BusinessMagazin

Blog

  • Anticoruptia vazuta prin lentila

    Traian Basescu a ajuns la fundul sacului. Stati, nu aplaudati, ca nu e motiv de bucurie. Chiar daca nu va place actualul presedinte, pana de idei in care a intrat s-ar putea sa ne dauneze tuturor. Chiar daca – e pur si simplu o ipoteza – „pana“ o fi cumva premeditata pentru a amorti vigilenta altora.

     

    Nu sunt ceea ce se cheama un talent in arta fotografiei; dar imi place sa cred ca privesc la peisajul politic cu ochiul unui „bird watcher“(as fi folosit varianta romaneasca daca nu ar fi sunat licentios) care isi ajusteaza constant lentilele ca nu cumva imaginea vreunei vietati sa se imprime neclara in memoria aparatului. Asa ca nu m-a deranjat prea tare ca peisajul din fata mea s-a schimbat de la un Basescu fulminant, la apogeu in 2004, la un presedinte artagos si indisciplinat in 2005-2006, ajungand in 2007 la un jucator obosit, fara o prospetime in tactica. Asta nu inseamna si ca stiu ce va urma: declinul sau, dimpotriva, revenirea invigorata a presedintelui. Eu spun doar ce vad pentru ca o fotografie exceptionala – in care se vede nu ce se intampla, ci ce se va intampla in urmatoarea secunda – o faci (daca esti si bun si norocos) o data in viata; eu stiu doar de una, cea a lui Eddie Adams din 1969.

     

    Presedintele Traian Basescu a fost un jucator politic foarte inteligent tocmai prin aceea ca a stiut sa speculeze la maximum momentul. „A fost“ pentru ca in ultimele sapte luni nu prea l-am mai vazut cu bujiile reglate sa-i dea la timp scanteia: ori percuta prea repede, cum a fost in cazul demisiei anuntate inainte de suspendarea din functie, ori prea tarziu, cum a fost cu recenta disputa privind marirea pensiilor. Unii spun ca e din cauza ca a reusit sa-i indeparteze pe consilierii care aveau ideile bune si nu mai are cu cine sa se antreneze pentru clenciurile in care s-a obisnuit sa se avante. Eu cred ca e mai mult vina lui ca, in cadrul sistemul pe care si l-a definit, Traian Basescu a ajuns sa atinga tavanul cu coatele; asta s-a intamplat nu pentru ca a crescut foarte mult intr-un timp scurt, ci pentru ca n-a vrut sa-i creada pe cei care spun ca, daca dintr-un sac tot iei fara sa pui nimic in loc, ramai la un moment dat cu mana goala.

     

    Pana acum vreo doi ani, nu era in Romania anticorupt mai mare decat actualul presedinte; poate doar Monica Macovei sa se mai fi apropiat de arhetipul prezidential, insa cu o oarecare sfiala sa nu-i tulbure veghea. David Copperfield sa fi fost si nu gaseai atata coruptie pe minut sa o scoti de urechi si sa o arati la public cum reusea proaspatul presedinte. Numai ca, de la un moment dat, iepurii au inceput sa cam semene intre ei si panglicile sa se cam innoade. Motivul? Simplu, scamatorul schimba exponatele intre ele numai ca sa nu ajunga la trofeele mai serioase, printre care unele de care era foarte atasat (vezi casa din Mihaileanu, prietenii de la Golden Blitz etc.).

     

    Asa ca n-a fost greu pentru adversari sa-l taxeze pe procedura, nu pe fond; pe fond, presedintele Basescu avea dreptate: in Romania, ca in orice alt stat exista si grupuri de interese nelegitime, si coruptie si rezistenta la schimbare. Insa daca tragi imprastiat si nu concentrezi tirul si mai ales daca eviti in mod evident anumite tinte, nu ai cum sa iei calificativ de trecere pe poligon. Criticile aduse pe procedura l-au lasat pe Traian Basescu izolat intr-un univers ingust, cu tinte a caror prezenta acolo era de multe ori insuficient argumentata; celelalte tinte, dar si altii care simteau ca le-ar putea veni randul, au profitat si

    s-au retras mai in umbra, de unde nu mai sunt asa de vizibile.

     

    Am ajuns prin urmare sa nu mai avem o voce credibila in materie de anticoruptie, chiar daca presedintelui inca ii place sa se prezinte astfel mai ales in publicatiile internationale de mana a doua. Pentru ca tot Dinu Patriciu, Calin Popescu-Tariceanu, Ion Iliescu, Dan Voiculescu, cei 322 etc. am tot servit in ultima vreme si, mie unul, mi s-a cam acrit. In acelasi timp ma gandesc ca intre timp altii s-au invrednicit si ei de un loc sau poate de o avansare pe lista anticoruptie a presedintelui; dar, pentru ca Traian Basescu se incapataneaza sa nu schimbe registrul de doi ani, ascensiunea lor ramane anonima. Si asta nu e deloc de bun augur pentru mentinerea in stare de functionare a acelui principiu de „checks and balances“ la care Montesquieu se pare ca s-ar fi gandit cand a desenat mecanismul unei democratii sanatoase. Doar daca presedintele nu sta in tacere la masa de lucru si pregateste o lista noua, proaspata, cu care sa ia prin surprindere audienta; oricat ma straduiesc, insa, varianta asta nu-mi suna deloc realista.

  • Cautam pacificator

    Nici nu-mi pot imagina cum m-as fi simtit daca as fi fost tatal unui soldat din Irak si tocmai as fi citit ca parlamentul irakian a decis sa intre in vacanta in luna august, pentru ca, asa dupa cum a explicat Tony Snow, purtatorul de cuvant al Casei Albe, in perioada asta chiar e cald, „130 de grade Fahrenheit (54 de grade Celsius)“.

     

    Am fost si eu in Bagdad vara si chiar e cald. Dar stiti ceva? E cu mult mai cald cand esti imbracat intr-o uniforma a armatei SUA, duci in spate o mitraliera si un rucsac si nadusesti sub o cascheta de otel cu gandul ca o bomba poate oricand sa fie aruncata spre tine din orice parte.

     

    …

     

    Thomas Friedman este comentator la The New York Times si detinator a trei premii Pulitzer. Urmatorul sau articol va aparea in numarul din 15 august al BUSINESS Magazin

     

    Traducerea Si adaptarea de Mihai MitricA


    Cititi continuarea articolului in editia tiparita a revistei

  • BRAT numara 70% din banii online

    Aproape 60 de site-uri au inceput sa fie masurate de BRAT. Veniturile cumulate ale acestora vor atinge sase milioane de euro in 2007, potrivit estimarilor de piata ale Initiative Media Romania.

    A zecea editie a ghidului anual Media Fact Book, lansat luna trecuta de Initiative Media Romania, ofera prima estimare oficiala din afara industriei online asupra bugetelor ce urmeaza sa fie indreptate catre audienta Internet anul acesta. Valoarea de 8,5 milioane de euro enuntata in Media Fact Book se afla in intervalul vehiculat de principalii vanzatori de publicitate online care vorbesc de 8-10 milioane de euro. Cu toate ca dintre canalele de publicitate a avut cea mai mare crestere in ultimii ani, Internetul ramane cel mai sarac mediu de promovare. Practic, investitiile in TV reprezinta 90%, in timp ce Internetului ii revine doar 0,1% din bugete. Structura este de asteptat sa se modifice, avand in vedere ca numarul conexiunilor la Internet a crescut doar in 2006 cu 135%. E drept, chiar si in aceste conditii rata de penetrare a Internetului la nivelul intregii tari este de doar 23%, cu mult in urma televiziunii, conform studiului Initiative.

    Piata de publicitate a fost estimata anul trecut, potrivit aceleiasi surse, la 363 de milioane de euro (valori nete), pe primul loc intre domeniile cu cele mai mari investitii situandu-se telefonia mobila. Acest lucru le poate da sperante proprietarilor de site-uri, deoarece publicul tinta pentru servicii de telefonie mobila se suprapune partial peste cel al persoanelor cu acces la internet. O alta schimbare ce ar putea influenta pozitiv evolutia incasarilor din publicitatea online il reprezinta si auditarea de catre BRAT (Biroul Roman de Audit al Tirajelor) a traficului generat de site-urile care au aderat la aceste studii cu rapoarte periodice. In timp ce primele doua site-uri romanesti ca audienta, softpedia.com si soft32.com, au parasit sistemul de monitorizare Trafic.ro al Netbridge, unul dintre principalii editori online, BRAT a inceput de trei saptamani auditarea online. Primele rezultate vor fi insa facute publice doar la sfarsitul lunii septembrie.

    Marile site-uri sunt atrase de varianta organismului de audit standard pentru toate celelalte mass-media datorita credibilitatii mai mari in fata cumparatorilor de publicitate. Cu toate acestea, la BRAT s-au afiliat doar 60 de site-uri pana in prezent, din cele aproximativ 30.000 existente, dar veniturile acestora reprezinta aproape trei sferturi din totalul bugetelor de publicitate cheltuite online.

    In paralel cu aparitia primelor rapoarte BRAT, site-urile care fac parte si din organizatia Internet Advertising Bureau (IAB) vor incepe sa respecte cateva standarde in materie de campanii publicitare online. Normele, oferite cu titlu de recomandare, prevad ca reclamele online sa nu poata reda sunete fara acceptul utilizatorului, sa fie marcate drept publicitate cu un caracter cu dimensiunea de 16 puncte, iar animatiile nu pot dura mai mult de 15 secunde de la incarcarea paginii.

  • BIBLIOTECA MEDIA

    500 de carti de specialitate – media, comunicare, advertising – au fost donate de Initiative Media catre biblioteca Facultatii de Comunicare si Relatii Publice din Cadrul Universitatii Bucuresti si biblioteca Facultatii de Marketing din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti cu ocazia lansarii editiei din acest an a Media Fact Book.

     

    Media Fact Book este unicul ghid anual de media din Romania si este editat de Initiative, o companie ce asigura servicii specializate de planificare, cumparare, strategie si consultanta de media. Initiative este membra a Interpublic Group of Companies, holding american de marketing si comunicare.  Interpublic detine 20% din actiunile agentiei, iar restul de 80% se imparte intre diferiti actionari, printre care si Veronica Savanciuc, presedinte al Initiative Romania.

  • Miraculosul an 2007

    2007 a adus cresteri in toate domeniile cu produse „de sezon“, dar nu doar in timpul perioadei calde, ci si in afara acesteia. Despre ce rol a jucat caldura in general si canicula din ultimele saptamani in particular au discutat reprezentantii companiilor cu afaceri influentate de sezon la ultima editie a Club BUSINESS, ce a avut loc saptamana trecuta la hotelul Marriott.

     

    BUSINESS MAGAZIN: 2007 a adus, cel putin pentru produsele puternic influentate de caldura, cresteri spectaculoase. Va fi, din aceasta perspectiva, 2007 un an record?


    Liviu Irimia: Anul 2007 va fi clar un an record pentru noi, dar nu neaparat din cauza caldurii. Exista un punct al temperaturii peste care nu cred ca vanzarile mai pot creste. Dimpotriva, prea multa caldura ar putea chiar scadea vanzarile, in timp ce o vreme mai blanda ar putea genera un consum si mai mare. Daca ne uitam chiar acum (temperaturi de peste 40 de grade Celsius – n.red.), nu este prea multa lume la terase. Noi ne-am pregatit pentru vanzari mai mari, caldura jucand un rol in aceste previziuni.


    BUSINESS MAGAZIN: La ce cresteri va asteptati in 2007, comparativ cu anul trecut?


    Liviu Irimia: Piata va creste cu 8 – 10%, dar trebuie sa avem in vedere evolutia din anii precedenti, de doua cifre an de an. Acum am ajuns la un consum similar cu alte tari din Europa de Vest. Per capita consumul a ajuns aproape la acelasi nivel cu celelalte tari europene, daca excludem Cehia si Marea Britanie.


    Eusediu Margasoiu: Daca scoatem drojdia din bauturile cu bule, cresterile estimate ale pietei pentru anul acesta sunt cam la acelasi nivel, de pana in 10% pe totalul pietei de bauturi racoritoare. Ca si companie, Pepsi inregistreaza cresteri de doua cifre in continuare, pentru ca este loc pe piata. Trebuie spus inca ca 2007 se inscrie in aceeasi linie a anilor record de pana acum, pentru ca in ultima perioada fiecare an a adus vanzari mai mari decat cel anterior. Daca la bauturi carbonatate consumul este deja mare in Romania, segmentul bauturilor necarbonatate inregistreaza cresteri anuale chiar si de trei cifre. In Romania, consumul anual de bauturi necarbonatate este de 120 de litri pe cap de locuitor, fata de piete unde consumul este de 7-8 mai mari.


    BUSINESS MAGAZIN: Sunt diferente mari si fata de tarile vecine?


    Eusediu Margasoiu: In ce priveste bauturile necarbonatate da. In Polonia, de exemplu, consumul pe cap de locuitor este de cinci ori mai mare decat in Romania. Insa aici consumul este mai mare pentru bauturile carbonatate, bula face diferenta.


    BUSINESS MAGAZIN: Este diferenta la fel de mare si in cazul consumului de cosmetice?


    Florin Frasineanu: Este o diferenta, poate nu la fel de mare. Consumatorii din Romania invata acum sa foloseasca produsele solare, spre exemplu, si sa se adapteze din mers unor tendinte impuse deja, sa spunem, de piata americana, de a regasi un indice de protectie solara in mai multe tipuri de cosmetice obisnuite.     Ca o paranteza, in SUA chiar si rujurile de buze au factor de protectie solara. Ori, ceea ce L’Oreal lanseaza acum pe piata locala sunt tocmai categorii de produse care au in componenta acest factor de protectie. Vorbind insa de produse de sezon, cele pe care noi le numim «solare», acestea inregistreaza cresteri in prezent, pe o piata in curs de maturizare. Ca si companie, anul acesta jucam un joc dublu, pe doua branduri mari, pentru ca pana acum am mizat mai mult pe brandul mediu – Garnier Ambre Solaire, iar acum am intrat cu un produs superior numit L’Oreal Solar Expertise.


    BUSINESS MAGAZIN: Dar daca ar fi sa punem pe seama caldurii, ce procent din cresterea vanzarilor de produse cosmetice de sezon se datoreaza acestui element?


    Florin Frasineanu: Este foarte greu de cuantificat, pentru ca practic anul acesta este primul sezon in care suntem in Uniunea Europeana si avem cu totul alte bariere si o alta libertate, iar concediile sunt parca gandite altfel. Dar nu cred ca s-a incercat in Romania o separare sau o identificare a cresterii datorate caldurii. Poate si pentru faptul ca mesajul pe care companiile producatoare de cosmetice incearca sa-l transmita este acela ca efectul razelor solare se resimte practic in tot timpul anului, inclusiv in zilele mohorate.


    BUSINESS MAGAZIN: Dar daca ne gandim la anii anteriori, care au fost totusi record chiar si atunci cand vremea nu a fost chiar favorabila pentru vanzarile sezoniere, putem pune vanzarile pe seama puterii de cumparare sensibil crescute a utilizatorilor?


    Liviu Irimia: Eu as comenta urmatorul aspect.     Spre deosebire de anii trecuti, 2007 a avut mai putine zile ploioase sau urate, fapt care poate influenta vanzarile in cazul bauturilor. Exista insa acel prag de temperatura, plasat probabil la 30 de grade Celsius, peste care nu-ti mai vine sa iesi la terasa, ci stai in casa si bei, probabil, doar apa. Nu pot spune insa care este contributia vremii frumoase in aceasta ecuatie, pentru ca sunt mai multi indicatori care trebuie luati in calcul, precum comunicarea, efortul de vanzare si executie in piata, strategiile si asa mai departe. Nu cred ca exista cineva care sa poata spune ca vremea a insemnat, spre exemplu, 10% din vanzare. Cred ca totul e empiric. Poate daca reclama noastra TV ar fi fost diferita, poate ar fi avut alt rezultat.


    BUSINESS MAGAZIN: Dar comparand cu lunile anterioare, cresterea e graduala?


    Liviu Irimia: Noi comparam luna iunie 2007 cu aceeasi luna din 2006 – si pe aceasta comparatie, tot anul in curs a crescut. In lunile acestui an, vanzarile au crescut de la luna la luna, urmand curba sezoniera.

    Eusediu Margasoiu: Cred ca tine seama si de maturitatea pietei. In cazul bauturilor racoritoare a ajuns pe un palier la care are cresteri, exista un anumit nivel de educatie in piata si probabil ca in urma cu zece ani o canicula de genul celei cu care se incheie luna iulie ar fi creat puseuri si, apoi, caderi bruste in vanzari. Insa piata este acum matura, consumul este omniprezent, indiferent de gradele din termometru. Ceea ce se poate remarca, in afara de o sezonalitate normala a business-ului in aceasta perioada, este o miscare mai accentuata a consumului catre apa si ice-tea.


    Alecsandra Fulga: Apa in general sau mai mult apa plata?


    Eusediu Margasoiu: Acum zece ani segmentul de apa plata lipsea cu desavarsire, era 100% doar apa carbonatata, ca urmare a culturii si a obiceiurilor nationale de consum. La ora actuala apa plata are o treime din totalul pietei si creste. In timp ce apa carbonatata creste cu pana la 5% pe an, ritmul in cazul apei plate este mult mai alert, mergand catre un mix normal, pentru ca indiferent de tarile catre care ne uitam – fie in dreapta sau in stanga – apa plata are o pondere de circa 90% din total. Doar in Franta, care este cultural mai apropiata de noi, este ceva mai mare consumul de ape carbonatate. Din acest punct de vedere, Romania este complet atipica, structural, ca si cultura. Un caz atipic este si faptul ca pe piata romaneasca brandurile A (internationale – n.red.), desi domina, cresc in continuare mai rapid decat piata. Ceea ce nu se intampla in tarile din jur, unde situatia este exact invers: brandurile locale sunt majoritare si domina piata. Aici este pe dos.


    BUSINESS MAGAZIN: Si sunt semnale de aliniere la tendintele din alte tari?


    Eusediu Margasoiu: Nu, dimpotriva. Sunt elemente culturale specifice. Ginta latina se simte aici. Si studiile arata ca romanul cu cat va face mai multi bani, va cumpara si mai mult branduri internationale. In timp ce in Cehia, spre comparatie, brandurile locale si private label-urile (marcile proprii ale magazinelor – n.red.) detin peste 80% din piata. Si mega brandurile detin in jur de 15%.


    Liviu Irimia: In bere e vorba de branduri locale.


    Eusediu Margasoiu: …detinute de companii multinationale.     Daca mergem in Polonia, sunt branduri ce apartin producatorilor locali si care au o pozitie puternica in piata. Sunt branduri care au istorie, chiar daca istorie comunista.


    Alecsandra Fulga: La noi cred ca nici nu prea mai sunt branduri locale care sa nu fi fost cumparate. Chiar si cele care au traditie au fost cumparate.


    Eusediu Margasoiu: Da, dar sunt si marci care au avut traditie si care nu mai sunt ce-au fost. Si ca sa dau un exemplu – cazul Brifcor, care la ora actuala a fost relansat de o companie, dar este cvasinul. Pe cand Timbark, spre exemplu, este un brand polonez din perioada comunista, care domina nu numai piata poloneza, ci e prezent si in Cehia, Romania, Ungaria, Ucraina, acum intra si in Austria… Este un brand local, cel putin in piata de soft drink (bauturi racoritoare – n.red.) care s-a extins si nu exista cazuri de genul acesta in Romania. Dimpotriva: Pepsi si Coca-Cola au peste trei sferturi din piata si cresc mai repede decat piata. Desi comertul modern se extinde si are private label, pe consumatorul roman nu-l intereseaza.


    Aurelian Bratosin: Asta avantajeaza insa vacantele: cu cat e mai strain, cu atat e mai interesant.


    Alecsandra Fulga: Chiar daca strain inseamna Bulgaria.


    Aurelian Bratosin: Chiar daca. Dar Bulgaria este foarte diferita: are litoralul pe care n-o sa-l avem noi niciodata.


    BUSINESS MAGAZIN: In ce sens?


    Aurelian Bratosin: Nu seamana deloc cu Romania. Se dau stiri care sa-i dinamiteze putin, dar n-are nicio legatura cu litoralul romanesc, pentru ca nici nu arata la fel, nici serviciile nu sunt la fel, nici atmosfera nu seamana. Acolo sunt restaurante unde nu exista muzica, unde poti sa te relaxezi, sa asculti valurile sau pescarusii daca vrei. Ceea ce la noi nu mai exista. Oricum, din punctul meu de vedere Bulgaria este piata care s-a dezvoltat cel mai mult si nici eu nu cred ca acest lucru are legatura cu caldura. Poate ca turismul de week-end a fost influentat de caldura, dar pe plan local.


    BUSINESS MAGAZIN: Cheltuiesc romanii mai mult pe vacante acum?


    Aurelian Bratosin: Da, s-a simtit anul trecut o crestere brusca fata de 2005, cand s-au vandut foarte mult vacante scumpe.     Au fost foarte multi bani pe piata si toata lumea cauta vacante in Maldive sau Tenerife. A fost foarte diferit fata de 2005. Iar anul acesta a crescut, pentru ca exista un trend crescator clar, dar in domeniul turismului nu exista studii care sa  indice exact cifre. In cazul nostru sunt multi care lucreaza dezorganizat si a crescut numarul de chartere, dar s-au dovedit nefericite, pentru ca s-au canibalizat intre ele, multe sunt in pierdere.


    BUSINESS MAGAZIN: Ce prefera romanii? Si sunt ei diferiti, asa cum am vazut ca e cazul in alte domenii?


    Aurelian Bratosin: Sunt foarte pretentiosi fara sa tina cont foarte mult de raportul pret calitate: platesti putin, primesti putin si invers. Romanii vor sa plateasca putin, dar sa primeasca mult si au devenit constienti de puterea lor pe care o au in postura de consumator. Si au inceput sa protesteze foarte mult, sa reclame, ceea ce nu se intampla in anii trecuti.


    BUSINESS MAGAZIN: Sunt mai pretentiosi decat alte natii?


    Aurelian Bratosin: Da, absolut. Si in consumul de bauturi sunt mai pretentiosi, pentru ca altfel ar cumpara o bautura locala.


    Eusediu Margasoiu: Din punct de vedere strategic, in mod cert eforturile noastre se vor duce in directia asta, pentru ca aici exista un return bun si asta vrea piata din ce in ce mai mult.


    Liviu Irmia: Brandul conteaza in Romania mai mult decat in alte parti.


    Aurelian Bratosin: E un popor aspirational, de aceea brandurile o duc bine acum si o vor duce si mai bine.


    BUSINESS MAGAZIN: Cam cat sunt dispusi romanii sa cheltuie pe vacanta? Cu cat au crescut vanzarile sau care a fost media cheltuielilor?


    Aurelian Bratosin: Nu stiu daca se poate face o medie a cheltuielilor, dar pot sa spun ca a crescut numarul deplasarilor anuale. Inainte faceau doua concedii pe an, iar acum acestora li se adauga si trei week-enduri in tara plus doua city-break-uri (excursii de week-end – n.red.) in Europa.


    BUSINESS MAGAZIN: Iar din week-end-urile in tara sunt mai mult catre munte sau mai mult catre mare?

    Aurelian Bratosin: Pai spre mare, datorita caldurii.


    Simona Constantinescu: Si sunt mult mai multe locuri de cazare.


    Aurelian Bratosin: Insa eu pot sa spun ca in industria turismului caldura nu e neaparat benefica. De Paste, de exemplu, as prefera sa ploua si sa fie furtuna, pentru ca atunci toata lumea pleaca. Anul acesta Pastele a fost slab, din cauza vremii bune, iar anul trecut, s-a vandut foarte mult, tocmai pentru ca prognoza era proasta.


    Simona Constantinescu: Eu pot sa confirm cam tot ce a spus toata lumea pentru ca hotelurile, si cele din grupul Ana, ofera o gama variata si pe sezoane diferite – muntele pentru ski, cele de la mare pentru sezonul estival si cele din Bucuresti permanent. Dar ca si exemplu care sa confirme ce au spus ceilalti, noi suntem un intermediar pentru majoritatea produselor prezente aici. Adica noi cumparam si revindem cu valoare adaugata in servicii sau in eveniment. Terasa de la Hilton, spre exemplu, s-a deschis pe 19 aprilie anul acesta, pentru prima data de cand e Hiltonul in Romania; in genere se deschidea in ultima saptamana a lunii mai.


    BUSINESS MAGAZIN: Si care au fost rezultatele?


    Simona Constantinescu: In doua luni a facut venituri duble fata de anii precedenti. In schimb, ce am remarcat noi, si in special in cazul locatiei de la Eforie, oamenii si-au luat concediile mai devreme anul acesta si imediat dupa incheierea scolii am avut grad de ocupare de 80%. Nu stiu cat se datoreaza promovarii sau cresterii gradului de cunoastere a serviciilor pe care noi le oferim, dar cu siguranta cererile au fost mai multe si de pe piata locala, de la romani, in conditiile in care in anii precedeti noi am avut pe perioada de vara un grad de ocupare de 65% de catre turisti straini.


    BUSINESS MAGAZIN: De ce a scazut ponderea turistilor straini?


    Simona Constantinescu: Litoralul romanesc a avut de suferit anul acesta prin faptul ca multi turoperatori au decis sa nu mai aduca chartere in Romania si sa le duca in Bulgaria, intentionand sa aduca de acolo turistii ce ar fi vrut sa ajunga pe litoralul romanesc. Dar un turist, fie el francez sau german, daca ii spui „te duc cu avionul in Bulgaria si apoi cu autocarul pana in Romania“, prefera sa aleaga un resort (complex hotelier – n.red) direct din Bulgaria.


    BUSINESS MAGAZIN: Se simte o trecere a clientului roman de la produse mai ieftine catre produse mai bune si mai scumpe?


    Liviu Irimia: Da, chiar si in bere. Noi avem marca Leffe, care este o specialitate de bere, e mai complicata si mai subtila decat celelalte beri si pentru acest brand previziunile noastre de crestere pentru acest an au fost deja depasite. Am vandut mai mult decat ne propusesem sa vindem pe tot anul. Consumatorul nu numai ca are cereri mai sofisticate, dar are deja si cu ce sa si le satisfaca.


    BUSINESS MAGAZIN: Se simte pe piata romaneasca o tendinta de uniformizare a consumului chiar si pentru produsele sezoniere? Dispar diferentele uriase de consum intre sezoane?


    Florin Frasineanu: Aici e un trend dat de retaileri, pentru ca putini isi permit sa mentina produse sezoniere in extrasezon.


    Liviu Irimia: De la an la an consumul creste atat in sezon, cat si in extrasezon. Si daca e sa ne uitam la orice tara, curba sezoniera va exista in continuare.


    BUSINESS MAGAZIN: Dar se va mai aplatiza?


    Liviu Irimia: Se estompeaza, dar curba exista si va fi, cred, totdeauna.


    Eusediu Margasoiu: La bauturi racoritoare e o curba destul de atipica, pentru ca exista doua ocazii de consum in afara sezonului, care sunt, ca volum, chiar mai mari decat sezonul de vara: Paste si Craciun. Iar din experienta noastra, Craciunul aduce in vanzari, paradoxal, cele mai mari volume.


    BUSINESS MAGAZIN: In cazul cosmeticelor ati remarcat o crestere a produselor de plaja pentru copii?


    Florin Frasineanu: Categoric da, in sensul ca vanzarile cresc si lumea nu prea se uita la bani, iar brandul isi spune cuvantul: ce e mai bun pentru copii merita banii.


    BUSINESS MAGAZIN: Dar in extrasezon vanzarile sunt mai slabe, daca retailerii nu-si permit sa tina produsele la raft…


    Florin Frasineanu: Exista produse la care ar putea exista vanzare in extrasezon dar retailerul nu le mentine. Pentru ca de exemplu cei ce vor sa-si faca un concediu in tari calde, in vreme de iarna, vor fi poate in dificultate sa-si cumpere din tara un produs de protectie solara.


    BUSINESS MAGAZIN: Am vorbit de cresteri, care in unele cazuri nu au fost chiar pe masura asteptarilor. Cand credeti ca va fi batut recordul din 2007? Sau altfel spus, pana unde se mai poate creste?


    Eusediu Margasoiu: Daca un om bea in medie doi litri de lichid pe zi, in medie pe an inseamna cam 700 de litri. In Romania consumul a ajuns la 120-130 de litri de racoritoare, la care se mai adauga inca vreo 60 de litri de bere. Cu vinuri si lapte si toate celelalte lichide se ajunge cam la 200 de litri. Daca vom lupta sa scoatem din consum apa de la chiuveta, o vom inlocui cu produsele noastre, inseamna ca mai e de ocupat 70% din nevoia de lichide. Ca si comparatie, in SUA doar consumul de bauturi racoritoare carbonatate este de 200 de litri pe cap de locuitor, adica toate bauturile comerciale din Romania la un loc, cu racoritoare, bere, vin si lapte. Ca total, in SUA bauturile comerciale se apropie de 500 de litri. Deci e loc.


    BUSINESS MAGAZIN: Deci cel putin cinci ani de acum inainte piata va creste.


    Eusediu Margasoiu: Si mai mult.


    Liviu Irimia: Cresterea va depinde si de cat de competitiva e piata respectiva. Conteaza foarte mult ca toate companiile sa „traga“ in aceeasi directie, promovand si concentrandu-se nu numai pe cresterea cotei de piata, ci si pe cresterea pietei in ansamblu. Domeniul berii este extrem de competitiv, deci ne bazam pe cresterea pietei si pe cea a cotelor de piata.


    Florin Frasineanu: Surprinzator, dar noi ne aflam in primele cinci tari ca si coeficient de crestere, in conditiile in care L’Oreal este prezenta in 130 de tari si discutam de piete de genul SUA, Japonia, Franta sau Canada. Asta nu inseamna insa ca orizontul e sumbru, ci dimpotriva, este foarte interesant. Iar obiectivele se refera la o dublare a cifrei de afaceri in urmatorii doi ani. Ceea ce inseamna nu atat ca romanii incep dintr-odata sa cumpere produse cosmetice, ci este mai degraba o crestere bazata pe reorientarea consumatorilor, o trecere de la segmentul produselor medii catre cele din categoria medie-superioara si premium. O tendinta evidenta cam in toate domeniile.


    Aurelian Bratosin: Turismul este insa la inceput. Abia in ultimii 7-8 ani romanii au inceput sa calatoreasca. Cresterea anuala este in jur de 20% si este o tendinta de a investi mai mult intr-o vacanta si a solicita servicii mai bune.


    Simona Constantinescu: In cazul nostru este foarte important sa vedem cum va evolua competitia, mai ales pe hotelurile din Bucuresti. Pentru ca acum exista o cerere foarte mare si avem un grad de ocupare de 60% in sezon, ba chiar in zile din mijlocul saptamanii (de marti pana vineri), in primavara si in toamna am avut over-booking, adica hotelurile au fost ocupate in proportie de 100% si unele persoane au fost relocate. Mai mult decat sa vinzi numarul de camere pe care il ai nu se mai poate face, dar in timp va evolua rata de camera, in functie de competitie.


    BUSINESS MAGAZIN: Dar care este situatia la munte sau la mare?


    Simona Constatinescu: La mare vanzarile vor creste in continuare, pentru ca este loc, e cerere, pentru ca e un produs care abia acum e cautat, mai cu seama pentru spa si tratamente pentru oameni activi care incep sa aiba probleme fie cu greutatea, tenul sau coloana. Sau pur si simplu tratamentele pentru relaxare. Vanzarile de camere de hotel pentru munte sunt complet dependente de vreme. Daca o crestere sau o scadere nu este clar evidentiata de vremea calda, in cazul locatiei de la munte, o iarna fara zapada se vede clar. Se vede si gripa aviara, cand inchizi hotelul. Este un produs influentat de foarte multi factori, fie drumuri, aeroportul inchis la Kogalniceanu si nu mai vin chartere, fie gripa aviara, fie vremea. E un produs foarte sensibil spre deosebire de hotelurile din Bucuresti, unde Hiltonul a fost deschis chiar si in vreme de razboi.


    BUSINESS MAGAZIN: Conform studiilor, este loc de crestere pe nenumarate domenii. E vreun domeniu saturat?


    Alecsandra Fulga: Un domeniu e dat de brandurile prezente pe piata si in general sunt, pe toate categoriile, companii care detin fraiele. Si consumatorul e din ce in ce mai educat, are din ce in ce mai multa informatie, are si specificul de a incerca permanent lucruri noi, iar multe lucruri nu mai sunt doar la nivel de aspiratie, ci incep sa se si intample. Iar schimbari in obiceiurile de consum exista si vor exista intotdeauna, ceea ce tine nu numai de consumator, ci si de companiile ce au produsele in piata.

  • INVITATII CLUB BUSINESS

    • Simona Constantinescu, Member of the Board, Ana Hotels

      • Eusediu Margasoiu, Marketing Director, Pepsi Americas
      • Liviu Irimia, Marketing Director, InBev Romania
      • Aurelian Bratosin, General Manager, Butterfly Tourism
      • Florin Frasineanu, National Key Account Manager, L’Oreal
      • Alecsandra Fulga, Client Service Manager, Synovate Romania

  • Consum record

    2007 a adus cresteri in toate domeniile cu produse „de sezon“, dar nu doar in timpul perioadei calde, ci si in afara acesteia. Despre ce rol a jucat caldura in general si canicula din ultimele saptamani in particular au discutat reprezentantii companiilor cu afaceri influentate de sezon la ultima editie a Club BUSINESS, ce a avut loc saptamana trecuta la hotelul Marriott.

     

    BUSINESS MAGAZIN: 2007 a adus, cel putin pentru produsele puternic influentate de caldura, cresteri spectaculoase. Va fi, din aceasta perspectiva, 2007 un an record?


    Liviu Irimia: Anul 2007 va fi clar un an record pentru noi, dar nu neaparat din cauza caldurii. Exista un punct al temperaturii peste care nu cred ca vanzarile mai pot creste. Dimpotriva, prea multa caldura ar putea chiar scadea vanzarile, in timp ce o vreme mai blanda ar putea genera un consum si mai mare. Daca ne uitam chiar acum (temperaturi de peste 40 de grade Celsius – n.red.), nu este prea multa lume la terase. Noi ne-am pregatit pentru vanzari mai mari, caldura jucand un rol in aceste previziuni.


    BUSINESS MAGAZIN: La ce cresteri va asteptati in 2007, comparativ cu anul trecut?


    Liviu Irimia: Piata va creste cu 8 – 10%, dar trebuie sa avem in vedere evolutia din anii precedenti, de doua cifre an de an. Acum am ajuns la un consum similar cu alte tari din Europa de Vest. Per capita consumul a ajuns aproape la acelasi nivel cu celelalte tari europene, daca excludem Cehia si Marea Britanie.


    Eusediu Margasoiu: Daca scoatem drojdia din bauturile cu bule, cresterile estimate ale pietei pentru anul acesta sunt cam la acelasi nivel, de pana in 10% pe totalul pietei de bauturi racoritoare. Ca si companie, Pepsi inregistreaza cresteri de doua cifre in continuare, pentru ca este loc pe piata. Trebuie spus inca ca 2007 se inscrie in aceeasi linie a anilor record de pana acum, pentru ca in ultima perioada fiecare an a adus vanzari mai mari decat cel anterior. Daca la bauturi carbonatate consumul este deja mare in Romania, segmentul bauturilor necarbonatate inregistreaza cresteri anuale chiar si de trei cifre. In Romania, consumul anual de bauturi necarbonatate este de 120 de litri pe cap de locuitor, fata de piete unde consumul este de 7-8 mai mari.


    BUSINESS MAGAZIN: Sunt diferente mari si fata de tarile vecine?


    Eusediu Margasoiu: In ce priveste bauturile necarbonatate da. In Polonia, de exemplu, consumul pe cap de locuitor este de cinci ori mai mare decat in Romania. Insa aici consumul este mai mare pentru bauturile carbonatate, bula face diferenta.


    BUSINESS MAGAZIN: Este diferenta la fel de mare si in cazul consumului de cosmetice?


    Florin Frasineanu: Este o diferenta, poate nu la fel de mare. Consumatorii din Romania invata acum sa foloseasca produsele solare, spre exemplu, si sa se adapteze din mers unor tendinte impuse deja, sa spunem, de piata americana, de a regasi un indice de protectie solara in mai multe tipuri de cosmetice obisnuite.     Ca o paranteza, in SUA chiar si rujurile de buze au factor de protectie solara. Ori, ceea ce L’Oreal lanseaza acum pe piata locala sunt tocmai categorii de produse care au in componenta acest factor de protectie. Vorbind insa de produse de sezon, cele pe care noi le numim «solare», acestea inregistreaza cresteri in prezent, pe o piata in curs de maturizare. Ca si companie, anul acesta jucam un joc dublu, pe doua branduri mari, pentru ca pana acum am mizat mai mult pe brandul mediu – Garnier Ambre Solaire, iar acum am intrat cu un produs superior numit L’Oreal Solar Expertise.


    BUSINESS MAGAZIN: Dar daca ar fi sa punem pe seama caldurii, ce procent din cresterea vanzarilor de produse cosmetice de sezon se datoreaza acestui element?


    Florin Frasineanu: Este foarte greu de cuantificat, pentru ca practic anul acesta este primul sezon in care suntem in Uniunea Europeana si avem cu totul alte bariere si o alta libertate, iar concediile sunt parca gandite altfel. Dar nu cred ca s-a incercat in Romania o separare sau o identificare a cresterii datorate caldurii. Poate si pentru faptul ca mesajul pe care companiile producatoare de cosmetice incearca sa-l transmita este acela ca efectul razelor solare se resimte practic in tot timpul anului, inclusiv in zilele mohorate.


    BUSINESS MAGAZIN: Dar daca ne gandim la anii anteriori, care au fost totusi record chiar si atunci cand vremea nu a fost chiar favorabila pentru vanzarile sezoniere, putem pune vanzarile pe seama puterii de cumparare sensibil crescute a utilizatorilor?


    Liviu Irimia: Eu as comenta urmatorul aspect.     Spre deosebire de anii trecuti, 2007 a avut mai putine zile ploioase sau urate, fapt care poate influenta vanzarile in cazul bauturilor. Exista insa acel prag de temperatura, plasat probabil la 30 de grade Celsius, peste care nu-ti mai vine sa iesi la terasa, ci stai in casa si bei, probabil, doar apa. Nu pot spune insa care este contributia vremii frumoase in aceasta ecuatie, pentru ca sunt mai multi indicatori care trebuie luati in calcul, precum comunicarea, efortul de vanzare si executie in piata, strategiile si asa mai departe. Nu cred ca exista cineva care sa poata spune ca vremea a insemnat, spre exemplu, 10% din vanzare. Cred ca totul e empiric. Poate daca reclama noastra TV ar fi fost diferita, poate ar fi avut alt rezultat.


    BUSINESS MAGAZIN: Dar comparand cu lunile anterioare, cresterea e graduala?


    Liviu Irimia: Noi comparam luna iunie 2007 cu aceeasi luna din 2006 – si pe aceasta comparatie, tot anul in curs a crescut. In lunile acestui an, vanzarile au crescut de la luna la luna, urmand curba sezoniera.

    Eusediu Margasoiu: Cred ca tine seama si de maturitatea pietei. In cazul bauturilor racoritoare a ajuns pe un palier la care are cresteri, exista un anumit nivel de educatie in piata si probabil ca in urma cu zece ani o canicula de genul celei cu care se incheie luna iulie ar fi creat puseuri si, apoi, caderi bruste in vanzari. Insa piata este acum matura, consumul este omniprezent, indiferent de gradele din termometru. Ceea ce se poate remarca, in afara de o sezonalitate normala a business-ului in aceasta perioada, este o miscare mai accentuata a consumului catre apa si ice-tea.


    Alecsandra Fulga: Apa in general sau mai mult apa plata?


    Eusediu Margasoiu: Acum zece ani segmentul de apa plata lipsea cu desavarsire, era 100% doar apa carbonatata, ca urmare a culturii si a obiceiurilor nationale de consum. La ora actuala apa plata are o treime din totalul pietei si creste. In timp ce apa carbonatata creste cu pana la 5% pe an, ritmul in cazul apei plate este mult mai alert, mergand catre un mix normal, pentru ca indiferent de tarile catre care ne uitam – fie in dreapta sau in stanga – apa plata are o pondere de circa 90% din total. Doar in Franta, care este cultural mai apropiata de noi, este ceva mai mare consumul de ape carbonatate. Din acest punct de vedere, Romania este complet atipica, structural, ca si cultura. Un caz atipic este si faptul ca pe piata romaneasca brandurile A (internationale – n.red.), desi domina, cresc in continuare mai rapid decat piata. Ceea ce nu se intampla in tarile din jur, unde situatia este exact invers: brandurile locale sunt majoritare si domina piata. Aici este pe dos.


    BUSINESS MAGAZIN: Si sunt semnale de aliniere la tendintele din alte tari?


    Eusediu Margasoiu: Nu, dimpotriva. Sunt elemente culturale specifice. Ginta latina se simte aici. Si studiile arata ca romanul cu cat va face mai multi bani, va cumpara si mai mult branduri internationale. In timp ce in Cehia, spre comparatie, brandurile locale si private label-urile (marcile proprii ale magazinelor – n.red.) detin peste 80% din piata. Si mega brandurile detin in jur de 15%.


    Liviu Irimia: In bere e vorba de branduri locale.


    Eusediu Margasoiu: …detinute de companii multinationale.     Daca mergem in Polonia, sunt branduri ce apartin producatorilor locali si care au o pozitie puternica in piata. Sunt branduri care au istorie, chiar daca istorie comunista.


    Alecsandra Fulga: La noi cred ca nici nu prea mai sunt branduri locale care sa nu fi fost cumparate. Chiar si cele care au traditie au fost cumparate.


    Eusediu Margasoiu: Da, dar sunt si marci care au avut traditie si care nu mai sunt ce-au fost. Si ca sa dau un exemplu – cazul Brifcor, care la ora actuala a fost relansat de o companie, dar este cvasinul. Pe cand Timbark, spre exemplu, este un brand polonez din perioada comunista, care domina nu numai piata poloneza, ci e prezent si in Cehia, Romania, Ungaria, Ucraina, acum intra si in Austria… Este un brand local, cel putin in piata de soft drink (bauturi racoritoare – n.red.) care s-a extins si nu exista cazuri de genul acesta in Romania. Dimpotriva: Pepsi si Coca-Cola au peste trei sferturi din piata si cresc mai repede decat piata. Desi comertul modern se extinde si are private label, pe consumatorul roman nu-l intereseaza.


    Aurelian Bratosin: Asta avantajeaza insa vacantele: cu cat e mai strain, cu atat e mai interesant.


    Alecsandra Fulga: Chiar daca strain inseamna Bulgaria.


    Aurelian Bratosin: Chiar daca. Dar Bulgaria este foarte diferita: are litoralul pe care n-o sa-l avem noi niciodata.


    BUSINESS MAGAZIN: In ce sens?


    Aurelian Bratosin: Nu seamana deloc cu Romania. Se dau stiri care sa-i dinamiteze putin, dar n-are nicio legatura cu litoralul romanesc, pentru ca nici nu arata la fel, nici serviciile nu sunt la fel, nici atmosfera nu seamana. Acolo sunt restaurante unde nu exista muzica, unde poti sa te relaxezi, sa asculti valurile sau pescarusii daca vrei. Ceea ce la noi nu mai exista. Oricum, din punctul meu de vedere Bulgaria este piata care s-a dezvoltat cel mai mult si nici eu nu cred ca acest lucru are legatura cu caldura. Poate ca turismul de week-end a fost influentat de caldura, dar pe plan local.


    BUSINESS MAGAZIN: Cheltuiesc romanii mai mult pe vacante acum?


    Aurelian Bratosin: Da, s-a simtit anul trecut o crestere brusca fata de 2005, cand s-au vandut foarte mult vacante scumpe.     Au fost foarte multi bani pe piata si toata lumea cauta vacante in Maldive sau Tenerife. A fost foarte diferit fata de 2005. Iar anul acesta a crescut, pentru ca exista un trend crescator clar, dar in domeniul turismului nu exista studii care sa  indice exact cifre. In cazul nostru sunt multi care lucreaza dezorganizat si a crescut numarul de chartere, dar s-au dovedit nefericite, pentru ca s-au canibalizat intre ele, multe sunt in pierdere.


    BUSINESS MAGAZIN: Ce prefera romanii? Si sunt ei diferiti, asa cum am vazut ca e cazul in alte domenii?


    Aurelian Bratosin: Sunt foarte pretentiosi fara sa tina cont foarte mult de raportul pret calitate: platesti putin, primesti putin si invers. Romanii vor sa plateasca putin, dar sa primeasca mult si au devenit constienti de puterea lor pe care o au in postura de consumator. Si au inceput sa protesteze foarte mult, sa reclame, ceea ce nu se intampla in anii trecuti.


    BUSINESS MAGAZIN: Sunt mai pretentiosi decat alte natii?


    Aurelian Bratosin: Da, absolut. Si in consumul de bauturi sunt mai pretentiosi, pentru ca altfel ar cumpara o bautura locala.


    Eusediu Margasoiu: Din punct de vedere strategic, in mod cert eforturile noastre se vor duce in directia asta, pentru ca aici exista un return bun si asta vrea piata din ce in ce mai mult.


    Liviu Irmia: Brandul conteaza in Romania mai mult decat in alte parti.


    Aurelian Bratosin: E un popor aspirational, de aceea brandurile o duc bine acum si o vor duce si mai bine.


    BUSINESS MAGAZIN: Cam cat sunt dispusi romanii sa cheltuie pe vacanta? Cu cat au crescut vanzarile sau care a fost media cheltuielilor?


    Aurelian Bratosin: Nu stiu daca se poate face o medie a cheltuielilor, dar pot sa spun ca a crescut numarul deplasarilor anuale. Inainte faceau doua concedii pe an, iar acum acestora li se adauga si trei week-enduri in tara plus doua city-break-uri (excursii de week-end – n.red.) in Europa.


    BUSINESS MAGAZIN: Iar din week-end-urile in tara sunt mai mult catre munte sau mai mult catre mare?

    Aurelian Bratosin: Pai spre mare, datorita caldurii.


    Simona Constantinescu: Si sunt mult mai multe locuri de cazare.


    Aurelian Bratosin: Insa eu pot sa spun ca in industria turismului caldura nu e neaparat benefica. De Paste, de exemplu, as prefera sa ploua si sa fie furtuna, pentru ca atunci toata lumea pleaca. Anul acesta Pastele a fost slab, din cauza vremii bune, iar anul trecut, s-a vandut foarte mult, tocmai pentru ca prognoza era proasta.


    Simona Constantinescu: Eu pot sa confirm cam tot ce a spus toata lumea pentru ca hotelurile, si cele din grupul Ana, ofera o gama variata si pe sezoane diferite – muntele pentru ski, cele de la mare pentru sezonul estival si cele din Bucuresti permanent. Dar ca si exemplu care sa confirme ce au spus ceilalti, noi suntem un intermediar pentru majoritatea produselor prezente aici. Adica noi cumparam si revindem cu valoare adaugata in servicii sau in eveniment. Terasa de la Hilton, spre exemplu, s-a deschis pe 19 aprilie anul acesta, pentru prima data de cand e Hiltonul in Romania; in genere se deschidea in ultima saptamana a lunii mai.


    BUSINESS MAGAZIN: Si care au fost rezultatele?


    Simona Constantinescu: In doua luni a facut venituri duble fata de anii precedenti. In schimb, ce am remarcat noi, si in special in cazul locatiei de la Eforie, oamenii si-au luat concediile mai devreme anul acesta si imediat dupa incheierea scolii am avut grad de ocupare de 80%. Nu stiu cat se datoreaza promovarii sau cresterii gradului de cunoastere a serviciilor pe care noi le oferim, dar cu siguranta cererile au fost mai multe si de pe piata locala, de la romani, in conditiile in care in anii precedeti noi am avut pe perioada de vara un grad de ocupare de 65% de catre turisti straini.


    BUSINESS MAGAZIN: De ce a scazut ponderea turistilor straini?


    Simona Constantinescu: Litoralul romanesc a avut de suferit anul acesta prin faptul ca multi turoperatori au decis sa nu mai aduca chartere in Romania si sa le duca in Bulgaria, intentionand sa aduca de acolo turistii ce ar fi vrut sa ajunga pe litoralul romanesc. Dar un turist, fie el francez sau german, daca ii spui „te duc cu avionul in Bulgaria si apoi cu autocarul pana in Romania“, prefera sa aleaga un resort (complex hotelier – n.red) direct din Bulgaria.


    BUSINESS MAGAZIN: Se simte o trecere a clientului roman de la produse mai ieftine catre produse mai bune si mai scumpe?


    Liviu Irimia: Da, chiar si in bere. Noi avem marca Leffe, care este o specialitate de bere, e mai complicata si mai subtila decat celelalte beri si pentru acest brand previziunile noastre de crestere pentru acest an au fost deja depasite. Am vandut mai mult decat ne propusesem sa vindem pe tot anul. Consumatorul nu numai ca are cereri mai sofisticate, dar are deja si cu ce sa si le satisfaca.


    BUSINESS MAGAZIN: Se simte pe piata romaneasca o tendinta de uniformizare a consumului chiar si pentru produsele sezoniere? Dispar diferentele uriase de consum intre sezoane?


    Florin Frasineanu: Aici e un trend dat de retaileri, pentru ca putini isi permit sa mentina produse sezoniere in extrasezon.


    Liviu Irimia: De la an la an consumul creste atat in sezon, cat si in extrasezon. Si daca e sa ne uitam la orice tara, curba sezoniera va exista in continuare.


    BUSINESS MAGAZIN: Dar se va mai aplatiza?


    Liviu Irimia: Se estompeaza, dar curba exista si va fi, cred, totdeauna.


    Eusediu Margasoiu: La bauturi racoritoare e o curba destul de atipica, pentru ca exista doua ocazii de consum in afara sezonului, care sunt, ca volum, chiar mai mari decat sezonul de vara: Paste si Craciun. Iar din experienta noastra, Craciunul aduce in vanzari, paradoxal, cele mai mari volume.


    BUSINESS MAGAZIN: In cazul cosmeticelor ati remarcat o crestere a produselor de plaja pentru copii?


    Florin Frasineanu: Categoric da, in sensul ca vanzarile cresc si lumea nu prea se uita la bani, iar brandul isi spune cuvantul: ce e mai bun pentru copii merita banii.


    BUSINESS MAGAZIN: Dar in extrasezon vanzarile sunt mai slabe, daca retailerii nu-si permit sa tina produsele la raft…


    Florin Frasineanu: Exista produse la care ar putea exista vanzare in extrasezon dar retailerul nu le mentine. Pentru ca de exemplu cei ce vor sa-si faca un concediu in tari calde, in vreme de iarna, vor fi poate in dificultate sa-si cumpere din tara un produs de protectie solara.


    BUSINESS MAGAZIN: Am vorbit de cresteri, care in unele cazuri nu au fost chiar pe masura asteptarilor. Cand credeti ca va fi batut recordul din 2007? Sau altfel spus, pana unde se mai poate creste?


    Eusediu Margasoiu: Daca un om bea in medie doi litri de lichid pe zi, in medie pe an inseamna cam 700 de litri. In Romania consumul a ajuns la 120-130 de litri de racoritoare, la care se mai adauga inca vreo 60 de litri de bere. Cu vinuri si lapte si toate celelalte lichide se ajunge cam la 200 de litri. Daca vom lupta sa scoatem din consum apa de la chiuveta, o vom inlocui cu produsele noastre, inseamna ca mai e de ocupat 70% din nevoia de lichide. Ca si comparatie, in SUA doar consumul de bauturi racoritoare carbonatate este de 200 de litri pe cap de locuitor, adica toate bauturile comerciale din Romania la un loc, cu racoritoare, bere, vin si lapte. Ca total, in SUA bauturile comerciale se apropie de 500 de litri. Deci e loc.


    BUSINESS MAGAZIN: Deci cel putin cinci ani de acum inainte piata va creste.


    Eusediu Margasoiu: Si mai mult.


    Liviu Irimia: Cresterea va depinde si de cat de competitiva e piata respectiva. Conteaza foarte mult ca toate companiile sa „traga“ in aceeasi directie, promovand si concentrandu-se nu numai pe cresterea cotei de piata, ci si pe cresterea pietei in ansamblu. Domeniul berii este extrem de competitiv, deci ne bazam pe cresterea pietei si pe cea a cotelor de piata.


    Florin Frasineanu: Surprinzator, dar noi ne aflam in primele cinci tari ca si coeficient de crestere, in conditiile in care L’Oreal este prezenta in 130 de tari si discutam de piete de genul SUA, Japonia, Franta sau Canada. Asta nu inseamna insa ca orizontul e sumbru, ci dimpotriva, este foarte interesant. Iar obiectivele se refera la o dublare a cifrei de afaceri in urmatorii doi ani. Ceea ce inseamna nu atat ca romanii incep dintr-odata sa cumpere produse cosmetice, ci este mai degraba o crestere bazata pe reorientarea consumatorilor, o trecere de la segmentul produselor medii catre cele din categoria medie-superioara si premium. O tendinta evidenta cam in toate domeniile.


    Aurelian Bratosin: Turismul este insa la inceput. Abia in ultimii 7-8 ani romanii au inceput sa calatoreasca. Cresterea anuala este in jur de 20% si este o tendinta de a investi mai mult intr-o vacanta si a solicita servicii mai bune.


    Simona Constantinescu: In cazul nostru este foarte important sa vedem cum va evolua competitia, mai ales pe hotelurile din Bucuresti. Pentru ca acum exista o cerere foarte mare si avem un grad de ocupare de 60% in sezon, ba chiar in zile din mijlocul saptamanii (de marti pana vineri), in primavara si in toamna am avut over-booking, adica hotelurile au fost ocupate in proportie de 100% si unele persoane au fost relocate. Mai mult decat sa vinzi numarul de camere pe care il ai nu se mai poate face, dar in timp va evolua rata de camera, in functie de competitie.


    BUSINESS MAGAZIN: Dar care este situatia la munte sau la mare?


    Simona Constatinescu: La mare vanzarile vor creste in continuare, pentru ca este loc, e cerere, pentru ca e un produs care abia acum e cautat, mai cu seama pentru spa si tratamente pentru oameni activi care incep sa aiba probleme fie cu greutatea, tenul sau coloana. Sau pur si simplu tratamentele pentru relaxare. Vanzarile de camere de hotel pentru munte sunt complet dependente de vreme. Daca o crestere sau o scadere nu este clar evidentiata de vremea calda, in cazul locatiei de la munte, o iarna fara zapada se vede clar. Se vede si gripa aviara, cand inchizi hotelul. Este un produs influentat de foarte multi factori, fie drumuri, aeroportul inchis la Kogalniceanu si nu mai vin chartere, fie gripa aviara, fie vremea. E un produs foarte sensibil spre deosebire de hotelurile din Bucuresti, unde Hiltonul a fost deschis chiar si in vreme de razboi.


    BUSINESS MAGAZIN: Conform studiilor, este loc de crestere pe nenumarate domenii. E vreun domeniu saturat?


    Alecsandra Fulga: Un domeniu e dat de brandurile prezente pe piata si in general sunt, pe toate categoriile, companii care detin fraiele. Si consumatorul e din ce in ce mai educat, are din ce in ce mai multa informatie, are si specificul de a incerca permanent lucruri noi, iar multe lucruri nu mai sunt doar la nivel de aspiratie, ci incep sa se si intample. Iar schimbari in obiceiurile de consum exista si vor exista intotdeauna, ceea ce tine nu numai de consumator, ci si de companiile ce au produsele in piata.

  • INVITATII CLUB BUSINESS

    • Simona Constantinescu, Member of the Board, Ana Hotels
    • Eusediu Margasoiu, Marketing Director, Pepsi Americas
    • Liviu Irimia, Marketing Director, InBev Romania
    • Aurelian Bratosin, General Manager, Butterfly Tourism
    • Florin Frasineanu, National Key Account Manager, L’Oreal
    • Alecsandra Fulga, Client Service Manager, Synovate Romania

  • Ce ati lua pe o insula online

    Oamenii din industria de web design se plang ca firmele care le comanda site-uri de prezentare n-au nicio strategie pentru prezenta online si nu stiu ce vor de la site-ul respectiv, dar ca aceasta nu-i impiedica sa dea sfaturi pe principiul „asa vreau, pentru ca asa am vazut la concurenta“.


    Foarte multi clienti care se indreapta catre o agentie de marketing si comunicare online, cu experienta in web design, arata cu degetul un alt site care sa stea drept model pentru website-ul propriu, reclama Marius Dosinescu, general manager in cadrul companiei de profil Avantaj Net.

     

    Dar ce e rau in asta? In general, informatia prezentata pe site este strans legata de obiectivele de comunicare online pe care le vizeaza compania. Un site de companie complet poate contine numeroase informatii pe larg despre companie si obiectivele acesteia, istoric, activitate, oferta de produse si servicii, rezultatele financiare ale companiei si alte informatii pentru investitori. Daca o companie vrea site numai pentru a avea prezenta online si pentru a informa utilizatorii, fara o campanie prin care sa atraga clienti, atunci website-ul trebuie sa fie cat mai simplu si sa cuprinda doar informatii de interes general.

     

    Pentru a obtine deci un site util, sustine Dosinescu, o companie trebuie sa-si stabileasca in primul rand obiectivul urmarit de la site – atragerea de clienti, colectarea de date, recrutarea de personal sau pur si simplu prezentarea companiei, sub forma unei carti de vizita online. Al doilea pas presupune o analiza a clientilor vizati de companie, in urma careia sa se poata determina cea mai potrivita strategie de comunicare online. Si de-abia atunci se va trece la executia site-ului. „Pentru unele companii insa, sumele necesare pentru un site sunt considerate prea mari, motiv pentru care prefera sa cheltuiasca in prima faza mai putin, facand site-ul cu ajutorul unei companii nespecializate in comunicare online, care va executa comanda intocmai“, afirma Dosinescu.

     

    Pe baza catorva obiective ale companiei, agentia de web design poate determina tipul de site cerut de fapt de client si strategia necesara pentru atingerea obiectivelor acestuia. „Consultanta are un rol foarte important si constituie poate cea mai mare parte a veniturilor unei agentii de web design“, spune Bogdan Nitu, general manager al companiei de marketing si comunicare online WebStyler. Firmele mai mici de web nu ofera insa astfel de servicii si, prin urmare, foarte multe site-uri de pe Internetul romanesc sunt doar rezultatul executiei unor cerinte din partea clientilor, neavand continut corespunzator obiectivelor. „Doar 2% din website-urile din Romania sunt realizate corespunzator obiectivelor companiei si aduc acesteia beneficii cuantificabile“, apreciaza Marius Deak, director executiv in cadrul Green Pixel. „20% dintre site-uri sunt decente, in sensul ca nici nu ajuta compania in strategia de comunicare, dar nici nu-i dauneaza, iar restul sunt, bland spus, catastrofe“.

     

    O opinie ceva mai pesimista vine din partea lui Marius Dascalu, creative director la agentia de web 2fresh. „Peste 90% dintre site-urile romanesti sunt realizate dupa criterii gresite. Si mai grav este faptul ca inca exista companii carora le lipseste un site cu desavarsire, ceea ce inseamna ca nu inteleg importanta Internetului.“

     

    Dupa parerea acestuia, Banca Romaneasca are un site foarte bine realizat (www.brom.ro), avand drept obiective principale atragerea de clienti si prezentarea serviciilor si a companiei. Site-ul este destul de simplu de utilizat, intrucat are sectiuni dedicate fiecarui tip de clienti ai bancii, astfel incat acestia sa acceseze strict paginile de interes.

     

    Totodata, apreciaza Dascalu, comunicarea online a Bancii Romanesti este bine structurata in ceea ce priveste informatiile despre companie – de la istoric si pana la rezultate financiare si alte informatii pentru parteneri si investitori. Exista si o sectiune dedicata recrutarii online, unde sunt prezentate in detaliu posturile disponibile si unde utilizatorii au posibilitatea sa candideze pentru posturi, prin completarea unui formular complex care constituie practic un CV.

     

    Un alt exemplu de site realizat corespunzator nevoilor clientilor este, dupa parerea lui Bogdan Nitu, www.tiriacleasing.ro, care pe langa sectiunile obligatorii de prezentare, a abordat oferta de leasing diferit de celelalte companii de profil, in sensul ca se concentreaza pe cele trei faze in care s-ar putea afla un client interesat sa-si ia leasing – planificarea, derularea sau finalizarea leasingului – si ii ofera acestuia informatii si solutii in consecinta. „Multe dintre site-urile prost facute au forma unei brosuri, si nu o data mi s-a cerut sa facem un site care sa fie citit de la cap la coada, ceea ce nu se poate intampla, pentru ca utilizatorii se duc numai la zonele de interes“, explica Nitu.

     

    Marius Deak apreciaza calitatea unui site ca fiind direct proportionala cu numarul problemelor puse de client si de agentia care il produce. „Daca nimeni nu ridica probleme si implicit nu exista un raspuns la ele, site-ul nu va fi realizat corespunzator, iar rezultatul va fi sub forma unei brosuri.“ Iar atunci cand scopul site-ului nu este bine definit, este mai mult concentrat pe imagine. „Un site nu trebuie neaparat sa fie frumos pentru a-si atinge obiectivele. Poate la fel de bine sa fie mai simplu sau mai putin colorat, dar daca are partea de continut completa, este suficient“, este de parere Marius Dosinescu.

     

    Lipsa de continut relevant este una dintre problemele cu care se confrunta multe site-uri in Romania. Un site prost facut este, dupa parerea lui Dosinescu, un site care aglomereaza informatiile, fiind greu de parcurs pentru un utilizator care il acceseaza pentru prima data. La fel de bine, o greseala pe care o mai fac multe companii este sa puna la sectiunea de intrebari frecvente – FAQ (Frequently Asked Questions) o serie de intrebari care lor li se par potrivite, dar care nu sunt nicidecum cele frecvente din mintea utilizatorilor. Pentru aceasta sectiune este nevoie de putina cercetare in piata, dupa spusele lui Bogdan Nitu, pentru a determina intr-adevar care sunt intrebarile frecvente ale utilizatorilor. Nitu critica firmele care tin sa adauge elemente neinteresante pentru clienti, cum ar fi spre exemplu scrisoarea directorului despre misiunea si viziunea companiei, sectiune accesata de mai putin de 2% din utilizatori.

     

    Pentru un site profesionist realizat de web designeri, o firma poate scoate din buzunar pentru un site sume cuprinse intre cateva mii de euro si cateva sute de mii de euro, in functie de mai multi parametri ai contractului. Spre exemplu, in cazul in care firma doreste doar o prezenta online, fara a avea contract cu o agentie care sa se ocupe ulterior de intretinerea si imbunatatirea site-ului, investitia variaza intre 5.000 si 15.000 de euro. In schimb, exista companii care cheltuiesc mai mult de 200.000 de dolari pentru un site, in conditiile in care angajeaza agentia de web design pe termen lung.

     

    Un site simplu, de prezentare, poate costa chiar si 2.000 de euro, in timp ce un magazin online ajunge la 15.000 de euro, confirma Marius Dosinescu de la Avantaj Net. Iar un pachet complet de servicii, furnizat de agentie pe o perioada de doi ani, poate depasi „fara probleme“ 200.000 de euro.

     

    Directorul general al Avantaj Net estimeaza ca piata serviciilor de web design din Romania se cifreaza la cateva milioane de euro, in timp de Marius Dascalu de la 2fresh apreciaza piata la cel putin 3 milioane de euro anul acesta. Reticenta de a face previziuni privind piata vine din faptul ca nu exista statistici in domeniu, industria fiind inca tanara, iar numarul companiilor care fac site-uri este mult prea mare si deci este destul de dificil sa fie identificate toate. „Ceea ce se stie este ca piata media se ridica la aproximativ 9 milioane de euro anul acesta, in crestere de la 5 milioane anul trecut, dar pe partea de web design unde pot fi numarate sute de companii care fac site-uri, dintre care poate doar 10 sunt agentii de web design in adevaratul sens al cuvantului, un calcul real este greu de facut“, explica Bogdan Nitu de la WebStyler.

     

    Pentru anul trecut, Stefan Liute, director de strategie la Grapefruit, companie specializata in servicii de identitate corporatista si site-uri web, estima anterior piata la 1,5 milioane de euro, cifra sustinuta si de Flaviu Radulescu, director de cercetare la Hostway Labs Romania. Oricum, chiar si la o valoare de peste 3 milioane de euro, piata de web design din Romania este extrem de mica. Etalonul prin excelenta este piata din SUA, unde site-urile de amploare presupun investitii de ordinul zecilor de milioane de euro. Numai timesonline.com, editia pe Internet a publicatiei The Times, a costat 15 milioane de dolari (aproximativ 10,8 mil. euro).

  • Gadgeturi web

    Dupa ce continutul generat de utilizatori a fost considerat elementul definitoriu al anului 2006 din perspectiva evolutiei Internetului, comentatorii par sa fie de acord ca anul acesta va fi marcat de intrarea in mainstream a mini-aplicatiilor web numite widgets. 

     

    Probabil ca oricine s-a plimbat prin web a intalnit ceea ce se cheama „widgets“, desi poate ca n-a stiut ca se numesc asa. Simplu spus, un widget este o mica aplicatie care poate fi plasata foarte usor intr-o pagina web, urmand a fi rulata de browserul vizitatorului care acceseaza pagina. De regula, mica aplicatie este realizata in JavaScript sau tehnologie Flash si serveste la agregarea si prezentarea unor informatii pe care le aduce in mod dinamic din Internet. Daca explicatia nu e suficient de clara, un exemplu poate fi edificator: prognoza meteo. Este de fapt o mica aplicatie care acceseaza niste resurse din internet care-i furnizeaza date meteorologice privind o anumita regiune si un anumit interval, iar micul program nu face altceva decat sa prezinte aceste date intr-o forma usor de inteles. Un exemplu si mai simplu este un ceas care poate sa arate ora curenta in diverse orase de pe glob (preluand din internet informatii minimale). Sau accesul la un dictionar sau enciclopedie din internet fara a vizita paginile acesteia. Poate cele mai raspandite widget-uri sunt agregatoarele de fluxuri, care ne permit sa urmarim bloguri sau furnizori de stiri.

     

    Nu pare cine stie ce mare revolutie. De fapt, sistemul de operare MacOS X foloseste de mai multi ani widgets – o forma putin diferita, pentru ca se integreaza in desktop, nu in pagini web. Si totusi, incepand de la sfarsitul anului trecut, aceste mici gadgeturi web au starnit o agitatie care le plaseaza printre subiectele cele mai fierbinti ale internetului, astfel incat unii comentatori vorbesc deja de „widgetmania“, iar o multime de firme s-au grabit sa investeasca sume importante in acest domeniu. Motivul este ca aceste mici aplicatii marcheaza o schimbare majora de paradigma: tot mai putin mergem noi spre web si tot mai mult „chemam“ webul spre noi. Este, in fond, o chestiune de personalizare a webului (sau, mai precis, a accesului).

     

    Schimbarile induse de widget-uri sunt deja vizibile in practica curenta a celor mai multi utilizatori. Daca in trecut pagina de start a browserului era de obicei fixata pe un portal public (de genul Yahoo.com), astazi tot mai multi utilizatori recurg la un portal propriu, personalizat tocmai prin aceste gadgeturi. Eu prefer NetVibes, altii prefera iGoogle sau PageFlakes, altii blogul personal sau pagina proprie dintr-o retea de socializare de gen FaceBook sau MySpace. O multime de instrumente imi permit sa-mi urmaresc mesajele e-mail, sa accesez diverse motoare de cautare, sa primesc stirile din sursele preferate, sa urmaresc noile aparitii din bloguri, sa accesez „semnele de carte“ pe care le-am memorat in Del.icio.us, sa vad ultimele evolutii in cateva forumuri, fara a mai pune la socoteala banalele prognoze meteo, notite, sarcini de indeplinit etc. Totul dintr-un singur loc. Mai mult, widget-urile pot fi si instrumente de socializare, cum demonstreaza iLike – un widget din FaceBook care permite utilizatorilor (peste 4 milioane) sa afle despre concertele sustinute de formatiile preferate si sa-si anunte prietenii sau sa afle care dintre ei intentioneaza sa participe. Firma care a produs aplicatia incaseaza sume frumoase din comisioanele pentru biletele vandute si din – desigur – publicitate. Si totusi, nu toata lumea e multumita de explozia widget-urilor, iar marile companii de media par cele mai nefericite. Problema lor porneste de la dificultatea de a contoriza audienta. Cata vreme voi urmari rezumatele articolelor de tehnologie din – sa zicem – The Guardian printr-un widget (de pilda Google Reader), paginile online ale ziarului nu ma vor contoriza printre cititori. Acest „mic detaliu“ pune in pericol metrica uzuala folosita pentru a masura popularitatea unui continut, tocmai pe baza careia se negociaza tarifele pentru – urmeaza cuvantul magic – publicitate.

     

    Nu mai este nicio surpriza ca aici este marea miza: widget-ul ca instrument de publicitate. Dave Morgan, presedintele firmei Tacoda, nu ezita sa afirme ca in urmatorii trei ani widget-urile vor schimba radical intreaga industrie a publicitatii online. Este un exercitiu de imaginatie sa prevedem posibilitatile care se deschid atunci cand un simplu „timbru“ dintr-o pagina web este inlocuit de o aplicatie (fie si doar posibilitatea de se alimenta automat cu continut furnizat de advertizer si este deja mult). Multe companii se arata interesate dar, ca de obicei, Google este cu un pas in fata si experimenteaza deja Google Gadget Ads – o extensie a sistemului AdSense care sa cuprinda widget-uri interactive.