Blog

  • Corespondence

    In Media&Advertising vorbeste industria publicitatii. Pe bune. Ganduri, pareri, premii, nemultumiri, pitch-uri, filme, vacante, petreceri, simpatii – au rezervate aceste pagini. In fiecare numar. Doar ca nu se accepta citate si declaratii oficiale, ci speech-ul vostru autentic, de zi cu zi, asa cum ati povesti unui prieten. De aceea am gandit rubrica aceasta ca pe un schimb de scrisori.

     

    In acest numar: Andrei Cohn (Director de creatie Cohn&Jansen) si Ionut Mosteanu (Brand Communication Director Leo Burnett & Target)

     

     

    Scrisoarea lui Andrei catre Ionut

     

    Uite, Ioane, am o mare dilema pe care vreau sa ti-o impartasesc.

     

    S-o intreb daca mai sunt “barbatul de care s-a indragostit”, sa scot motocicleta din garaj, sau sa ma tund si sa pun in cui toate prostiile astea de optispe  ani.

     

    Varsta la care am avut de fapt prima motocicleta, un NSU de postas neamt din al doilea razboi.

     

    Candam terminat liceul de arta am picat un an la facultate, m-am angajat profesor de desen prin Balta Alba, am pus deoparte ceva bani, cred ca mi-a mai dat si tata cativa si am cumparat-o din podul unui mos.

    Momentul, in ciuda asteptarilor, nu a fost unul romantic deloc, nu fusese motocicleta mosului cu care sa-si fi trait aventurile tineretii.  Motocicleta ii ramasese mostenire de la o ruda si voia sa scoata niste bani

    din ea.

     

    Altfel era superba, verde de China cu niste linii nichelate pe rezervor si amortizor paralelogram pe fata, fapt ce o facea sa semene in ochii mei cu un Harley, chiar daca avea capacitate cilindrica de vreo zece ori mai mica. Marea ei problema inainte de starea tehnica, stare ce ma facea sa o imping frecvent pana acasa, era faptul ca nu avea decat o sa.  In principiu normal, ca nu era gandita sa plimbe postasul neamt fetele prin Herastrau.

     

    In perioada aia doua texte ma amageau constant, primul era, “…cum baterie de sase volti nu gasesti, te rezolv eu”, bateria mea din ’41 nu prea ma mai ajuta si al doilea, ”…am eu un tovaras in Germania care cumpara din astea de colectie, iei lejer doua mii de dolari pe ia”, si as cam fi maritat-o pentru ca voiam si eu una cu sa  dubla.

     

    A aparut in final mecena motociclistilor din Germania si mi-a dat pe ea patru sute de dolari, bani cu care am cumparat o JAWA de trei cincizeci. Imi aduc aminte ca am cerut doua mii de i-a cazut palaria aluia din cap. Atunci eram deja la facultate si era complet uncool sa fii student la arte si sa ai motocicleta. Lumea artistica romaneasca postcomunista era cumva folclorica, foarte religioasa si in sensul unui fel de mandrie de a nu avea. Nu prea mergea JAWA si ulterior prin anul trei Suzuki cu “Sus sus sus la munte sus, unde e si Iancu dus”.

     

    JAWA a fost prima motocicleta pe care am condus-o cu carnet, in trecutul meu ilicit de motociclist fara carnet mai exista inainte de NSU si un MZ de 125 al unui foarte bun prieten de la care m-am si molipsit si un IJ Festival din ’56. IJ-ul era al unui alt foarte bun prieten care nu si-a luat niciodata carnet, Dinu.

     

    Cu Dinu in carca mi-am implinit visul de a ajunge prima data la mare pe doua roti si pe bune ca in perioada aia era raritate pe litoral. Super greu a fost ca nu m-a lasat sa depasesc nici macar o combina pana la mare unde am ajuns plin de muste pe retina si cu paie in gura. Apropo, mai tii minte bonurile de benzina?

     

    Probabil ca din frustrarea asta mi s-a tras ulterior sa am numai motoare de viteza cu care sincer am mers foarte repede, in principiu cat au putut ele de repede.

     

    Acum vreo trei ani m-am suit pe motocicleta si am simtit extrem de clar ca nu mai am nervi de asa ceva, mai putin sofisticat spus, mi s-a facut cam frica.

     

    Am spus tuturor celor care stiau ca in trecut ma semnam pe afise Motociclist Andrei Cohn ca mi-a trecut vremea si ca am trecut in cealalta jumatate din viata. Jumatatea aia cu cultura, seriozitatea si masina.

    Totul pana acum cateva zile candam mers cu KTM-ul de care stii si s-au dus dracu in cinci sute de metri toate teorile mele despre cum ca nu ma mai intereseaza.

     

    Eu ma gandesc acum ca daca dinspre viteza nu mai pot sa sug adrenalina, poate dintr-un mers pe o roata, un tars ceva, storc un strop doi.

     

    Zi si tu bre, sunt cam incurcat, am incercat si cu un scuter sa-l justific ca util, aglomeratie, consum, etc, da chiar e frectie.

     

    ANDREI COHN

    Director de creatie

    Cohn&Jansen

     

     

    Scrisoarea lui Ionut catre Andrei

     

    Bre Andrei, esti om cu responsabilitati, da-le incolo de motociclete! Ia un jeep mare cu 4 roti mari sa-ti arati starea de bine la toata comunitatea ….

     

    Hai mah, stii ca glumesc. Ma bucur ca nu te-ai ramolit si te mai trage ata la un wheelie.

    Noroc cu austriecii, oameni seriosi – au pus osul la treaba si au produs niste scule care trezesc la viata si ultimul motociclist pensionar.

     

    Te invidiez ca ai strans atatia ani pe doua roti … Candam citit textul tau am avut, din nou, impresia ca esti un batran intelept. Si candcolo, la naiba, esti mai mic ca mine!

     

    Fata de tine eu m-am apucat mai tarziu de treburile astea, dar si candm-am apucat m-am tinut bine de treaba. Alte vremuri … Prima motocicleta acum 4 ani a fost luata cu credit de nevoi personale de la Raiffeisen. Eh? Eram la Connex si aveam salariul pe cartea de munca; o experienta interesanta.

     

    Eu pana la urma am gasit ca distractia cea mai mare pe doua roti e sa urci pe acolo pe unde nu poti sa urci in picioare, insa nu pot sa zic ca nu-mi place sa crosetez printre masini pe Posada. Oricum, eu stiu ca trebuie focus ca sa faci ceva ca lumea – asa ca incerc sa fug de-acasa pe coclauri cat mai multe weekenduri sa-mi dau drumul la mana asa cum trebuie. Daca ma rabda nevasta inca un an – doi, o sa fiu foarte bun. O sa te chem sa ma dau mare.

     

    Cat despre jumatatile de viata (aia de motociclist cu aia serioasa) … Eu zic ca pasiunea pentru doua roti nu intra in conflict cu imaginea de om serios. Poate era asa candti-ai luat tu prima motoreta, insa acum lucrurile s-au mai normalizat. Si oricum, atunci cred ca aveai si tu o imagine destul de distorsionata despre ce inseamna om serios. Acuma nu mai e problema. Au “spalat” imaginea motociclistului o gramada de corporatisti. Cel putin, de candavem un prim-ministru si un fost ministru de finante motociclisti … cred ca nu mai e o problema sa te duci cu motoreta la o intalnire. Ba din contra.

     

    Scuterul nu se pune la motociclete si la pasiunea pentru 2 roti decat daca ai 16 ani si e singura scula pe care o poti conduce legal. Altfel, e un mijloc de transport de chinez sarac care isi merita si ultimul banut. Eu am scuter de 2 luni – o minune a tehnicii taiwaneze (Kymco pe numele lui) – si sunt extrem de multumit. Pentru mine e descoperirea anului. De candl-am luat nu ma mai dau jos si brusc Bucurestiul pare mult mai mic, cu spatii multe de parcare, cu trafic aerisit … o noua perspectiva pe care te invit sa o impartasesti.

     

    Abia astept sa-ti alerg putin prin oras noua achizitie. Sper sa nu te razgandesti si sa o iei cat mai repede; stii vorba alora – Life’s short. Play more.

     

    Pupa-le pe fete! O sa fie foarte fericita Mara sa o plimbi, din nou, cu motoreta. Ce zici de mega argumentul asta?

     

    IONUT MOSTEANU

    Brand Communication Director

    Leo Burnett & Target

  • Martin Liptrot, Regional CEO Ogilvy Public Relations Worldwide

    Are 17 ani de experienta in diverse arii de comunicare, dar, in cele din urma PR-ul l-a acaparat. S-a intAmplat asa pentru ca relatiile publice au devenit o stiinta in sine si, datorita noilor contexte sociale din ultimii zece ani s-au detasat drept protagonist in mixul de comunicare. M&A a stat de vorba cu Martin Liptrot, Regional CEO Ogilvy Public Relations Worldwide despre noile tendinte in PR.

     

    Mesajul in media a devenit mult mai conversational, iar PR-ul se impune pentru ca este cel care contextualizeaza. “Cred ca diversificarea suporturilor media, apetenta pentru medii neconventionale, internetul, blogurile si schimbarea focusului in presa catre opinie si comentariu – toate acestea impun conversatia in peisajul mediatic. In acest context, brandurile trebuie sa isi spuna povestea, sa se integreze in acest dialog. Iar PR-ul face acest lucru”, spune Liptrot.

     

    Internetul este unul dintre principalii catalizatori pentru aceasta schimbare. “Astazi sunt 500 de conversatii despre brandul tau si, daca nu incerci sa le asculti, sa le intelegi, sa le anticipezi si sa reactionezi la ele, atunci nu iti indeplinesti obiectivul. Cred ca internetul este unul dintre motoarele principale pentru dezvoltarea PR-ului. El a schimbat caracteristicile mesajului mediatic si in acest nou scenariu PR-ul are o replica mai buna”.

     

    In opinia lui Liptrot, PR-ul si internetul fac echipa buna pentru ca ambele vizeaza dialogul si au o mare deschidere catre interlocutor. Eficienta comunicarii depinde de autenticitatea acestui dialog. “Internetul ne-a facut sa intelegem ca trebuie sa lasam libertate mesajului si sa ne preocupe mai mult contextul in care se intAmpla acesta. Consumatorii vor schimba opinii, experiente, puncte de vedere si nu poti face nimic ca sa ii opresti, sa ii controlezi, sa le <<editezi>> mesajul. Ceea ce poti sa faci, insa, este sa le anticipezi conversatia si sa ai un raspuns relevant pentru ei. Este un mod diferit de a interactiona cu publicul sau consumatorii, mai eficient decAt clasicul “press release” impins nenatural in fata. Internetul reprezinta un moment important pentru PR pentru ca a schimbat regula jocului. Companiile care inca mai practica demodatul “push PR” ramAn in urma.”

     

    Asadar, PR-un nu mai accepta comunicate sterile de laborator. Mesajul lui trebuie sa ilustreze un scenariu de viata real, autentic. “Cum poate compania mea sa isi ajute clientii sa intervina in conversatia pe care sotia si copii mei o au despre alimentatia sanatoasa? Cum poti interveni intr-o astfel de conversatie intr-un mod relevant si neinvaziv? De aceea spun ca este foarte important contextul. Mamele nu vor branduri mari care sa le promoveze produsele lor.

     

    Ele vor informatie pentru alegerile lor. Asta este ceea ce le oferim: informatia in contextul potrivit, informatia care poate fi folosita in aceste conversatii”, spune Liptrot.

     

    Din nou, pus in contextul internetului, se ajunge la noi dimensiuni. “Este un fenomen interesant. Sunt oameni care nu au un statut oficial, dar care devin lideri de opinie in conversatii virtuale despre produse sau servicii. Sunt bloggeri, chiar anonimi, fara un credo jurnalistic, dar care au public fidel care le asculta sfaturile. De Paste, am vrut sa plec cAteva zile si am cautat pe internet informatii despre un hotel. Am gasit un website in care se dadeau informatii despre hotel – ce era bine, ce era rau. Pana la urma am decis sa nu merg la acel hotel. Nu-i stiam pe cei care pusesera comentariile pe blog. Unii erau din Idaho, altii din Chicago. Nici nu stiu daca apreciau la un hotel ceea ce apreciez eu…”

     

    Noile contexte de comunicare si mai cu seama viteza cu care functioneaza ele fac informatia autentica cel mai bun instrument pentru profesionistii in domeniu.

     

    Rolul PR –ului este de a o aduce in contextul familiar publicului, de a o traduce pentru prioritatile lui, de a o face parte din conversatie.

  • Andy Owen & Associates

    Direct Marketingul este un termen la moda, adesea vehiculat in discutiile de specialitate, dar care accepta multe definitii. M&A a stat de vorba cu Andy Owen, partener al Touch Communication, si a incercat un portret al acestei discipline, pornind de la insighturile unui profesionist in domeniu.

     

    Definitii

    Pentru Andy Owen, DM este “orice actiune care pune intr-un context profitabil un dialog direct.” In aceasta ecuatie, de obicei, initiativa apartine companiei si incepe direct de la beneficii. “DM se uita la beneficii, pentru ca DM abordeaza brieful de la client diferit fata de o agentie de publicitate traditionala. Publicitatea traditionala se uita la «caracterisiticile» produsului pentru a-l prezenta intr-un anume fel la televiziune sau in ad-urile de presa. «Arata bine», «Straluceste», «Scoate sunete amuzante»…si de aici ei construiesc povestea. Dar in DM, daca vreau sa iti vand ceva, am  sa analizez cine esti si cel fel de persoana esti. Nu esti interesata de felul in care arata, de exemplu reportofonul tau, ci vrei sa ai cea mai buna calitate a sunetului inregistrat, asa ca am sa iti vand acest beneficiu, am sa incep direct cu el. Pentru ca noi cumparam beneficiile produsului, nu caracteristicile lui.  O masina Porche arata intr-un anume fel, dar, de fapt cumperi aceasta masina pentru ca stii ca, atunci candculoarea semnaforului devine verde, pleci primul, detasat si in 3 secunde poti sa ii faci cu mana pustiului din masina alaturata care, din priviri, incerca sa te provoace obraznic la o cursa…”

     

    Comunicare one-to-one

    Oamenii cred ca DM este o disciplina tanara, dar nu este asa. Oamenii practicau DM inca din 1910, 1920…OK, nu definisera asa aceasta activitate.  Nu aveau computere, dar faceau o treaba grozava. Ideea e ca DM inseamna de fapt comunicare unu la unu, nu este mass marketing. Pentru ca noi testam. Incercam sa ne dam seama ce cumpara oamenii si de ce cumpara si apoi ne propunem sa atingem aceste puncte prin comunicare directa; de aceea DM a devenit popular.

     

    Prima replica este « te ascult »

    In DM, conversatia cu orice consumator incepe cu «te ascult». Inainte de toate, eu trebuie sa il cunosc pe consumator. Eu trebuie sa-i captez atentia, iar procesul de comunicare este unul capricios, mai ales in contextul multor «tentatii» din alte surse. Ultimele studii din UK arata ca ai 2,8 secunde la dispozitie sa convingi pe cineva sa-ti acorde atentie…

     

    Captezi atentia cu penita de stilou

    Diferenta fata de un copywriter traditional si un copywriter de DM este cea dintre un povestitor si un om de vanzari. Primul te introduce intr-o lume, intr-un scenariu, dar pentru asta consumatorul trebuie sa aiba timp si dispozitia necesara. Eu te pierd in acele 2,8 secunde. Eu trebuie sa iti spun plastic dar direct un avantaj, trebuie sa ti spun cum asta iti va schimba viata. Candcontrolez acest dialog, pot sa te duc unde vreau fara sa iti dai seama. Si la final vei ajunge sa faci ce vreau eu, sa cumperi produsul. Suna simplu, nu?…

     

    Eventuale esecuri

    In astfel de situatii nu te duci acasa sa iti lovesti pisica. Dar trebuie sa iti asumi esecul, pentru ca acum controlul nu mai e in mAna agentiilor, a brandurilor, a unor guru in comunicare, ci e in mAna consumatorilor. Si ce fac oamenii lunea, nu mai fac martea. Sunt diferiti si uneori imprevizibili. Pana si marele David Ogilvy a avut esecuri. Toti avem si asa va fi mereu. Dar noi suntem profesionisti, iar diferenta dintre amatori si profesionisti este ca noi studiem si stim.

    Asa ca,  in majoritatea cazurilor nu facem clientul sa piarda.

     

    Piata din Romania

    Europa de Est are cea mai puternica bataie de inima in ceea ce priveste DM. Este un mare entuziasm de a face lucruri. La fel e si in Rusia. Acolo chiar am fost tratat ca o vedeta pop. Nu am semnat niciodata atAtea autografe si nu am fost solicitat pentru atAtea poze la un singur eveniment. A fost incredibil. Oportunitatea este aici, iar impreuna cu echipa de profesionisti de la Touch Communication putem face lucuri grozave.

     

    Andreea Idriceanu Calev, Managing Partner al agentiei Touch Communication, considera ca “marketingul direct are un potential deosebit in Romania. Din pacate, in acest moment procentul alocat DM-ului in bugetele locale de marketing este de circa 3-5%, comparativ cu alte state din Europa – unde ele ajung la 30% sau SUA unde ele ating chiar 55%. Piata serviciilor de DM in Romania se ridica la o valoare de aproximativ 20 de milioane de euro (sursa: ARMAD, 2007), vorbim aici numai de serviciile specializate de DM, nu si de curierat, servicii creative, etc.» In Romania circa 12% din dintre toti cei care primesc scrisori de DM raspund la ele. De ce? “Pentru ca daca nu ai o oferta, nu ai nici vanzare. Daca acesta disciplina va fi abordata intr-un mod profesionist, pornind de la consumator, nu de la produs, va avea in scurt timp succesul pe care il merita. Experienta lui Andy Owen, resursele si instrumentele pe care le dobandim prin colaborarea cu el si reteaua internationala a companiei lui se vor transfera intr-un produs foarte valoros de marketing direct pe care il punem la dispozitia clientilor nostri”, a adaugat Calev.

  • Un publicitar la inaltime

    …singurul motor al avionului pe care il pilotam a luat brusc foc, iar cabina s-a umplut de fum.

     

    Pilotajul este pasiunea mea; a doua bineinteles dupa publicitate. La 14 ani, am avut norocul sa pilotez planoare si am facut apoi primul salt cu parasuta- atunci a inceput si pasiunea mea pentru parasutism.

     

    In timpul facultatii si doi ani dupa aceea, am fost ofiter in British Royal Air Force (RAF) Reserve, unde am zburat pe diferite tipuri de aparate, de la avioane de antrenament, la avioane de lupta. Am invatat de asemenea sa pilotez si avioane civile. In cei 15 ani petrecuti in SUA, am obtinut licenta de pilotaj FAA (Federal Aviation Administration) si am invatat sa pilotez un Learjet in California. Tot acolo am obtinut atestatul de pilot comercial si instructor de pilotaj. In zborurile mele prin SUA, am experimentat o aterizare de urgenta , intr-o zi de iarna, cu viscol, cand singurul motor al avionului pe care il pilotam a luat brusc foc, iar cabina s-a umplut de fum. Mai multe avioane au fost nevoite sa isi amane decolarea si eu am reusit sa aterizez avionul fumegand. Intr-un alt zbor, in incercarea de a impresiona cativa colegi din publicitate care zburau cu mine, am pilotat de-a lungul coastei de sud a Long Island la o altitudine de numai 10 metri. Am auzit mai tarziu zvonuri ca autoritatile au aflat de nebunia pe care o facusem si au incercat fara succes sa identifice aeronava care zbura prea jos ca sa poata fi inregistrata de aparatele radar. Pentru sceptici, am inregistrarea video a zborului filmat de copilot.

     

    Primele mele experiente de parasutism m-au facut sa petrec trei veri la rand in Anglia pe un aerodrom, timp in care am reusit sa fac peste 300 de sarituri si sa-mi fracturez un brat. Incidentul a avut loc ca urmare a aterizarii intr-un copac, singurul din zona! De fapt nu copacul a fost problema, ci cazatura de 15m care a urmat.De candam venit in Bucuresti mi-am dorit sa continui sa zbor. Ma gandesc chiar sa infiintez prima scoala de piloaj pentru civili, din Romania. Pentru urmatoarea mea saritura, va astept la baza din Ploiesti.

  • Leo Youth

    Leo Burnett & Target a realizat Leo Youth, un studiu despre stilul de viata si de consum al tinerilor din Romania. Modul in care brandurile comunica si interactioneaza cu tinerii trebuie sa se bazeze pe o “radiografie” completa si actualizata a stilului de viata al acestora.

     

    Cercetarea LeoYouth a fost realizata in colaborare cu D&D Research si s-a desfasurat in principalele orase ale tarii. Folosind metodologia Q, cercetarea a constat intr-o etapa calitativa si una cantitativa. LeoYouth a implicat un esantion reprezentativ pentru populatia tanara (16-24 de ani) din orasele mari din Romania.

     

    Cercetarea abordeaza si dimensiuni insuficient investigate anterior, care contureaza un portret al generatiei tinere: atitudinea fata de bani, imbracaminte, tehnologie si gadget-uri, advertising, marci si sanatate.

    Media&Advertising va prezinta cateva din secventele conturate de studiu.

     

    Timpul liber

    Avem de-a face cu o noua “specie” de tineri. Mai mult decat petreceri, iesiri in oras sau cumparaturi, majoritatea timpului liber al tinerilor se consuma individual, in fata unui monitor de calculator. Candvine vorba de iesit, tinerii nu par sa varieze compania: e vorba aproape mereu de acelasi grup restrans de prieteni. Putini, dar foarte apropiati.

     

    Muzica

    Muzica pe care o asculti spune cu cine umbli. Muzica este mai mult decat un element de distractie sau relaxare. Este un mod de a te defini, de a spune ceva despre tine si despre cei din jur. Cele mai ascultate genuri de muzica sunt cele “la moda”, intalnite si in cluburi: house, pop sau hip-hop. In mod surprinzator, muzica romaneasca este la fel de apreciata precum cea straina.

     

    Sport

    Nu doar pentru ca este sanatos, insa si pentru relaxare si distractie. Pentru asta este sportul apreciat de tineri. Doar ca mancarea de la fast-food este si mai apreciata. Daca ne luam dupa entuziasmul manifestat fata de sport (74% dintre tineri afirma ca le place sa faca sport) am putea spune ca avem de-a face cu o generatie de atleti. Sportul pare sa intruneasca doar asocieri pozitive, fiind pe rand fie o modalitate de relaxare (81%), de distractie (80%), de a te mentine sanatos (81%), si in plan secundar de a dovedi ca esti cel mai bun (38%).  Exista insa o discrepanta intre acest model sanatos, dezirabil, pe care tinerii si-ar dori sa-l urmeze si tentatiile culinare asa-zis “nesanatoase”: mai mult de doua treimi dintre respondenti declara ca le place mancarea de la fast-food.

     

    Tehnologie si gadget-uri

    Generatia “hi-tech”. Tineri carora le plac gadget-urile si nu se zgarcesc atunci candisi cumpara un asemenea produs. Gadget-urile sunt deci o investitie importanta, prin urmare tinerii nu se reped “cu capul inainte”. Unde cauta informatii sau recomandari? La prieteni sau pe internet.

     

    Lectura, informare, internet

    Nu avem de-a face cu o generatie boema, rupta de realitate: tinerii vor informatie, vor sa fie la curent cu tot ceea ce se intampla. Mai mult, daca ne gandim ca 90% dintre ei utilizeaza messenger-ul, exista nevoia de a fi “conectati” in permanenta cu ceilalti. Consumul si interactiunea cu mediul virtual nu sunt pasive: din ce in ce mai multi citesc sau chiar scriu blog-uri.

     

    Viata sentimentala si sex

    O combinatie interesanta intre dorinta de a experimenta si de a respecta principii etichetate ca fiind morale. Tinerii se departeaza oarecum de modelul generatiilor mai in varsta, multi considerand institutia casatoriei, ca punct de inceput al vietii sexuale, un obicei depasit. Dincolo de “formalitati” precum casatoria, principiile morale (de exemplu fidelitatea) rezoneaza puternic in tineri.

     

    Advertising si marci

    Reclamele au un rol mai important in viata tinerilor decat tind acestia sa recunoasca. Daca o reclama le atrage atentia, aceasta are mari sanse sa ajunga pe lista lor de discutii. Tinerii sunt atat mai orientati catre branduri, cat si mai preocupati de discutiile despre reclame.

     

    Imbracaminte

    In mod surprinzator, la prima vedere tinerii nu considera ca hainele de marca nu sunt o conditie ca sa arati bine. Pe de alta parte, sunt sensibili la ce este la moda si, ca si in cazul gadget-urilor, nu fac economie candisi cumpara ceva. Ce-i scump e si bun.

  • Publicitatea pe telefonul mobil

    Telefonul mobil si-a depasit utilitatea de simplu telefon. Acum, ascultam muzica, facem fotografii, ne verificam mailul sau, mai nou, ne putem uita chiar si la televizor… tot pe telefonul mobil. Totusi, simpla schimbare a dimensiunii ecranului, de la unul mai mare la unul mai mic, nu ar fi fost suficienta pentru a atrage utilizatorii, astfel “mobile TV” inseamna regandirea continuturilor TV si, odata cu aceasta, regandirea publicitatii.

     

    Pe langa mobilitatea oferita, serviciile “mobile TV” difera de televiziunea traditionala din mai multe puncte de vedere, iar interactivitatea este cuvantul cheie. “Mobile TV” permite o gama variata de servicii precum video-on-demand, podcasting, dar si programe TV traditionale. Cea care a deschis drumul spre televiziunea mobila interactiva a fost compania Ericsson in parteneriat cu Norwegian Broadcasting Corporation (NBK). In prezent, Ericsson asigura solutii inovatoare in peste 140 de tari cu scopul de a crea cele mai puternice companii de comunicare. Magnus Stjerna, Strategic Product Manager, Content&Media, Ericsson, afirma ca: “Avem cea mai puternica oferta si cel mai puternic produs. Exista 120 de operatori care au lansat mobile TV si noi suntem parteneri cu peste 50% dintre acestia.”

     

    “Mobile TV” urmareste ca utilizatorii sai sa primeasca acele informatii care sunt relevante pentru fiecare grup in parte, iar personalizarea continuturilor presupun si pesonalizarea publicitatii. Si in domeniul publicitatii, Ericsson a lansat, alaturi de NBK, primul trial de publicitate personalizata “mobile TV” la sfarsitului anului trecut. Noul tip de publicitate impune o noua forma de targetare realizata in functie de varsta, sexul, regiunea in care traieste utilizatorul si interesele sale. Astfel, desi urmaresc acelasi program in acelasi timp, utilizatorii pot primi reclame diferite in acord cu toate coordonatele mentionate. De exemplu, targetarea demografica permite companiilor sa-si trimita reclamele exact in momentul in care utilizatorul asteapta autobuzul in apropierea magazinului in care produsele companiei sunt la promotie.  Reclamele interactive sunt construite astfel incat sa fie relevante pentru consumatorii individuali si prezinta diverse formate, de la formate video, bannere pana la continuturi de brand ce pot fi downloadate. Noile formate de publicitate au drept tinta consolidarea loialitatii consumatorilor fata de branduri oferindu-le o experienta TV intensa. Utilizatorii de telefoane mobile pot sa priveasca in direct sau on-demand programele TV si sa interactioneze cu programele si brandurile lor favorite.

     

    Noua aplicatie de publicitate interactiva “mobile TV” este o solutie end-to-end care se bazeaza pe tehnologia deja existenta. “Mai sunt multe lucruri ce pot fi realizate cu tehnologia de astazi”, a declarat pentru M&A, Jesper Nyström, Marketing Director, Media Solutions Ericsson. Faptul ca mobile TV este accesibil clientilor prin intermediul 3G este un atuu pentru operatori. In acest moment, tehnologia 3G (WCDMA/HSPA) este considerata cea mai rapida, usoara si putin costisitoare cale de lansare a “mobile TV”. Productivitatea poate fi imbunatatita cu costuri minime prin High-Speed Packet Access (HSPA), tehnologie ce permite atat un numar mare de utilizatori, cat si un numar mare de servicii de calitate. Atuurile utilizarii 3G sunt faptul ca aceasta prezinta toate cerintele “mobile TV” si mai ales ca exista deja pe piata. Inregistrarea la nivel global a aproximativ 2,7 miliarde de abonati 3G pana in decembrie 2006 inseamna o oportunitate pentru operatori.

     

    Cu toate acestea, costurile sunt inca o bariera in calea dezvoltarii rapide a “mobile TV”. Utilizatorii merg pe principiul “more for less”, iar scaderea pretului ar duce la cresterea frecventei.Utilizatorii sunt taxati de catre operatori fie pentru fiecare downloadare video sau audio, fie prin intermediul unui abonament lunar. Nu exista o formula unica pentru ca operatorii au sisteme diferite de preturi. Dezvoltarea publicitatii interactive ar genera o scadere importanta a preturilor pentru serviciile “mobile TV”. “In Norvegia, consumatorul plateste echivalentul a 0,10 euro pe minut sau 4,9 euro pe luna pentru a avea acces la mobile TV. Acesta este doar un exemplu pentru ca exista mai multe scheme de plata in intreaga lume. Este o oportunitate pentru advertiseri sa intervina, sa micsoreze pretul pentru consumator si sa-i ofere in acelasi timp o experienta mai buna”, a declarat Kurt Sillén, Vice President, Ericsson Mobility World, Ericsson. Kurt Sillén a mai declarat ca: “Trebuie sa incepem sa educam si sa informam oamenii care pot profita de pe urma acestui serviciu, cum ar fi proprietarii de formate TV, proprietarii de formate radio, producatorii de publicitate. Trebuie sa le prezentam noul instrument pe care il au la indemana si sa le aratam cum sa-l foloseasca. Ei nu trebuie sa subestimeze managementul schimbarii, iar schimbarea se face in timp.”

     

    Conceptul de “mobile TV” reprezinta o mare provocare pentru toate partile implicate in procesul de comunicare. Pentru a distribui consumatorilor servicii din ce in ce mai complexe, operatorii sunt nevoiti fie sa-si extinda infrastructura existenta, fie sa inceapa sa o dezvolte. Apoi, furnizorii trebuie sa isi adapteze continuturile, formatele de programe si interactivitatea special pentru a raspunde interesului consumatorilor. Nu in ultimul rand, agentiile de publicitate trebuie sa se adapteze si ele la noile tendinte. Acum, acestea au oportunitatea a de lucra pentru consolidarea unor relatii mult mai personale intre branduri si consumatori.

  • Abercrombie & Fitch in UK

    Lansarea Abercrombie & Fitch din Londra a fost primita cu bratele deschise de catre tineri, dar cu multa suspiciune de catre expertii care asteapta sa vada cat de scurta ii va fi sederea in Europa.

     

    Lumina semiobscura… modele masculine cu busturile goale… Iti va fi iertata greseala de a confunda la prima vedere Abercrombie & Fitch din Londra cu un club de noapte. Desi, cele peste 350 de magazine din Statele Unite claseaza compania in randul brandurilor de masa dedicate adolescentilor, Abercrombie & Fitch a adoptat o pozitionare premium in Londra. Multi dintre expertii industriei nu privesc cu ochi buni aceasta initiativa. Sophie Dean, fashion senior editor la Wallpaper, este de parere ca succesul de care se bucura Abercrombie & Fitch din Londra este unul de scurta durata “Factorul de noutate se va risipi destul de repede si ca sa fiu sincera imbracamintea nu e prea diferita fata de Gap.”

     

    Chiar daca pare o actiune precipitata, extinderea Abercrombie & Fitch nu s-a realizat de pe o zi pe alta. Intentia companiei de a-si extinde brandul in afara granitelor americane era cunoscuta de multa vreme, dar procesul a inceput, abia anul trecut, cu Canada. Anul acesta, Londra este locul ales pentru extinderea in Europa, compania urmarind sa ajunga in viitorul apropiat si in Japonia. Maureen Hinton, senior retail analyst la Verdict Research, considera strategia adoptata de companie una destul de riscanta: “Sa folosesti Canada ca baza pentru extinderea internationala nu e o mutare tocmai inteligenta. Intrarea in Canada s-a dovedit una de succes din simplul motiv ca stilul de viata canadian este foarte apropiat de cel american. Britanicii au un stil mai urban care necesita un retail mult mai sofisticat pentru a le satisface dorintele”.

     

    Pe langa diferentele dictate de stilul de viata, investitiile pe care le implica deschiderea unui magazin sunt diferite si ele. In Marea Britanie, costurile sunt mult mai mari fata de cele din Statele Unite. Cercetarile realizate de Verdict Research arata ca in Statele Unite, compania are vanzari echivalente cu 872 de lire sterline pe metru patrat, pe candin Marea Britanie media pentru un brand de imbracaminte de masa este de 1.180 de lire, in cazul brandurilor premium ca Gucci sau Stella McCartney atingandu-se cifre mult mai mari. Costurile ridicate pe care le presupune deschiderea unui magazin in Marea Britanie fac mult mai profitabila utilizarea Marii Britanii ca rampa de lansare in capitalele Europei, decat deschiderea unui lant de magazine aici. Luand in calcul aceasta ipoteza, magazinul londonez ar fi doar un instrument de marketing pentru a ajunge pe piata europeana.

     

    Presa britanica a fost foarte sensibila la preturile mult prea ridicate fata de cele intalnite in Statele Unite. Cu toate astea, Mark Dickens, director la agentia de design Astound, considera ca strategia premium este o strategie incercata si de alte companii care se bucura acum de reusita. Un exemplu in acest sens ar fi Ben Sherman.

     

    In timp ce in Marea Britanie, Ben Sherman este un brand de masa dedicat adolescentilor, “Ben Sherman London” si-a castigat o pozitionare de brand premium pe plan international.

     

    Faptul ca piata britanica are deja o gama variata de branduri ingreuneaza traseul pe care il are de strabatut un brand nou pentru a se impune.

     

    Raul Shah, fondator si chief executive la Exposure considera ca “Abercrombie & Fitch a generat mult entuziasm, insa adevaratul test consta in a determina consumatorii sa se reintoarca.” Din punctul sau de vedere, colectia Abercrombie & Fitch este una mult prea statica, motiv pentru care ii va fi imposibil sa tina pasul cu branduri ca Topshop, Zara sau H&M, care urmaresc indeaproape fiecare schimbare din moda. Bluzele incarcate de logouri nu vor fi gasite atractive pentru mult timp mai ales ca, in ultimii ani, consumatorii europeni s-au revoltat impotriva hainelor care ii transforma in panouri publicitare mobile. Succesul unui brand depinde foarte mult de indemanarea cu care se adapteaza tendintelor pietei. In timp ce retailerii americani sunt foarte prescriptivi cu brandurile lor, Marea Britanie are un stil diferit de a privi viata. Pentru ca brandurile americane sa se bucure de succes in Europa, acceptarea faptului ca nu este vorba despre Statele Unite ale Europei ar fi un prim pas important in aceasta directie.

     

    Traducere si adaptare din revista “Marketing” de Ioana Lovin

  • Istoria Abercrombie & Fitch

    1892 David Abercrombie deschide primul magazin Abercrombie & Co in New York.

    1900 Ezra Fitch devine partener de afaceri, iar in 1904 magazinul primeste numele de Abercrombie & Fitch.

    1909 Se lanseaza cataloagele prin care se putea comanda prin posta

    1910 Se introduce imbracamintea sport pentru femei.

    1960-1980 Se deschid magazine in state precum Florida, New Jersey si Illinois.

    1977 Compania este preluata de Oshman’s, retailer de articole sportive.

    1988 Compania este vanduta gigantului The Limited, care detine si Victoria’s Secret, si este repozitionata devenind un brand de lifestyle.

    1990 In acest deceniu sunt deschise magazine in malluri, iar targetul este format din adolescenti si studenti.

    1996 Compania este listata la New York Stock Exchange.

    1999 Compania este implicata intr-un proces provocat de exploatarea angajatilor si discriminare.

    2005 Se deschide primul magazine in New York.

    2007 Se deschide primul magazine din Europa, in Londra.

  • Try-sumers o lume ideala?

    Mai exact, o noua tendinta in marketing. Care porneste, cum altfel, de la americani, pentru care sa incerci flexibilitatea saltelelor este un job in sine. Piata bunurilor si serviciilor este mai efervescenta ca niciodata. Cu atatea optiuni in jur, e dificil sa te poti limita doar la ceea ce-ti trebuie. Si cum societatea de consum  mizeaza exact pe gusturi si nu pe nevoi, tendinta este una de a impune consumatorul ca “rege”al  junglei. Asa a aparut publicitatea si marketingul, iar de aici la o  lume a dorintelor in care consumatorul face legea a fost doar un pas. El se numeste trysumer.

     

    Fresh on the market

    Chiar daca nu-ti place numele, trebuie sa-ti placa acest curent nou pe piata de marketing. Try/sumers (o combinatie intre try-a incerca si consumer-consumator) strange laolalta consumatorii “infideli”, dar experimentati, care au curajul de a striga cu voce tare ce-si doresc.

     

    Fata in fata cu o gama atat de larga de optiuni oamenii isi doresc mai mult cu mai putin efort. Daca pana acum eram obligati sa ne cumparam o franzela de la magazinul din colt, acum exista supermarketul, cel mai bun prieten al clientului secolului 21 (stiti profilul: venituri peste medii, job challenging de la 9 la 9 seara, shopping in weekend, vacante in strainatate).

     

    El, trysumerul, are de ales dintre nu mai putin de 15 sortimente de paine.

     

    Cu siguranta, sentimentul de putere pe care ti-l ofera societatea de consum este incurajator si obsedant, chiar daca un pic inselator.

     

    Trial versus buy

    Eliberati de constrangerile conventiilor, imuni la efectele reclamelor si beneficiind de acces direct si nelimitat la informatie si internet, consumatorii cu experienta incearca cele mai noi aparaturi, servicii, arome, autori, destinatii, artisti, tinute, relatii, orice “nou” cu fervoarea epocii post market. De la un consumator clasic la un trysumer autentic sunt cateva etape care trebuie bifate. Dar rationamentul e acelasi pentru toti. Traind intr-o lume a abundentei, mereu ai ceva nou de incercat. Nisa este in acest context the new mass market, de vreme ce societatea de consum e preocupata acum de modalitati noi de a iesi in evidenta si nu de conventii. Iar asta se traduce printr-un comportament care incurajeaza fenomenul de trial, de explorare a gusturilor.

     

    Un argument in plus in favoarea acestui trend este faptul ca puterea de cumparare a clasei medii a crescut considerabil. Oamenii castiga mai bine, isi permit mai multe si, in consecinta au pretentii mai mari. In plus, preturile la diverse produse si experiente  au scazut dramatic. De la televizoare (pretul televizoarelor a scazut in medie, cu 9% in fiecare an, inca din 1998), la pretul biletelor de avion. Nu a fost niciodata mai usor si mai accesibil pentru consumatori sa incerce diferite produse noi, sa calatoreasca sau sa aleaga destinatii si experiente extreme.

     

    va urma

  • Cosmote, tanar si nelinistit

    2000 de minute… in fiecare luna, timp de un an…la orice ora din zi si din noapte…cu orice numar din retea… si cu doar 3 dolari… Tinerii au reactionat imediat si s-au inghesuit la magazinele de verde deschis pentru a-si lua portia de “all you can talk”. Asa a inceput Cosmote. Acum, numarul celor care au trecut pragul magazinelor verzi devenind clienti Cosmote a depasit cifra de 2 milioane, iar povestea continua.

     

    Strategia Cosmote in lupta cu doi giganti Orange si Vodafone

    “Candam intrat pe piata era si, de altfel, este si acum, o perioada dificila, din cauza ca piata prezinta un grad ridicat de penetrare a telefoniei mobile. In prezent aceasta este de 85%, iar la momentul venirii noastre, acum un an si jumatate, era de 72 %. In conditiile unui grad mare de pentrare a pietei si existentei unei concurente a doi mega jucatori internationali mai puternici decat noi, strategia noastra a fost diferentierea. Am facut acest lucru la inceput si-l facem si acum. Ne diferentiem de concurenta nu doar din punctul de vedere al ofertei, dar si prin felul in care comunicam. Am venit pe piata cu oferte agresive, accesibile, relevante pentru consumatori si inovatoare, oferte care sa faca diferenta si pe care consumatorii sa le aprecieze. Apoi, comunicarea abordata de noi are o strategie diferita. Competitorii nostri se concentreaza mai mult pe imagine si pe partea emotionala, comunicarea noastra din ultimele 15-16 luni este una rationala bazata pe situatii din viata reala, cu oameni reali care duc o viata reala si se confrunta cu probleme reale”

     

    Obiective Cosmote

    “Vrem sa incepem sa castigam market share, sa imbunatatim imaginea generala a companiei care a fost destul de prost perceputa in trecut, dorim sa recastigam increderea consumatorilor, preferinta pe piata si notorietate. Pentru noi cel mai important obiectiv este sa avem oferte cu care sa ne mentinem in topul preferintelor consumatorilor. Poti obtine notorietate prin cheltuirea unui buget important. Fie ca investesti 10 milioane sau 100 de milioane, «awarenessul» tau va creste, dar va ajunge la o limita de unde nu va mai avea cum sa creasca. El se gaseste in stransa legatura cu cat cheltuiesti pe publicitate. Preferinta, insa, are legatura cu relevanta. Astfel, fie ca investesti 10 milioane, fie ca investesti 100 de milioane, poti sa cresti ca notorietate, dar ca preferinta sa nu ai rezultate bune. Asta se poate intampla din cauza ca oferta nu este relevanta pentru consumatori. Pentru noi este important sa atragem preferinta consumatorilor fata de brandul Cosmote, iar preferinta aduce succes”

     

    Despre 2 milioane de clienti

    “2 milioane de clienti a fost un obiectiv foarte important pentru noi. Ne-am dorit foarte mult sa atingem aceasta cifra. Dar, cum suntem nelinistiti, nu ne uitam la trecut, ci ne uitam spre viitor. Asta nu inseamna ca este usor sa ajungi la 3 milioane de clienti sau ca a fost usor sa ajungi la 2 milioane, dar timpul trece, gradul de penetrare al telefoniei mobile pe piata creste, competitia creste si ea, iar lucrurile devin mai complicate.”

     

    Investitii pentru primii trei ani

    “Planul nostru de investitii pe trei ani a fost  500 de milioane de euro. Aceasta a fost investitia minima. Suntem de un an jumate pe piata si la acest moment estimam ca vom depasi aceasta suma.”

     

     

    Pentru M&A, cele 2 milioane de abonati au fost un pretext pentru un dialog despre Cosmote cu Costas Kapetanopoulos, director de marketing si comunicare. Am discutat despre adaptarea unor concepte FMCG pentru telefonia mobila, despre noua campanie Cosmote in care brandul se asociaza cu imaginea lui Leonard Doroftei, despre planuri si obiective de atins… sau de depasit.

     

    Pe piata din Romania, Cosmote este un brand tanar si nelinistit, «consumer centered». “In ciuda celor mai putin de zece greci care lucreaza aici, restul de peste 600 de angajati sunt romani”, lucru ce face din Cosmote o companie romaneasca. La intrarea pe piata din Romania, Cosmote avea sa se confrunte cu doua mari provocari. Prima era trecutul Cosmorom, din cauza caruia compania a pornit in cursa cu un handicap de imagine de cativa metri, inainte de a lua startul. A doua provocare: concurenta.  In cursa se aflau doi giganti pe piata locala Orange si Vodafone, fiecare cu peste 8 milioane de utilizatori care s-au bucurat de rezultate performante si au castigat increderea publicului. Astfel, Cosmote trebuia sa-si gaseasca propriul traseu si si-a propus sa faca tot ceea ce nu facuse competitia. Importanta era pozitionarea.

     

    Imi amintesc faptul ca, la momentul intarii pe piata, culoarea Cosmote semana foarte bine cu verdele Connexului (intre timp Connex s-a transformat in Vodafone si a preluat culoarea rosie) de atunci. Eram curioasa daca aceasta suprapunere de culori a avut vreun efect asupra brandului, daca l-a ajutat sau, mai degraba, l-a incurcat. “Vorbind despre asemanarea de culoare nu poate fi vorba de ceva care ne-a ajutat. Culoarea verde este culoarea pe care Cosmote o are de mult timp si s-a intamplat ca in Romania sa coincida cu acea pe care Connex o avea pe atunci. Asemanarea nu are nimic de a face cu succesul. E ca si cum ai avea doua persoane care arata la fel, dar care au o personalitate diferita. Cred, totusi ca pana la urma, nu ne-a ajutat in niciun fel, dar nici nu ne-a facut vreun rau. Faptul ca am fost relevanti si atragatori este ceea ce a facut diferenta.”

     

    Cu siguranta, EO 2000 a facut diferenta.  A fost o oferta care a revolutionat tot ceea ce insemna telefonia mobila pana in acel moment. Oferta lor atragatoare a avut la baza un concept imprumutat de la strategiile FMCG, mai exact Pizza Hut cu “all you can eat”. Desi strategia a fost un esec pentru branduri FMCG importante (nu doar Pizza Hut, ci si Coca-Cola si Pepsi), pentru Cosmote Romania a functionat si inca foarte bine. “A fost de fapt startul Cosmote pe piata.” Totul s-a schimbat. Oferta a schimbat comportamentul consumatorilor eliberandu-i de un stres si anume pretul. “Awarenessul a crescut semnificativ si Cosmote a inceput sa fie cunoscut ca o marca romaneasca.” Ideea imprumutata s-a dovedit a nu fi un simplu foc de artificii, ea constituind punctul de pornire din care s-a dezvoltat intreaga strategie Cosmote – “o balanta echilibrata ce ofera multe minute la un pret rezonabil”.

     

    Un sandvis A o portie de cartofi prajiti A o bautura racoritoare a combo meal. Minute A sms-uri A mms-uri A  minute romtelecom a combo deal.

     

    Spre deosebire de industria FMCG, industria telefoniei mobile este una tanara, cu doar 11 ani de experienta in Romania si 15-16 ani in tarile mai dezvoltate. Neavand un trecut si o cultura cu retete de succes, creativitatea nu are limite. Este mediul propice pentru ca ideile bune sa-si vada rezultatele chiar de a doua zi. “Nu trebuie sa astepti. Rezultatele sunt imediate, ca la loterie. Stii a doua zi daca ai pierdut sau ai castigat. Pentru mine, asta face ca totul sa fie foarte sexy.”

     

    “A brand is what a brand does.”

    Cosmote a venit pe piata atat cu campanii de imagine, cat si cu campanii tactice promotionale. Daca pana acum a pus accentul pe construirea campaniilor promotionale care mergeau pe un stil direct si rational, acum Cosmote isi propune sa construiasca si pe partea emotionala pentru a crea legaturi cu abonatii si pentru a le castiga increderea. “Vrem ca abonatii nostri sa se simta bine cu Cosmote nu doar pentru ca le ofera un serviciu foarte accesibil. Ne dorim ca brandul Cosmote sa devina un brand cu care sa le faca placere sa fie asociati.”

     

    Noua campanie de imagine ce-l are ca protagonist pe Doroftei  a luat nastere tocmai din dorinta brandului de a se apropia de clientii sai. Cosmote a ales sa se asocieze cu persoane cu care impartaseste aceleasi valori, iar Doroftei este una dintre ele. Traseul Cosmote seamana mult cu cel strabatut de Doroftei. Au inceput de jos si au fost nevoiti sa lupte in fiecare zi pentru a reusi. «Doroftei e o persoana care a luptat din greu, a inceput de la zero si a devenit un invingator. Este o persoana iubita in Romania pe care toata lumea o admira».

     

    In urmatoarele luni, Cosmote planuieste sa se adreseze si altor segmente care nu au fost abordate pana acum. Unul dintre ele este cel de business. In acelasi timp doreste sa isi extinda serviciile, lansarea i-mode fiind cel mai nou proiect in acest sens.Muzica si sportul sunt doua domenii considerate foarte interesante pentru dezvoltarea imaginii Cosmote pe viitor. Iar daca vorbim despre sport, nu putem neglija sportul rege: fotbalul. Acum mai ramane de vazut doar daca brandul Cosmote se va dovedi a fi stelist, dinamovist sau rapidist…