BusinessMagazin

Blog

  • TINERI MANAGERI DE TOP: Bogdan Popescu concepe strategia de extindere a Metro Cash & Carry Romania

    Lucreaza in cadrul comerciantului german de aproape doi ani,
    dupa ce l-a cunoscut pe Dusan Wilms, directorul general al
    companiei, care revenea in fruntea companiei dupa cinci ani cu mari
    planuri de schimbare si de adaptare a modelului de afaceri a
    companiei la realitatile de atunci ale economiei.

    Ca pregatire, este inginer de aviatie, are o diploma in drept
    (obtinuta la Universitatea din Bucuresti), a absolvit cursul
    postuniversitar de stiinte politice din cadrul SNSPA si este alumni
    Asebuss (2001). Metro este a doua companie in care lucreaza, pentru
    ca inainte a fost, vreme de 15 ani, angajat in grupul Shell, unde a
    avansat pana la pozitia de director de aprovizionare si
    distributie, fiind si membru in board. Din 2001 pana in 2008 a
    lucrat peste hotare: sase ani in Olanda si un an in Spania.

    Momentul in care a ajuns la Metro Cash & Carry Romania a
    coincis cu o perioada inedita in retailul romanesc. Dupa o etapa de
    expansiune si crestere continua a vanzarilor, “companiile s-au
    vazut, pentru prima data pe piata din Romania, puse in situatia de
    a eficientiza si consolida afacerea”. Bogdan Popescu considera ca
    unul dintre cele mai interesante proiecte de care se ocupa acum
    este extinderea retelei si largirea gamei de formate pe care
    compania le opereaza. Bogdan Popescu poate avea in fiecare moment o
    radiografie destul de exacta a intregii activitati din companie, a
    interdependentelor dintre departamente si activitati si, in
    general, felul cum Metro se pozitioneaza in piata.

    Crede ca antreprenoriatul aduce foarte putine lucruri pe care nu
    le poate oferi o multinationala. “Dar te lipseste de foarte multe
    lucruri pe care numai o organizatie solida, cu o anume istorie si
    cultura, le poate oferi. Mi-au fost oferite ocazii extraordinare in
    companiile in care am lucrat, sa inovez, sa schimb. Tine doar de
    fiecare dintre noi sa alegem actiunea in detrimentul
    inactiunii.”

    BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului
    100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii
    si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai
    importante si dinamice companii din Romania.

    Comanda acum varianta electronica a catalogului la
    pretul de 25 lei.

  • Cel mai mare dezvoltator de jocuri pe Facebook se listeaza la bursa

    “Dupa mai multe saptamani de speculatii, Z ynga, producatorul
    FarmVille, CityVille si alte jocuri destinate Facebook, a facut
    cerere pentru o oferta publica care ar putea evalua compania pana
    la 20 de miliarde de dolari”, au declarat surse apropiate
    situatiei, citate de Wall Street Journal. Persoane apropiate
    situatiei estimeaza ca Zynga ar putea obtine pana la doua miliarde
    de dolari prin listarea care ar evalua compania la 20 de miliarde
    de dolari. Zynga urmeaza exemplul altor companii web, precum
    LinkedIn, Pandora Media si Groupon, care vor sa profite de
    interesul investitorilor pentru brandurile de Internet care se
    dezvolta rapid. Spre deosebire de aceste companii, multe dintre ele
    neprofitabile sau care au anuntat pierderi pentru ca vor continua
    investitiile in dezvoltare, Zynga a demonstrat ca face bani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google incearca din nou

    Google nu a prea facut valuri in ultimul timp, lasand parca
    centrul scenei vedetelor momentului: Apple, Facebook si Twitter.
    Asta nu inseamna ca nu a lucrat din greu – si e suficient sa
    aruncam o privire peste lista imbunatatirilor pe care le-a adus
    serviciilor Google Docs.

    Oricum, serviciul de cautare si publicitate aduce bani
    suficienti, iar noul concurent in acest domeniu (Microsoft Bing) nu
    prea ii pune probleme. Insa succesul major pe care l-a repurtat in
    ultima vreme este indiscutabil Android, care a ajuns sa
    inregistreze 6 activari in fiecare secunda, adica o jumatate de
    milion de activari in fiecare zi, ceea ce ar insemna la prima
    vedere 180 de milioane de activari pe an. La a doua vedere mai
    trebuie sa adaugam o corectie, pentru ca rata de crestere pare sa
    se mentina constanta la 4,4% pe saptamana, ceea ce insemna ca sunt
    sanse ca in octombrie sa ajunga la un milion de activari pe zi. Dar
    asta nu e tot, pentru ca in aceeasi secunda se descarca in jur de
    125 de aplicatii pentru Android, iar previziunile spun ca la
    sfarsitul anului numarul aplicatiilor descarcate va trece de 10
    miliarde.

    Cu toate acestea, Google nu se poate impaca cu esecul in
    domeniul retelelor sociale. Orkut nu mai are nici o relevanta, Buzz
    a fost ignorat de mai toata lumea, iar Wave a fost abandonat.
    Facebook este atat de puternic, incat platforma de socializare
    dominanta de acum cativa ani, MySpace, a fost vanduta de News Corp.
    cu 35 de milioane de dolari, o suma derizorie daca socotim ca a
    cumparat-o cu aproape 600 de milioane si se zice ca in perioada de
    varf valora 12 miliarde.

    Mai are Google vreo sansa in acest domeniu? La prima vedere s-ar
    parea ca nu, dar daca privim mai atent vom vedea ca dispune de
    cateva piese importante. In primul rand o baza de utilizatori
    inregistrati (cu profiluri) considerabila, estimata la 300-400 de
    milioane, despre care stie o multime de lucruri. Mai are si stiinta
    de a deduce din aceste informatii grafuri sociale suficient de
    corecte. Detine cateva servicii esentiale de comunicatii (chat,
    voce, video) si o tehnologie revolutionara pe care a dezvoltat-o
    pentru Wave. Sa nu uitam nici ca dispune de YouTube, Picasa si
    browserul Chrome, care castiga tot mai mult teren. Nu in ultimul
    rand, suprematia motorului de cautare si uriasul succes al Android
    reprezinta atuuri importante. Totul este sa le combine intr-un
    serviciu care sa fie mai bun si mai simplu decat Facebook in cateva
    aspecte importante.

    Primul pas in directia “socializarii” a fost discret, dar
    reprezinta o proba de concept importanta: butonul “1”, care este
    alternativa Google la butonul “Like” de la Facebook. Ideea este ca
    daca am marcat cu 1 o pagina (chiar si din rezultatele unei
    cautari), aceasta va aparea in profilul meu si o voi putea partaja.
    Oricum, daca cineva din “reteaua mea” va obtine intr-o cautare
    pagina marcata de mine, o va vedea evidentiata si cu mentiunea ca
    eu am “plusat-o”, astfel ca va functiona ca o recomandare. Aceasta
    magie merge doar pentru utilizatorii inregistrati, iar proprietarii
    paginilor sunt incantati de perspectiva si o adopta cu entuziasm,
    pentru ca mai multe 1 inseamna o clasare mai buna in lista
    rezultatelor. Pentru utilizatori e o varianta mai discreta si mai
    putin invaziva decat “Like” (subtilitatea este ca doar cei
    interesati de subiect vor beneficia de recomandare).

    Este de fapt un strat social peste motorul de cautare, care isi
    va putea calibra rezultatele pe baza preferintelor utilizatorului
    si a contactelor acestuia.Butonul de recomandare a fost doar un
    prim pas, pentru ca de curand Google a lansat mult asteptatul
    serviciu de socializare. Se numeste Google si deocamdata e in
    teste. Accesul e pe baza de invitatii, dar multimea reactiilor si a
    prezentarilor sunt o dovada ca interesul este urias. Fara indoiala,
    principala noutate adusa de Google o reprezinta “cercurile”, adica
    posibilitatea de a regla mai fin cu cine partajezi (sau, mai bine,
    impartasesti) informatie, pentru ca nu toti “prietenii” sunt la
    fel. Intr-un fel comunici cu familia, altfel cu prietenii
    apropiati, altfel cu colegii de munca – asa ca poti sa-ti definesti
    oricate cercuri. O alta functie interesanta este Hangouts (locuri
    de intalnire): daca ai timp si chef de taifas, pornesti webcam-ul
    si anunti anumite cercuri ca esti disponibil. Daca unii prieteni
    sunt si ei dispusi, sunt bineveniti: e videoconferinta!
    Desigur, exista multe alte functii interesante – unele specifice
    pentru smartphones -, dar simplitatea si ergonomia sunt semnul
    distinctiv. Ramane de vazut daca va atinge masa critica
    necesara.

  • Cele doua minute de ura

    Oamenii socoteau, in acele vremuri, ca o stire inseamna ceva
    neobisnuit, cu adevarat remarcabil; si nu este vorba de faptul ca
    in anii ’30 nu existau destule stiri, suficiente evenimente,
    existau doamne care traversau oceanul cu avionul, exploda
    dirijabilul Hindenburg, aparea hrana congelata si era desenata
    broscuta Volkswagen, cineastii realizau “Pe aripile vantului” si
    “Vrajitorul din Oz”, Italia se batea prin Abisinia si Ghandi
    proclama independenta Indiei. Dar lumea aceea care i-a creat
    laolalta pe Hitler si pe Churchill, marea criza economica si
    “Postasul suna intotdeauna de doua ori” avea ceva complex, un
    amestec de decenta, educatie, buna-crestere si eleganta care s-a
    diluat in fumul anilor celui de-al Doilea Razboi Mondial si s-a
    topit cu totul in ritm de rock’n’roll.

    Si tot anii ’30 au acumulat ideile care l-au facut pe George
    Orwell sa scrie, doua decenii mai tarziu, “1984”. Nu pomenesc
    aiurea romanul, pe care l-am citit, printr-un concurs de
    imprejurari, in tinerete frageda, intr-o perioada in care Romania
    traversa propria distopie. Marturisesc ca singurul lucru pe care nu
    l-am receptat ca atare au fost “cele doua minute de ura” – cele
    doua minute in care oamenii trebuiau sa se adune in fata ecranelor
    prezente in fiecare locuinta, sa priveasca imaginile celor care le
    erau, sau cel putin asa li se spunea, dusmani si sa ii urasca.
    Regaseam, in societatea de atunci, nouvorba si ministerele
    adevarului sau bunastarii, ba identificam chiar elemente de
    dublugandit, dar nu regaseam ura. Ma rog, nu-l iubeam pe Ceausescu,
    dar nici nu-l uram; sa zicem ca mai nesuferit imi era regimul si
    modul in care lumea se adaptase la regim.

    In timp m-am dumirit: Orwell a fost un ins destept si a scris nu
    pentru o epoca sau un regim anume, ci pentru toate perioadele si
    toate regimurile. Ura este acum, si ea este puternica pentru ca
    avem multe spaime. Iar spaimele si ura inseamna putere. Si
    ignoranta inseamna putere, completeaza domnul Orwell.

    Motivul lungii introduceri cu BBC, deceniul trei si Orwell este
    o intrebare simpla: “Dar o pauza nu putem lua oare?”.

    O pauza la batut campii aiurea, la analizat performantele
    regelui, de exemplu, un ragaz in a arata aiurea cu degetul spre
    unii sau altii din cauza carora n-avem noi astazi o pauza in
    programe economice fara rezultat, un moment in care sa stam si sa
    gandim, fiecare, cu mintea proprie, la ce-i de facut. Sa zicem ca
    uite, nu-i nicio stire de discutat si nimeni pe care sa-l uram, in
    afara de incompetenta, prostie si reavointa.

    In loc de balmajit aiureli despre trecutul Prutului – un act
    istoric pe care trebuie sa ni-l asumam ca atare – poate ar trebui
    sa dicutam despre ce se intampla in Grecia, economic, social si
    politic. Despre o strategie care sa aseze Romania de partea
    castigatoare a lumii.

    Pentru ca lumea astazi este asa:
    1. Pe piersicile din magazinele Wal Mart scrie “produse in Grecia,
    impachetate in Thailanda” si, completez, vandute in SUA – o imagine
    simpla a complexitatii lumii economice pentru care distantele
    fizice nu mai au nicio relevanta.
    2. Economia turca este singura din lume care a avut in primul
    trimestru al anului o crestere de doua cifre, de 11%. Fondul este
    explozia cererii interne si creditul ieftin, o situatie nu tocmai
    favorabila, dar, pe de alta parte, turcii sunt un altfel de natie,
    care va avea puterea sa depaseasca potentiala bula.
    3. Bloomberg scrie despre cumparatorii de case ieftine din Miami –
    ei vin din Canada, Venezuela si Brazilia, ultimii fiind campionii
    achizitiilor de locuinte scumpe, de peste un milion de dolari. Cum
    a crescut Brazilia? A redus taxele, a dezvoltat infrastructura, a
    mentinut cheltuielile publice la un nivel rezonabil, de 20% din
    PIB.
    4. Singura zona a carei pondere a scazut in PIB mondial in ultimii
    40 de ani este Europa, care in 1969 reprezenta circa 36%, iar
    astazi numai 25%; SUA s-au mentinut la circa 27%, iar Asia si
    Oceania au crescut de la 15% la peste 25%.

    In noua lume globalizata viitorul este al celor intelepti si
    prevazatori, al celor care privesc spre inainte. O mai mare
    deschidere a Romaniei spre zona statelor emergente, o diplomatie
    activa, deschisa, un joc abil al compromisurilor si tratatelor
    economice sunt singurele moduri de actiune.

    Altfel, o sa continuam sa uram si sa ne temem.

  • TINERI MANAGERI DE TOP: Corina Paun, legatura dintre IMM-uri si Romtelecom

    Companiile mici si mijlocii inseamna 80% din numarul total de
    firme din economie si aduc in jur de 35% din venituri”,
    dimensioneaza Corina Paun, directorul pentru segmentul de IMM-uri
    si microintreprinderi din cadrul Romtelecom, domeniul de care este
    responsabila din 2007 incoace. Baza de astfel de clienti a
    operatorului cuprinde in prezent aproximativ 130.000 de firme
    dintr-un total de 400.000 considerate active din Romania si a fost
    extinsa in ultimii ani, indiferent de criza, in 2010 fiind vorba
    despre un avans de 15% fata de anul precedent.

    Din intreaga piata a IMM-urilor si microintreprinderilor,
    Romtelecom detine astfel in jur de 33%, pondere care nu se aplica
    insa si pentru venituri. Pentru ca este vorba de companii cu
    incasari nu foarte mari, contractele sunt de regula mai putin
    costisitoare decat in cazul unei firme cu sute sau chiar mii de
    angajati, dar au fost incheiate pana acum si doua contracte cu
    valoare mai mare de 350.000 de euro pe an si alte cinci de peste
    100.000 de euro.


    “Divizia a trebuit insa construita de la zero, pentru ca in urma
    cu patru ani era la nivelul de start-up”, spune Paun despre
    momentul in care a preluat pozitia actuala. Acum principalul
    obiectiv este cresterea veniturilor, in conditiile in care anul
    trecut, pe o piata telecom in scadere, divizia Romtelecom a avut
    venituri cu 5% mai mari, crestere estimata sa se mentina cel putin
    in acest an.

    Cariera si-a inceput-o in 1995, cand inca era studenta la
    Facultatea de Relatii Internationale din cadrul Academiei de Studii
    Economice Bucuresti, la o companie care comercializa obiecte
    promotionale Pierre Cardin. A preluat apoi o pozitie la Pagini
    Aurii, companie in care a evoluat in departamentul de vanzari si pe
    care a si ajuns sa o conduca o perioada. Iar din decembrie 2007 a
    preluat pozitia actuala.


    BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului
    100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii
    si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai
    importante si dinamice companii din Romania.


    Comanda acum varianta electronica a catalogului la pretul de 25
    lei.

  • Ce inseamna numirea Christinei Lagarde la sefia FMI si cum a devenit fondul o afacere strict franceza

    Primul director al FMI, industrias si politician belgian,
    arhitect al planului de reforma monetara care a facilitat
    redresarea Belgiei dupa razboi.Revansa pe care Franta a
    binemeritat-o dupa maniera rusinoasa in care s-a incheiat mandatul
    lui Dominique Strauss-Kahn la conducerea FMI pune Parisul intr-o
    pozitie de forta in mecanismele de gestionare a organismelor
    financiare internationale. Coincidenta face ca Franta sa detina
    inca pentru cateva luni presedintia G20, iar obiectivele ambitioase
    de reformare a sistemului monetar global enuntate anterior de
    presedintele Nicolas Sarkozy pot capata un nou suflu, odata cu
    numirea carismaticei Christine Lagarde (55 de ani) la conducerea
    FMI.

    Desi Strauss-Kahn era si el francez, intre el si presedintele
    Sarkozy exista o clara rivalitate politica, asteptata sa se
    concretizeze intr-un duel de forta la prezidentialele de anul
    viitor. Christine Madeleine Odette Lagarde este una dintre cele mai
    fidele colaboratoare ale lui Sarkozy, impreuna cu care a si
    creionat prioritatile mandatului francez la sefia G20, intre care
    primeaza rediscutarea influentei dolarului in schimburile
    internationale in favoarea “monedei” FMI – drepturile speciale de
    tragere (DST), respectiv a unui cos de valute care sa cuprinda
    euro, dolarul, yenul si lira sterlina.

    Vezi aici cine au fost predecesorii Christinei
    Lagarde la conducerea FMI (GALERIE FOTO)

    Lagarde nu a inselat increderea actualului ocupant al Palatului
    Elysée, care i-a oferit portofoliul Agriculturii inca din primele
    zile de mandat, desi ea facuse parte din echipa rivalului lui din
    interiorul dreptei franceze, fostul premier Dominique de Villepin.
    In guvernul condus de François Fillon, ca ministru de finante inca
    din 2007, Lagarde a stralucit atat prin aparitiile ei sobre, dar
    elegante, cat si prin talentul de negociator demonstrat in perioade
    dificile pentru economia mondiala. La intalnirile internationale,
    Lagarde s-a remarcat prin imaginea de femeie puternica, fara
    complexe in mijlocul unei asistente aproape cu totul masculine.
    Statura ei impresionanta (fosta atleta are 1,80 m inaltime) i-a
    facut pe jurnalisti sa asemene plastic intalnirile G8, ale celor
    mai mari economii ale lumii, cu imaginea Albei-ca-Zapada si a celor
    sapte pitici.

    Sperantele Europei legate de Lagarde se leaga de rezolvarea
    crizei datoriilor suverane din UE, tinand cont ca Fondul are o
    expunere de 78,5 miliarde de euro in cele mai indatorate dintre
    statele europene. Or, dupa ce a oferit bani pentru ca intreaga
    constructie monetara europeana sa nu se prabuseasca, FMI era
    asteptat sa puna acum conditii mai aspre pentru a fi sigur ca-si
    recupereaza participatiile. Cu Lagarde in fotoliul executiv de la
    Washington, liderii europeni privesc cu ceva mai mult optimism la
    sansele ca Fondul sa ramana un partener rezonabil de negocieri, mai
    ales ca ea este considerata printre arhitectii salvarii Greciei
    prin pachetul de credite de 110 miliarde de euro si ai planului
    european de asistenta financiara de 750 de miliarde de euro,
    initiat anul trecut si folosit pana acum pentru Irlanda si
    Portugalia. Iar in plina criza greceasca, o atitudine rigida din
    partea FMI era chiar ultimul lucru de dorit.

    Fosta avocata de succes, specializata in litigii de munca,
    legislatie antitrust si fuziuni si achizitii, Lagarde a parut a fi
    optiunea ideala pentru inlocuirea lui Strauss-Kahn, dupa ce din UE
    nu s-a ridicat nicio alternativa, iar statele emergente s-au
    aliniat, unul cate unul, in randul sustinatorilor ei, dupa un
    turneu fulger al candidatei franceze care a inclus opriri la
    Brasilia si la Beijing. Cutuma care face ca Europei sa-i revina
    sefia Fondului, iar Statelor Unite cea a Bancii Mondiale, a fost
    respectata si de aceasta data, desi vocile BRIC (China, Brazilia,
    India si Rusia) se aud tot mai tare in corul international,
    cerandu-si dreptul la reprezentare. Agustin Carstens (53 de ani),
    contracandidatul mexican al lui Christine Lagarde in aceasta cursa,
    s-a recunoscut invins de la inceput, spunand despre disputa ca “e
    ca si cum ai incepe un meci de fotbal de la 5-0”.

  • Cum ajungi milionar din afacerea Rabla

    Telefonul lui Mihai Sofian suna din cinci in cinci minute. Nu
    raspunde la fiecare apel. Se uita la telefon in liniste – nu are
    nici Blackberry, nici iPhone, ci un Nokia E52, suficient de nou
    pentru a fi in pas cu tehnologia – si da din cap cantarind daca sa
    sune sau nu inapoi mai tarziu. Zambetul de ardelean si gesturile
    molcome il parasesc arareori si asta e chiar de mirare pentru un om
    de afaceri renumit pentru miscarile rapide pe care le-a facut in
    business si pentru modul cum a devenit unul dintre cei mai
    importanti membri ai comunitatii care a facut afaceri prin
    programul guvernamental Rabla.

    Businessul Rematholding a fost fondat la finele anului 2003 de
    Mihai Sofian (57 de ani), care lucreaza in industria metalurgiei de
    mai bine de 30 de ani: “In 1979 m-am angajat in acest domeniu. Eu
    sunt politehnist si sunt dintre putinii care au lucrat si in
    productie. Am fost sef de sectie, sef de atelier si director
    comercial in aceasta industrie”.

    Mihai Sofian a absolvit Metalurgia la Politehnica, specializarea
    metale neferoase. Dupa ce a terminat facultatea, s-a angajat direct
    la Neferal, singura intreprindere de prelucrare a neferoaselor din
    Romania, unde a lucrat 19 ani. “Am inceput cu cupru, aluminiu,
    plumb si am lucrat in toate sectiile. Am coordonat, am condus si
    800 de oameni la un moment dat. Mi-a folosit: acum am 403 angajati
    la cele patru unitati”, povesteste Mihai Sofian. In anii ’90, era
    promovat ca director comercial al Neferal. I se propusese pozitia
    de inginer-sef al uzinei, al doilea loc in ierarhie, pozitie pe
    care insa a refuzat-o. “Acolo primeai intai marfa, dupa care faceai
    lingouri, aliaje. Cei buni erau la cuptoare, cei slabi la sortare.
    Asa era atunci. Sortarea era un mic remat. Pentru mine rematul nu e
    o provocare. Este doar o anexa la ce faceam inainte”, isi aminteste
    acum seful Rematholding. Urmatorii sapte ani a lucrat intr-o
    multinationala, tot din acest domeniu, unde a dezvoltat businessul
    de la zero. Fiind concurent acum cu firma respectiva, nu vrea sa-i
    spuna numele: “business is business”.


    In decembrie 2003 a pus bazele actualului Rematholding, lucrand
    initial intr-un sediu vecin cu fostul Remat Bucuresti Sud. “Atunci
    aveam un singur depozit in Bucuresti si am mai cumparat Remat
    Focsani in 2004”, povesteste seful Rematholding. Un an mai tarziu,
    pe 7 iulie 2005, a cumparat si actiunile de la Remat Bucuresti Sud,
    unde, pe o suprafata de 21 de hectare, sunt depozitate, tratate si
    transportate rablele. In afara de Rematholding, Bucuresti Sud si
    Dambovita, Sofian mai are colaborari cu rematurile din Slatina si
    Craiova.

    La nivel national sunt 263 de platforme de tip Remat care
    participa in cadrul programului “Rabla”, dupa cum arata datele
    Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM). Dintre acestea, 13 sunt
    in Bucuresti, iar unul este in partea de sud a Capitalei, la
    capatul soselei Berceni, pe centura.

  • Papa Benedict: Planeta ne poate hrani pe toti, egoismul speculatiilor financiare e de vina pentru foamete

    Egoismul astfel definit este manifestat in “negarea dreptului
    primordial al tuturor persoanelor la hrana, la eliberarea de
    foamete”, declarat Suveranul Pontif, citat de agentia de stiri
    catolice Zenit. El a deplans faptul ca “pana si hrana a devenit
    obiectul unor speculatii financiare sau a ajuns sa fie legata de
    tranzactii pe pietele financiare care, lipsite de reglementari si
    de principii morale, par sa fie calauzite exclusiv de scopul
    profitului”.

    Papa Benedict a deplans soarta copiilor saraci “condamnati la
    moarte prematura sau la intarzieri in dezvoltarea lor psihica si
    fizica sau obligati la forme de exploatare pentru a primi un
    minimu, de hrana”. Productia globala de alimente este de ajuns
    pentru a hrani toata populatia lumii, insa milioane de oameni nu
    ajung sa-si capete “painea zilnica” din cauza egoismului
    altora.

    El a sustinut ca este nevoie de un model de dezvoltare care sa
    promoveze fraternitatea umana, sentimentul de solidaritate si de
    compasiune umana exprimat in principiul crestin al hranirii celor
    flamanzi. In opinia sa, ar merita redescoperite valorile
    reprezentate de nucleul traditional al familiei, care isi asigura
    cele necesare traiului prin productia agricola, dar in acelasi timp
    asigura si transmisia din generatie in generatie a valorilor
    culturale si religioase ale solidaritatii si ale sacralitatii
    fiecarei persoane.

    Vaticanul, ale carui surse de castig se bazeaza in parte pe
    investitii in actiuni, obligatiuni si imobiliare spre a-si
    suplimenta veniturile din donatii, a anuntat sambata ca a reusit
    anul trecut sa realizeze un profit de 9,8 milioane de euro, dupa
    trei ani in care a inregistrat pierderi din cauza recesiunii.

    Sfantul Scaun, organul administrativ central al Bisericii
    Romano-Catolice, a avut venituri de 245,2 milioane de euro si
    cheltuieli de 235,3 milioane de euro, potrivit datelor oficiale
    citate de Bloomberg. Guvernatoratul Vaticanului, institutia care
    conduce Cetatea Vaticanului si institutiile auxiliare, a avut un
    profit de 21 de milioane de euro, rezultat din redresarea pietelor
    financiare si din cresterea numarului de vizitatori ai muzeelor
    statului.

  • Cand stelele Michelin ajung o povara pentru restaurante

    Cum stelele Michelin impun anumite standarde, ca de exemplu un
    ospatar la cinci-sase clienti, respectarea lor se traduce in
    costuri mai mari pentru local si implicit in preturile pe care
    trebuie sa le plateasca cei ce doresc sa ia masa acolo.

    Ca atare, maestrul bucatar Olivier Douet s-a gandit sa-si
    transforme localul intr-o braserie unde un meniu cu specialitatea
    zilei incepand de la 23,60 de euro. Cheltuielile mai mari corelate
    cu criza economica l-au adus aproape de pierderi si spera ca astfel
    sa-si tripleze numarul clientilor.

    Braseriile cu mancare pentru cei cu gusturi fine si preturi
    moderate sunt la moda in Franta, unde criza a afectat si alte
    restaurante cu stele Michelin. La acestea se pot face mai usor
    rezervari decat altadata; in schimb, unele dintre braseriile care
    ofera “haute cuisine” la preturi pe masura buzunarelor afectate de
    starea economiei au rezervari facute pe sase luni inainte.

  • Promovabilitatea la bacalaureat in Bucuresti, cea mai slaba din ultimii 20 ani – 42,03%

    “Este cea mai mica promovabilitate inregistrata vreodata in
    Bucuresti, fiind vorba de 42,03 la suta din candidatii inscrisi la
    sesiunea de bacalaureat din aceasta vara. Sunt situatii in care un
    elev a fost respins la o singura proba, dar sunt si cazuri de elevi
    care nu au promovat mai multe discipline”, a mai spus inspectorul
    Cristian Alexandrescu.

    Prima afisare a rezultatelor a avut loc duminica pana la ora 16.00,
    iar intre orele 16.00 – 20.00 se pot depune contestatiile.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.