pragul electoral.

  • „Elveţia României”: locurile unde se află cele mai frumoase şase sate din ţara noastră

    Nu trebuie să ieşi din România ca să găseşti peisaje rustice superbe, asemeni celor din Elveţia sau Franţa. Le avem şi noi.reşi!

    Şi nu numai că le avem, dar sunt cam de o sută de ori mai pitoreşti.Am pregătit mai jos, o listă cu şase dintre cele mai frumoase sate din România. Aşa că, în cazul în care plănuieşti o escapadă de weekend şi nu ştii ce destinaţie să alegi, inspiră-te. Orice ai alege, nu poţi g

    1. Şirnea

    Şirnea e un sat parcă ieşit din romanele lui J.R.R. Tolkien. E un sătuc din Braşov, amplasat la poalele Munţilor Piatra Craiului, la o altitudine de aproape 1.400 m. În 1960 Şirnea a fost declarat primul sat turistic din România, iar în prezent acolo se întâmplă o mulţime de evenimente interesante precum Focul lui Sumedru (ocrotitorul recoltelor şi oierilor), care are loc în fiecare an în 25 octombrie. Atunci copiii din sat se îmbracă în portul popular specific locului, fac un foc mare şi dansează în jurul lui. Cei mai curajoşi dintre ei sar prin foc sau sar peste focul lui Sumedru, cum spun sătenii.

    Ce mai poţi vizita daca ajunci în Şirnea? Dacă îţi plac lăcaşurile de cult, trebuie să ştii că sunt o grămadă în apropiere. Mai poţi vizita şi Parcul Naţional Piatra Craiului, Prăpastiile Zărneştilor, Cheile Moieciului, Peştera şi Cheile Dâmbovicioara, Peştera cu lilieci din satul Peştera, Barajul Pecineagu şi Lacul Vidraru.

    Unde stăm? La pensiunile agroturistice, care au oferte pentru toate buzunarele. Astfel, pentru o noapte de cazare preţurile încep de la 50 de lei şi pot ajunge până la 100 de lei. Ai condiţii ”de oraş” cu acces Wi-fi gratuit, grătar, camere cu Tv prin satelit şi – poate cel mai important într-o sejur de relaxare – vedere la munte.

    2. Pleşa

    Puţină lume ştie că în Bucovina, foarte aproape de Gura Humorului, se găseşte un sat foarte frumos, locuit exclusiv de polonezi. Limba română nu se aude decât de sărbători şi e folosită doar atunci când vin musafiri români.

    Dacă visezi la un sejur într-un astfel de loc, pregăteşte-ţi portofelul. O noapte de cazarecostă în medie 100 de lei, doar poate ajunge până la 400 de lei. Gazdele însă, promit să-ţi asigure o vacanţă de vis.

    3. Ciocăneşti

    Ciocăneşti e alt sat de poveste. Îl găseşti pe valea Bistriţei, pe drumul ce leagă Moldova de Maramureş, nu departe de Vatra Dornei. Pe pancarta de la intrare o să citeşti „sat muzeu”, pentru că e unul dintre puţinele sate româneşti care a reuşit, în ciuda trecerii timpului, să-şi păstreze armonia arhitecturală într-o lume obsedată de termopane, artificii pompoase, finisaje moderne şi grilaje de inox.

    Numele îi vine de pe vremurile când sătenii făureau arme şi armuri pentru oştile voievozilor Moldovei. Legenda spune că Ştefan cel Mare ar fi stabilit locul de altar al Mănăstirii Putna slobozind în văzduh o săgeată făcută de oamenii acestor meleaguri. Aici găseşti şi case încondeiate. Da, ai citit bine. Case încondeiate. Sunt de o frumuseţe rară şi arată aşa:

    În Ciocăneşti mai poţi vizita şi Casa Muzeu Leonida Ţăran, prima locuinţă din sat care a fost zugrăvită cu motive tradiţionale. Tradiţia caselor încondeiate a luat naştere în 1950, dintr-un gând al unei doamne din familia Ţăran, care, în momentul când a vrut să schimbe culoarea casei, şi-a dorit ca la pereţii clădirii “să se uite şi Luna şi Soarele”, potrivit unui reportaj din Jurnalul Naţional. Rezultatul a fost nu numai pe placul soarelui şi al lunii, ci şi al zecilor de turişti care ajung la Ciocăneşti în fiecare an.

    Vrei să rămâi aici peste noapte? O alegere excelentă, spun cei care au vizitat deja micuţa localitate. În plus, nu trebuie să faci un efort financiar prea mare. Pensiunile îşi aşteaptă clienţii cu preţuri cuprinse între 60 şi 70 de lei.

    4. Viscri

    Viscri e o localitate cu 1.000 de oameni care a ajuns cunoscută în toată lumea după ce prinţul Charles şi-a cumpărat o casă acolo. Judecând după fotografii, nici nu e greu să-ţi imaginezi de ce s-a îndrăgostit moştenitorul coroanei britanice de meleagurile Braşovului.

    Ce trebuie să ştii despre Viscri, în caz că alegi să-l vizitezi? În primul rând trebuie să ştii că adăposteşte una dintre cele mai spectaculoase şi mai vechi biserici fortificate săseşti, care a şi fost înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO. De asemenea, oamenii de aici au iniţiat un proiect foarte interesant, „Şosete din lână naturală din Viscri“. Potrivit Adevărul, şosetele croşetate din vechi pulovere de lână de către femeile din sat erau schimbate la început pe alimente, însă în timp trocul s-a trasformat într-un adevărat proiect: femeile din sat tricotează anual aproximativ 10.000 de şosete, mănuşi, căciuli, pulovere şi papuci din pâslă care sunt trimise la un depozit din Naumburg, Germania, de unde se vând apoi în toată ţara.

    Dacă ajungi acolo nu trebuie să ratezi nici supa de găină cu tăieţei, pâinea pe vatră şi dulceţurile. Puţină lume ştie de Dulceaţa de Viscri, lansată oficial în 2012 la Paris. Francezii o pot cumpăra la pachet cu un săculeţ şi o linguriţă de argint, dar tu o poţi primi în schimbul unui zâmbet, sătenii din Viscri sunt foarte generoşi.

    Ca să înnoptezi la Viscri, ar trebui să ai pregătiţi minimum 90 de lei. Există însă şi pensiuni care percep turiştilor care vor să doarmă în satul Prinţului Charles şi 200 de lei pe noapte.

    5. Botiza

    În inima Maramureşului, pe Valea Izei, te aşteaptă un ţinut de poveste, locuit de oameni ce sfidează timpul neostenind niciodată.

    Botiza a fost atestată documentar în 1373 sub denumirea de Batizha şi, pe lângă frumuseţea locurilor care te va încânta cu siguranţă, aici poţi vizita şi mănăstirea Botiza sau izvorul cu ape minerale Borcut. Odată ajuns aici, mai poţi vedea şi Bârsana, alt sătuc de care maramureşenii sunt mândri şi care e la fel de pitoresc ca Botiza.

    Preţurile la pensiunile din zonă sunt cuprinse între 60 şi 120 de lei pentru o noapte în inima Maramureşului.

    6. Rimetea

    Rimetea e unul dintre cele mai frumoase sate din Transilvania. Sătenii spun că aici soarele răsare de două ori. Şi, într-un fel, e chiar aşa. Localitatea e mărginită de versanţi abrupţi, care creează impresia că soarele se ridică de două ori pe cer.

    La Rimetea trebuie neapărat să ajungi dacă îţi plac escaladările şi sporturile aeronautice, pentru că – datorită felului în care e aşezată – Rimetea e destinaţia ideală pentru zborul cu parapanta, off the road şi drumeţii. Iar dacă eşti dispus să mai mergi încă 5 kilometri, poţi vizita şi Cetatea Colţeşti, care a fost ridicată în sec. al XIII-lea, pe o stâncă abruptă, pentru a le servi sătenilor ca loc de refugiu din calea invaziilor tătarilor.

    Ce mai poţi vizita dacă ajungi acolo? Poţi încerca să treci şi pe la Muzeul Etnografic, Moara de Apă (datează din 1275), Biserica Unitariană (construită în secolul al XVII-lea), Piatra Secuiului (mai e numită şi Uriaşul Culcat pe Spate, pentru că noaptea arată ca un uriaş culcat pe spate) şi aşa-numitele morminte din stâncă, unice în România.

    Unde dormi? La pensiunile conduse de gazde primitoare. Tarifele pornesc de la 90 de lei camera dublă pe noapte şi ajung până la 200 de lei.

  • 100 Tineri manageri de top. Mirela Ciovică, Head of Leasing, PPF Real Estate

    Head of Leasing, PPF Real Estate

    35 de ani

    La finalul facultăţii analiza opţiuni de master în străinătate, însă a primit oportunitatea de a începe o carieră în consultanţă imobiliară comercială şi a ales acest drum. După aproape zece ani de consultanţă pentru companii chiriaşe, a trecut de partea proprietarului de spaţii de birouri, respectiv PPF Real Estate. Acum este responsabillă de închirierea clădirilor de birouri ARC Office Experience, Crystal Tower şi Metropolis.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.

    Îmi amintesc o situaţie în care am reacţionat poate prea direct. Uitându-mă în urmă, mi se pare amuzant, însă în acel moment nu a fost perceput pozitiv de către client. Lecţia învăţată a fost clară: indiferent de context, echilibrul şi calmul trebuie păstrate întotdeauna.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?

    Recunosc că nu gândesc în termeni de eşec. Deşi nu joc, îmi place să urmăresc tenis şi asociez ce facem noi la birou cu ce se întâmplă pe terenul de tenis. OK, poate ai pierdut un ghem, un set, poate chiar meciul, dar la final tot poţi fi un jucător de tenis foarte bun, mâine este o nouă şansă să demonstrezi asta, iar meciul nu are timp de supărări.

     

    TRASEU & AMBIŢIE

    Ce responsabilităţi duci azi în spate – şi unde vrei să ajungi mâine?

    Responsabilitatea mea este închirierea clădirilor de birouri ARC Office Experience, Crystal Tower şi Metropolis. La finalul facultăţii analizam opţiuni de master în străinătate, însă am primit oportunitatea de a începe o carieră în consultanţă imobiliară comercială şi am ales acest drum… Retroactiv, cred că asta a fost decizia bună din două motive: cred că doar la o vârstă fragedă poţi tolera volumul de lucru din perioada de pionieriat şi primeşti un headstart pentru viitoarele funcţii mai mari (practic ajungi mai departe înaintea celor care au început după tine). După aproape 10 ani de consultanţă pentru companii chiriaşe, am trecut de partea proprietarului de spaţii de birouri, respectiv PPF Real Estate. Momentan trăiesc în prezent, îmi place foarte mult noul proiect la care lucrăm, ARC Office Experience, şi sincer mă gândesc doar la cum va arăta când va fi gata.

    CEO sau antreprenor?

    Visul meu pe termen lung este să fac ceea ce îmi place, îmi oferă satisfacţii multiple şi îmi antrenează mintea, creativitatea, talentele şi capacităţile. Set-up-ul şi funcţia pot fi diverse.

    Care e reuşita de care eşti cea mai mândră?

    Din perioada de consultanţă, este foarte satisfăcătoare finalizarea tranzacţiilor pe care tu le-am iniţiat şi ghidat într-un proces complex, cu multe piese mişcătoare. De asemenea, este satisfăcător că, în aceste tranzacţii, lucrezi cu oameni extrem de inteligenţi şi bine pregătiţi. Mai recent, sunt fericită de gradul de ocupare de 100% în clădirile Crystal Tower şi Metropolis Office Building.

     

    ECHILIBRU & INSPIRAŢIE

    Job + viaţă personală = echilibru?

    Cred că ele se influenţează reciproc; dacă una este în dezechilibru, o va umbri şi pe cealaltă. Aşadar, când alegi să prioritizezi atât viaţa personală, cât şi starea de bine, de fapt, această decizie este benefică şi pentru jobul tău.

    Ce faci când nu lucrezi?

    Îmi place foarte mult să ies din Bucureşti în weekend şi să merg la echitaţie. De asemenea, mă bucură să merg la studioul de dans, cred că este absolut terapeutic. Nu poţi dansa şi să fii stresat sau supărat în acelaşi timp. Când dansezi, te bucuri pur şi simplu de moment şi de prezenţa în propriul corp.

    În ceea ce priveşte recomandarea de carte, îl propun pe Irvin Yalom.

  • Cine ar putea fi românul care câştigă 100.000 de euro pe lună şi care a strâns în contul de pensie privată 650.000 de euro. Cum poţi afla chiar tu câţi bani ai strâns

    Un director din vârful unei instituţii financiare, un executiv din industria de petrol şi gaze sau un manager al unei multinaţionale cu prezenţă puternică în România ar putea fi, teoretic, profilul celui mai mare contributor din sistemul de pensii private Pilon II. 

    Contul său a ajuns la o valoare de 3,25 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 650.000 de euro, o sumă care sugerează venituri excepţionale, dar şi o carieră construită sub presiune ridicată şi cu responsabilităţi pe măsura remuneraţiei.

    Datele Autorităţii de Supraveghere Financiară arată că la finalul lunii septembrie 2025 cel mai mare cont individual din Pilonul II avea 3,25 milioane de lei, în creştere de la 3,01 milioane de lei la final de iunie, 2,82 milioane de lei la final de martie şi 2,66 milioane de lei la sfârşitul lui 2024. Presupunem că este vorba despre acelaşi cont.

    Evoluţia reflectă contribuţii lunare constante, calculate ca procent din salariul brut, completate de randamentele obţinute de fondurile de pensii.

    Identitatea participantului nu este publică, la fel ca şi fondul la care este arondat, însă dimensiunea contului permite o estimare rezonabilă a veniturilor care stau în spatele acestei acumulări.

    Un reper relevant este valoarea medie a unui cont de Pilon II pentru un participant cu salariu mediu pe economie cu istoric complet de contribuţii, din 2008 încoace. Potrivit datelor APAPR, cineva care contribuie constant din 2008 încoace pe baza contribuţiilor aplicate la salariul mediu şi al performantei administratorilor are, în medie, aproximativ 55.000 de lei în cont.

    Raportat la această medie, contul de 3,25 milioane de lei este de aproape 60 de ori mai mare. Diferenţa nu poate fi explicată printr-un orizont de timp mai lung sau printr-o strategie de investiţii diferită, ci aproape exclusiv prin nivelul veniturilor salariale. 

    Dacă aceeaşi proporţie este aplicată unui salariu mediu brut din economie de 1.600 de euro rezultatul indică un venit lunar de ordinul zecilor de mii de euro, mai exact 100.000 – 110.000 de euro.

    Acest nivel de venit plasează participantul într-un cerc extrem de restrâns al pieţei muncii din România. Este vorba, cel mai probabil, de un executiv din top managementul unei companii foarte mari, posibil din primele zece grupuri după cifra de afaceri sau valoare, unde deciziile luate influenţează nu doar rezultatele firmei, ci şi alte companii, furnizori, bănci sau chiar sectoare întregi din economie.

    Dincolo de caracterul spectaculos al sumei, povestea acestui cont rămâne una anonimă. Nu ştim cine este titularul, unde lucrează sau ce funcţie ocupă. Ştim însă că banii nu sunt rezultatul unui câştig întâmplător, ci al unui parcurs profesional de vârf, cu responsabilităţi mari, presiune permanentă şi o remuneraţie pe măsură.

    Cei care vor să afle la ce fond de pensii sunt înscrişi pot accesa platforma APAPR https://apapr.ro/pilonul-2-totul-despre-pensia-ta-privata/ sau a ASF.

    După identificarea administratorului, participanţii pot lua legătura direct cu acesta pentru a afla valoarea actualizată a contului personal, istoricul contribuţiilor şi opţiunile disponibile la momentul pensionării.

  • Mărturia cutremurătoare a unui supravieţuitor al ”clubului morţii” din Elveţia, care a ars de Revelion

    „Am crezut că fratele meu mai mic era înăuntru, aşa că am venit şi am încercat să sparg geamul pentru a-i ajuta pe oameni să iasă, iar după aceea am intrat.”

    Tânărul de 18 ani, care nu a dorit să-şi facă public numele, a spus pentru BBC după ce un incendiu de proporţii izbucnit la o petrecere de Revelion din staţiunea elveţiană Crans-Montana a transformat rapid o seară de sărbătoare într-un coşmar.

    Martorul le-a spus jurnaliştilor BBC că se afla în apropierea barului când a auzit o explozie puternică, urmată de mult fum.

    În timp ce alţii încercau să fugă, el a intrat în bar în căutarea fratelui său. Odată ajuns în interior, a descris o scenă de groază.

    „Am văzut oameni arzând… am găsit oameni arşi din cap până în picioare, fără haine,” a spus el, adăugând: „A fost extrem de şocant.” Fratele său a scăpat nevătămat.

    „Am mers în acest bar în fiecare zi săptămâna aceasta — în ziua în care nu am mers, a ars,” a mai spus el.

    Potrivit acestuia, pompierii şi echipele medicale au preluat rapid intervenţia, însă el a încercat să ajute unde a putut, oferind apă şi haine răniţilor.

    Cu doar câteva minute înainte, localnici şi turişti sărbătoreau sosirea anului 2026, într-una dintre cele mai aglomerate perioade de vacanţă ale anului pentru staţiunile alpine de schi.

    Le Constellation este un bar mare, cu o capacitate de aproximativ 300 de persoane, dispuse pe două etaje şi o terasă, deşi nu se ştie câte persoane se aflau în interior în momentul izbucnirii incendiului.

    Două tinere din Franţa, Emma şi Albane, au declarat pentru postul francez BFMTV că se aflau în interior când a început incendiul.

    Ele au spus că, din câte cred, focul a pornit în momentul în care o ospătăriţă a pus „lumânări de aniversare” pe câteva sticle de şampanie.

    „În câteva secunde, întregul tavan a fost cuprins de flăcări. Totul era din lemn,” au spus acestea, adăugând că flăcările „au urcat foarte repede”.

    Evacuarea a fost „foarte dificilă”, au spus Emma şi Albane, deoarece ieşirea din încăperea în care se aflau era „îngustă”, iar scările care duceau afară erau „şi mai înguste”.

    „Am avut foarte mult noroc,” au adăugat ele, afirmând că „aproximativ 200 de oameni încercau să iasă în 30 de secunde pe nişte trepte foarte înguste”.

    Un alt adolescent aflat în interiorul barului a povestit pentru BBC cum a fost nevoit să se ascundă de un „perete de căldură” înainte de a reuşi să fugă pe scări.

    Chiar şi aşa, nu a reuşit să iasă, aşa că a încercat să spargă un geam cu o masă. Abia când a lovit sticla cu piciorul a reuşit să scape cu viaţă.

  • 100 Tineri manageri de top. Szabolcs Héjja, director marketing şi dezvoltare produse Poultry Investment SA, producător al Puiului de Crăieşti

    Director marketing şi dezvoltare produse Poultry Investment SA, producător al Puiului de Crăieşti

    40 de ani

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.
    Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    Lucram la dezvoltarea unui nou produs alimentar, iar în dorinţa de a lansa rapid, am acordat prea multă greutate ideilor interne şi prea puţină atenţie feedbackului real din piaţă. Aveam încredere în concept, ambalaj, poziţionare – dar nu am testat suficient cu publicul ţintă. Rezultatul? Un produs cu potenţial, dar slab receptat la lansare. Lecţia învăţată: intuiţia fără validare nu e strategie.

    Oricât de bună pare ideea în birou, adevărul e pe teren – în feedbackul clienţilor, în testări, în reacţii reale. De atunci, am învăţat că în dezvoltarea de produs, ascultarea pieţei trebuie să preceadă orice lansare. Această greşeală m-a învăţat să pun procesul de învăţare deasupra vitezei şi să construiesc produse, împreună cu clienţii, nu doar pentru ei.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?
    Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?

    Pentru mine, eşecul nu înseamnă că ai greşit. Înseamnă că n-ai învăţat nimic din greşeală. Orice campanie nereuşită, orice redesign care nu a fost bine primit, orice idee respinsă de piaţă – toate sunt lecţii în formă brută. În marketing, eşecul nu vine din lipsa perfecţiunii, ci din refuzul de a itera. Eşecul real e atunci când repeţi aceeaşi decizie fără să corectezi direcţia. Când alegi ego-ul în locul datelor. Când ignori vocea consumatorului pentru că îţi place prea mult propriul concept.

    Cum mă raportez azi la eşec?

    Îl documentez. Îl analizez. Îl dezbat în echipă.

    Îl folosesc ca barometru: dacă nu greşim nimic, înseamnă că nu inovăm suficient.

    Îl integrez în proces: am învăţat să creez spaţiu pentru testare, pentru încercări mici, controlate, unde „a greşi” e parte din progres.

     

    ECHILIBRU & INSPIRAŢIE

    Job + viaţă personală = echilibru?
    Cum reuşeşti să le păstrezi în armonie?

    Pentru mine, echilibrul nu înseamnă 50/50. Înseamnă armonie între priorităţi şi energie. Sunt perioade în care un proiect mare cere mai multă implicare (am anulat concedii programate cu familia) – şi altele în care viaţa personală cere prezenţă totală (acasă încerc să fiu „prezent”). Secretul este să nu le las să se saboteze reciproc, ci să se alimenteze. Cum reuşesc? Graniţe sănătoase: comunic aşteptări realiste, atât cu colegii, cât şi cu mine. Un „nu” bine spus azi previne epuizarea de mâine. Sens în ambele lumi: aleg proiecte care mă reprezintă şi oameni care mă inspiră, atât profesional, cât şi personal.

    Ce faci când nu lucrezi?
    Un hobby, o pasiune, o recomandare de carte?

    Cred că un creier odihnit e mai creativ, o minte hrănită e mai strategică şi un om echilibrat e un coleg mai bun. Viaţa personală nu e ce începe după muncă – e ceea ce mă face să fiu mai bun(ă) şi în ceea ce fac la job. Când nu lucrez sunt acasă. Cu ai mei. Cu familia mea – ancora mea, motivul din spatele tuturor deciziilor bune. Petrec timp cu ei fără agendă, fără deadline-uri. Râdem, ne jucăm, povestim, ne deconectăm de la lume şi ne reconectăm între noi. În mijlocul lor, nu trebuie să demonstrez nimic ci să fiu cu ei – şi tocmai asta îmi dă puterea să mă reinventez în fiecare zi.

  • 100 Tineri manageri de top. Paul Butnaru, Director of Product Management, Bitdefender

    Director of Product Management, Bitdefender

    36 de ani

    Paul Butnaru coordonează echipa care dezvoltă GravityZone, soluţia Bitdefender ce protejează companii din peste 170 de ţări şi, din 2024, primul dispozitiv românesc ajuns pe Staţia Spaţială Internaţională. Această realizare îl plasează printre liderii care aduc inovaţia românească pe scena globală a securităţii cibernetice şi confirmă că expertiza locală poate răspunde celor mai exigente provocări, inclusiv celor din spaţiul cosmic.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.
    Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    Am observat un tipar constant în greşelile de la începutul carierei mele în people management: ţineam proiectul atât de aproape încât nu mai vedeam imaginea de ansamblu. În dorinţa de a verifica fiecare detaliu, ajungeam să muncesc mai mult decât întreaga echipă pe anumite proiecte. Perfecţionismul s-a transformat în micromanagement, iar rezultatul a fost un consum de timp disproporţionat faţă de impact. Am învăţat – nu fără efort – că leadership înseamnă să trasezi direcţia şi să delegi inteligent, nu să te afunzi personal în fiecare task.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?
    Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?

    O greşeală punctuală devine eşec doar dacă o ignor şi n-o transform în proces, indicator sau nou obicei. De asemenea, încerc mereu să măsor diferenţa dintre cost şi randament. Dacă impactul unei decizii e acoperit de valoarea insightului obţinut, dar decizia se dovedeşte a fi o greşeală, rămân în zona de greşeală cu ROI pozitiv. Şi în acest caz eşecul apare când costul fie nu aduce nici o învăţătură, fie depăşeşte orice învăţătură extrasă – de exemplu, perfecţionismul poate consuma luni de muncă, dar nu va aduce mereu un avantaj esenţial şi competitiv. Este important şi cât de repede schimb direcţia în funcţie de greşelile făcute, pentru a ajusta parcursul unui proiect.

     

    MOMENTE CARE CONTEAZĂ

    Care e reuşita de care eşti cel mai mândru?
    Un proiect, o decizie, o echipă?

    Platforma GravityZone a evoluat rapid în ultimii ani, dar adevărata mea victorie este cultura din spatele codului: o echipă care înţelege contextul, îşi asumă deciziile şi livrează fără să fie împinsă de la spate. Cea mai mare reuşită rămâne formarea unei comunităţi de group şi technical product. Manageri capabili să preia orice provocare. Impactul lor cumulativ depăşeşte cu mult contribuţia mea individuală. Sunt mândru că am creat un mediu în care această evoluţie este posibilă şi ştiu că pot conta pe ei oricând, mai ales în momentele de criză.

    Trei superputeri profesionale.
    Ce abilităţi sunt esenţiale pentru succesul în carieră?

    Succesul meu profesional se sprijină pe trei abilităţi pe care le-am cultivat de-a lungul timpului şi pe care intenţionez să le dezvolt în continuare. Curajul de a delega: renunţ conştient la controlul excesiv şi încredinţez deciziile-cheie oamenilor potriviţi, ceea ce accelerează execuţia şi maturizează echipa. Apoi, conexiunea empatică; ascult activ partenerii, clienţii şi colegii şi transform feedbackul lor în soluţii concrete care rezolvă probleme reale. A treia, absolut esenţială, este adaptarea rapidă: schimb priorităţile fără ezitare atunci când piaţa sau ameninţările de securitate cibernetică o cer, menţin echipa concentrată pe ceea ce are cel mai mare impact.

     

    ECHILIBRU & INSPIRAŢIE

    Job + viaţă personală = echilibru?
    Cum reuşeşti să le păstrezi în armonie?

    Nu cred într-un echilibru perfect, mai ales atunci când un people manager se implică profund. Proiectele critice impun uneori un efort prelungit şi accept că spaţiul personal se restrânge; alteori planific deliberat perioade de repaus. Performanţa ridicată la lucru şi o viaţă personală armonioasă pot coexista doar cu un ecosistem solid de sprijin. Influencerii sau mentorii care susţin că poţi face totul singur omit echipa din spate. Eu mă bazez pe colegi de încredere cărora le pot delega proiecte critice, pe familie care înţelege vârfurile de încărcare şi pe prieteni care mă scot din bula profesională.

  • Valul de aer polar creşte riscul de infarct. Bărbaţii tineri, aparent sănătoşi, tot mai expuşi

    Valul de aer polar aduce risc crescut de infarct miocardic, iar bărbaţii tineri, aparent fără nicio problemă de sănătate, sunt cel mai predispuşi.

    Din statisticile oficiale, reiese că decesele care apar în timpul iernii care nu au o cauză aparentă sunt cauzate de temperaturile scăzute. Mai mult, efectele frigului pot fi resimţite în organism chiar şi la două săptămâni după expunerea la temperaturi scăzute.

    Studii defăşurate la Universitatea din Bristol au scos în evidenţă că atacurile de cord şi accidentele vasculare cerebrale sunt mult mai susceptibile să se producă în timpul perioadelor de îngheţ, care durează mai mult de patru zile consecutiv.

    Inima şi vasele de sânge se adaptează în mod constant la mediul înconjurător.

    Când ne este frig, sistemul nostru nervos intră în acţiune pentru a opri scăderea temperaturii corpului şi pentru a menţine în funcţiune organele vitale.

    Când ne este frig, vasele de sânge de la nivelul pielii şi al degetelor se îngustează pentru a pierde mai puţină căldură, însă această îngustare creează mai multă presiune în restul circulaţiei, ceea ce înseamnă că inima trebuie să depună mai mult efort pentru a pompa sânge în tot organismul.

    Se creează condiţiile perfecte pentru producerea unui atac de cord sau AVC.

    Persoanele peste 60 de ani sunt mai predispuse la astfel de accidente, însă bărbaţii tineri, care fac sport şi iau suplimente nutritive şi proteice se expun mult mai mult în perioadele de îngheţ, din cauza coroborării factorilor de risc.

    Trebuie să ştii că riscul de infarct miocardic creşte cu 2% la fiecare scădere de 1 grad Celsius a temperaturii exterioare sub temperatura de îngheţ.

    De asemenea, vântul şi umezeala sunt un risc crescut pentru infarct, pentru că organismul resimte temperaturi mai scăzute decât ce spun termometrele.

    Momentele din zi când temperatura este scăzută, dimineaţa şi seara, pun o problemă de risc mărită.

    Tot mai mulţi bărbaţi tineri, aparent sănătoşi, cad victime infarctului cauzat de temperaturile scăzute, din cauză că asociază suplimentele de creştere a masei musculare cu energizantele şi stimulentele, ignoră simptomele şi pot avea anomalii cardiace nediagnosticate.

    La ei, infarctul nu apare din cauza unei plăci clasice de aterom, ci dintr-un spasm coronarian, aritmie malignă, hipercoagulabilitate temporară, suprasolicitare acută.

    Dar nici sedentarii nu sunt scutiţi, alturi de supraponderali şi fumători.

    Medicii atrag atenţia ca durerile ce apar în piept şi care sunt ca o constricţie, presiune, strângere, sfredelire, arsură, greutate, care se duce înspre umărul stâng şi durează mai mult de câteva minute să nu fie ignorate.

    Doctorul Tudor Ciuhodaru avertizează că nu trebuie subevaluate trei tipuri de simptome nespecifice:

    -digestive (greţuri, vărsături, dureri abdominale, arsuri epigastrice – care adesea sunt puse pe seama exceselor alimentare)
    -osteoarticulare (dureri la nivelul braţelor, umerilor, gâtului sau spatelui, puse, de asemenea, pe seama efortului fizic sau ale afecţiunilor osteoarticulare)
    -respiratorii (senzaţia de lipsă de aer, sufocare, leşin, respiraţie sacadată, palpitaţii, ameţeli, oboseală, transpiraţie abundentă, apărute din senin).

    Medicul sfătuieşte evitarea stresului termic (prin îmbrăcăminte groasă, adecvată sezonului rece, impermeabilă, care să protejeze faţa şi mâinile, consumarea de lichide calde, evitarea deplasărilor nejustificate, reducerea drumurilor matinale şi nocturne, când este foarte frig), evitarea automedicaţiei.

    Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează ca simptomele, fie ele şi nespecifice, să nu fie neglijate şi să apelaţi la consultarea unui medic.

    Orice întârziere poate fi fatală, spune Ciuhodaru, iar terapia după ureche este letală.

  • Fiica unui celebru actor de la Hollywood, găsită fără viaţă într-un hotel din San Francisco

    Actriţa Victoria Jones, fiica lui Tommy Lee Jones, a fost găsită moartă într-un hotel din San Francisco, de Anul Nou.

    Fiica celebrului actor Tommy Lee Jones, actriţa Victoria Jones, a fost găsită moartă într-un hotel de lux din San Francisco, în ziua de Anul Nou, scrie TheMirror.

    Autorităţile au confirmat că tânăra în vârstă de 34 de ani a fost descoperită inconştientă în primele ore ale dimineţii, cauza decesului fiind, în prezent, necunoscută.

    Echipajele de urgenţă au intervenit în urma unui apel pentru asistenţă medicală la un hotel de lux situat pe blocul 900 al străzii Mason, puţin după ora 3:00.

    Paramedicii au încercat manevre de resuscitare, însă Victoria Jones a fost declarată decedată la faţa locului.

    Potrivit unui purtător de cuvânt al poliţiei, agenţii au ajuns la faţa locului împreună cu personalul medical, care a confirmat decesul unei femei adulte.

    San Francisco Police Department şi San Francisco Medical Examiner au demarat o anchetă pentru a stabili circumstanţele morţii.

    Autorităţile nu au indicat, deocamdată, existenţa unor suspiciuni de omucidere şi îi roagă pe cei care deţin informaţii relevante să le furnizeze anchetatorilor.

    San Francisco Fire Department a confirmat că a intervenit la faţa locului în jurul orei 3:00.

    Născută pe 3 septembrie 1991, Victoria Kafka Jones şi-a făcut debutul cinematografic în copilărie, în filmul Men in Black II, jucând alături de tatăl său.

    Ulterior, a apărut în The Three Burials of Melquiades Estrada, regizat de Tommy Lee Jones, şi a avut un rol episodic în serialul One Tree Hill.

    Odată cu înaintarea în vârstă, Victoria s-a retras în mare parte din lumea actoriei, alegând o viaţă mai discretă, departe de lumina reflectoarelor.

    Totuşi, a apărut ocazional alături de tatăl său la evenimente publice şi premiere de film.

    Victoria era fiica lui Tommy Lee Jones şi a celei de-a doua soţii a acestuia, Kimberlea Cloughley, cu care actorul a fost căsătorit între 1981 şi 1996.

    Cei doi mai au împreună un fiu, Austin Jones.

    Biroul medicului legist urmează să efectueze teste suplimentare pentru a stabili cauza şi modul decesului.

    Reprezentanţii lui Tommy Lee Jones au fost contactaţi pentru un punct de vedere, însă până în prezent nu a fost transmis niciun comentariu oficial.

  • Radiografia comerţului alimentar în Europa Centrală şi de Est: România este singura piaţă unde chiar şi în 2024, un an marcat de incertitudine, toţi marii jucători au fost pe plus. |n Ungaria sunt scăderi pe linie

    @ ZF a analizat evoluţia vânzărilor primilor cinci actori din comerţul cu dominantă alimentară din patru ţări din regiune, respectiv Polonia, Cehia, Ungaria şi România @ Datele arată că piaţa din Polonia este de departe cea mai mare – primii cinci jucători adunând afaceri de peste 53 mld. euro anul trecut, mult peste tot comerţul alimentar local (30-35 mld. euro) @ România este însă a doua piaţă, iar acest lucru e justificat şi de mărimea populaţiei şi a economiei, urmată fiind de Cehia şi Ungaria.

     

    |n 2024, un an marcat de incertitudine şi de prudenţă în consum, cei mai mari cinci actori din comerţul alimentar local, respectiv Lidl, Kaufland, Profi, Carrefour şi Mega Image, au raportat creşteri de vânzări cuprinse între 7 şi 11%, arată o analiză a ZF pe baza datelor din raportul Coface CEE Top 500 Ranking.

    România este astfel singura piaţă în această situaţie dintre cele studiate. |n Cehia şi în Polonia există măcar un declin de vânzări, pe când în Ungaria, toţi cei cinci actori de la vârful sectorului sunt pe minus.

    „Situaţia din Ungaria e foarte dificilă pentru retailerii de orice fel, începând cu cei din comerţul alimentar. Politicile Guvernului de la Budapesta s-au răsfrânt în consumul care e în scădere”, spune un executiv de top din comerţ, executiv care reprezintă un brand internaţionale prezent atât în Ungaria, cât şi în România. El adaugă că deşi situaţia de pe plan local e şi ea marcată de incertitudine, în continuare vânzările autohtone sunt pe plus.

     

    Ce spune Statistica?

    Spre exemplu, la final de 2024, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai relevant indicator pentru consum, era mai mare cu 8,6% versus anul anterior, potrivit INS. Iar anul acesta, în primele zece luni (cele mai recente date), există în continuare un mic plus – de 1%. Datele sunt deflatate. Iar avansul vine în condiţiile în care inflaţia a revenit la aproape de 10% ca urmare a majorării TVA şi a măsurilor fiscale luate de guvern.

    Totuşi, marii retaileri spun că în magazine se simte o schimbare a comportamentului de consum şi o orientare a clienţilor către preţuri mai mici, către oferte şi promoţii.

    {i atunci, cum reuşesc vânzările să crească în continuare în România?
    De circa doi ani deja, există o luptă a promoţiilor şi a reducerilor între producători şi retaileri, luptă care îi atrage pe oameni în magazine şi care îi determină să consume. Plus că bani în piaţă încă sunt, prudenţa clienţilor fiind cea care pune frână consumului.

    „Nu avem o criză financiară, ci o criză de încredere”, spunea recent un antreprenor.

    Pentru primii jucători, o explicaţie pentru avansul din 2024 poate fi şi aceea că lanţurile de supermarketuri şi hipermarketuri continuă să se extindă local, mâncând astfel din cota de piaţă a micilor comercianţi. Ori în România, comerţul tradiţional continuă să aibă undeva la 30% din vânzări, o pondere mare comparativ cu Europa şi chiar cu regiunea CEE. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că circa jumătate din populaţia ţării trăieşte în rural, acolo unde comerţul modern a pătruns prea puţin.

    O comparaţie

    Pentru această analiză, ZF a studiat evoluţia vânzărilor primilor cinci actori din comerţul cu dominantă alimentară din patru ţări din regiune, respectiv Polonia, Cehia, Ungaria şi România.

    Datele arată că piaţa din Polonia este de departe cea mai mare – primii cinci jucători adunând afaceri de peste 53 mld. euro anul trecut, mult peste tot comerţul alimentar local (30-35 mld. euro). De altfel, doar liderul – compania Biedronka, ce are în spate grupul portughez Jeronimo Martins – are singur vânzări de aproape 24 mld. euro. Iar fiecare dintre ocupanţii primelor cinci poziţii a raportat în 2024 o cifră de afaceri peste cea a liderului autohton – discounterul german Lidl.

    Polonia, cea mai dezvoltată economie din regiunea Europei Centrale şi de Est, are o populaţie de aproape două ori mai mare decât a României. |n ceea ce priveşte salariul mediu net lunar, acesta e de circa 1.600 de euro în Polonia şi 1.100 de euro în România.

    Totuşi, discrepanţa dintre pieţele de retail este mult mai mare.

    Chiar şi aşa, România este a doua piaţă, iar acest lucru este justificat şi de mărimea populaţiei şi a economiei, urmată fiind de Cehia şi Ungaria.

    Diferenţe şi asemănări

    Spre exemplu, Lidl şi Kaufland România sunt depăşite în top doar de lanţuri de magazine din Polonia. Cele două companii locale ocupă poziţiile 45 şi, respectiv, 51 în clasamentul celor mai mari 500 de actori economici regionali, clasament ce adună jucători din domenii variate, de la comerţ la energie şi de la telecom la producţie auto.

    Discounterul german Lidl este lider şi în Ungaria, ca de altfel şi în Bulgaria, pe când în Polonia e pe locul doi. |n ceea ce priveşte Kaufland, e lider în Cehia şi ocupantul poziţiei secunde în România şi Bulgaria. Cele două nume sunt cam singurele „constante”.

    O particularitate în clasament o reprezintă faptul că în Polonia la vârful pieţei sunt multe branduri locale, pe când în celelalte ţări domină numele internaţionale, arată datele din raportul companiei Coface, ce analizează cele mai puternice 500 de firme din regiune. |n România, Mega Image şi Profi sunt mărci locale, dar aflate în portofoliul Ahold Delhaize (Belgia-Olanda). {i în Polonia însă unii retaileri precum Biedronka au în spate acţionar străin. Numele folosit şi cel care e de altfel cunoscut de consumator e autohton.