Dupa ce am avut ocazia sa observam destule detalii ale
faceliftului lui Renault Sandero, gratie primelor imagini spion ,
iata ca acum avem parte de pozele oficiale cu restilizarea
low-costului Sandero. Este vorba despre versiunea dedicata, cel
putin pentru moment, pietelor din America de Sud, inaugurarea avand
loc in Brazilia.
Cititi mai multe pe www.promotor.ro
Productia de miere din 2010 a fost mica decat cea din anul
precedent, adica 20.295 tone, fata de 21.500 tone in 2009, potrivit
datelor Ministerului Agriculturii. Insa productia slaba de anul
trecut, cauzata de ploile torentiale si vremea capricioasa, a facut
ca productia de miere sa fie in pericol. La Bistrita, apicultorii
au avut anul trecut un bilant dezastruos: productie de miere zero,
export zero. Acum, albinele risca sa moara, in stup, fara hrana. Ca
sa nu le moara albinele pana in vara, apicultorii le vor da ca
hrana polen din China.
Furnizorul de servicii online a raportat autoritatilor de
relementare un profit net de 1,8 miliarde de dolari, sub nivelul de
2,3 miliarde de dolari anuntat pe 14 aprilie, transmite Bloomberg.
“Nu putem anticipa rezultatul investigatiei, dar credem ca nu va
avea un efect negativ asupra afacerilor noastre, rezultatelor
financiare consolidate sau fluxului de numerar”, se arata intr-un
comunicat al Google. Departamentul de Justitie investigheaza
folosirea de reclame pe Google de catre “unii furnizori de
publicitate”, se arata in declaratia Google. Un purtator de cuvant
al companiei a refuzat sa comenteze.
“In secolul 21, nu mai este normal ca familia regala a Romaniei,
stat suveran si independent, sa aiba, prin titlu, o legatura
feudala, vetusta, cu un principat care nu mai exista din secolul
19”, a declarat Ioan Luca Vlad, potrivit Gandul, adaugand ca
legaturile cu Casa de Hohenzollern erau formale, cele doua familii
scriindu-si “o data pe an, de Craciun”. Avocatul a precizat ca,
deocamdata, Casa Regala a Romaniei nu au primit niciun raspuns de
la Casa de Hohenzollern, ca urmare a instiintarii privind
intreruperea relatiilor dinastice si istorice. “Cam intr-o luna vin
raspunsurile de la suverani, iar acestea sunt foarte formale. Vor
scrie, probail, ca au luat act si ii vor ura Majestatii Sale multa
sanatate”, spune avocatul Ioan Luca Vlad.
Potrivit acestuia, decizia regelui Mihai nu are de ce sa-i
lezeze pe membrii familiei de Hohenzollern, intrucat nu le
afecteaza “in niciun fel drepturile” si, in plus, nu au formulat
nicio pretentie in ceea ce priveste succesiunea in cadrul Casei
Regale a Romaniei.
“Vom continua si in acest an sa angajam personal in acelasi ritm
ca in ultimii ani, respectiv 600 de persoane. Cresterea numarului
de angajati se face in linie cu evolutia organica a companiei la
nivel mondial, luandu-se in calcul, de asemenea, si noile achizitii
ale HP”, a spus Weigl. Directorul general al GeBOC a afirmat ca, la
jumatatea anului, centrul va ocupa toate birourile disponibile in
trei cladiri din Nova Park. “Vom inchiria spatii intr-o a patra
cladire, contractul urmand sa se incheie cel mai probabil saptamana
viitoare”, a adaugat directorul general al GeBOC, fara a preciza
valoarea contractului si nici locatia, despre care a spus insa ca
se afla in apropierea celor trei imobile.
“Lacatus mecanic de meserie, tata a mers in ’91 la niste
prieteni din Germania si acolo a vazut ca exista peste tot produsul
acesta (pavaje – n. red.). S-a gandit ca si in Romania ar putea
face asa ceva, astfel ca, intorcandu-se acasa, a cumparat niste
prese de vulcanizare, pe care le-a adaptat, si a fabricat trei
utilaje artizanale, care aveau o capacitate initiala de productie
de doar 16 metri patrati de pavele pe zi”, povesteste Emil Gota,
directorul general al companiei Elis Pavaje si unul dintre cei doi
fii ai fondatorului companiei, Elisiu Gota. Originar din Petresti,
judetul Alba, Elisiu Gota a vazut prima oara pavele in Germania, in
curtea unei biserici. La 20 de ani de atunci, familia sa are un
business cu rulaj anual de 14 milioane de euro. Compania detine in
prezent doua unitati de productie la Petresti, judetul Alba, si la
Stoenesti, judetul Prahova, cu o capacitate de productie de 8.000
de metri patrati pe zi, si a investit de-a lungul timpului circa 15
milioane de euro pentru dezvoltarea afacerii, iar anul acesta are
in plan investitii de inca un milion de euro.
Inceputul a fost incert, mai ales ca piata locala nu avea, la
inceputul anilor ’90, notiunea de pavare a curtii, povesteste Emil
Gota: “Am inceput destul de greu, toata lumea ii spunea tatei: esti
nebun, faci pietre”. Primul client a fost curtea proprie a
antreprenorului din Alba, care a folosit drept mostra pentru
eventuale alte comenzi. Primii clienti in adevaratul sens al
cuvantului au fost insa sasii reveniti in tara dupa revolutie,
prima comanda fiind a unui sas care avea afaceri in Romania, langa
Sibiu, si care a cerut 100 de metri patrati de pavele.
Piata a inceput sa descopere incet-incet rolul suprafetelor
pavate abia dupa anul 1995, atat din punct de vedere estetic, cat
si din perspectiva faptului ca pot fi usor inlocuite. Odata cu
perceptia pietei a inceput sa creasca si businessul, iar familia
Gota a investit in capacitati de productie, aducand utilaje
semiautomate si automate din Italia si Germania pentru a sustine
dezvoltarea firmei.
Anul trecut compania a inregistrat afaceri de 57 milioane de lei
(13,5 milioane de euro), in scadere cu 5% fata de anul anterior si
cu peste 10% fata de 2008, cel mai bun an al companiei. Marjele de
profit in acest business nu sunt foarte mari si au variat de la an
la an. In 2010, spre exemplu, compania a avut un profit de 1,5
milioane de lei (356.000 de euro), ceea ce inseamna o marja de
profit de circa 2,6%, explica Gota: “Profitul a crescut fata de
2009 (cand se ridica la circa 55.000 de euro, potrivit Registrului
Comertului – n. red.), insa este mai mic decat in 2008 (circa 1
mil. euro – n. red.)”.
Gota spune insa ca declinul businessului este doar valoric,
pentru ca, din punctul de vedere al volumelor vandute, s-a
consemnat si un usor avans. Pe de alta parte insa, primul trimestru
al lui 2011 a mers chiar mai bine decat perioada similara a lui
2010, in conditiile in care comenzile au revenit: businessul a
crescut cu 38%, pana la 6,5 milioane de lei (circa 1,5 milioane de
euro): “Avem comenzi concrete, iar toate anunturile privind
dezvoltarea de centre comerciale sau lanturi de magazine ne fac sa
speram ca piata pe care activam va mai creste”. Si asta pentru ca
orice salt al pietei de constructii poate deveni un plus pentru
producatorul de pavaje. Media contractelor pe care Elis le-a avut
se ridica la 10.000 de metri patrati.
Cea mai mare comanda, in 2007, a fost de 50.000 de metri patrati
pentru hipermarketul Real din Sibiu, urmata de o alta comanda de
20.000 de metri patrati pentru Petrom City, sediul de 130 de
milioane de euro al celei mai mari companii din Romania, ce a fost
inaugurat la sfarsitul anului trecut. De asemenea, compania a mai
livrat pavaje pentru hipermarketul Carrefour din Drobeta Turnu
Severin, magazinele de bricolaj Obi din cartierul bucurestean
Berceni si Ploiesti sau pentru magazinul Hornbach din Corbeanca.
60% din pavelele livrate de companie merg direct catre firmele de
constructii care dezvolta proiectul, iar o retea de 150 de
distribuitori vinde cam 30% din productie. “Mai vindem si in retele
de bricolaj, precum Dedeman, dar si direct catre institutii publice
pentru proiecte mai mici”, spune antreprenorul din Alba.
Pretul unui metru patrat de pavaje depinde de grosime si
culoare, insa variaza intre 30 si 60 de lei. “In ultimul timp, cel
mai bine a mers produsul cel mai ieftin”, spune Gota, remarcand
astfel o oarecare schimbare in comportamentul de consum al
clientilor sai, pe fondul crizei. Pavarea unei curti cu o suprafata
medie, de pana in 100 de metri patrati, ajunge sa coste pana la
20.000 de lei noi, iar pavelele gri, rosii sau verzi au devenit un
fel de must-have printre proprietarii de case la curte.
Lucrarile vor fi finantate din fonduri nerambursabile alocate de
Comisia Europeana, prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, si
de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si
Infrastructurii. Proiectul vizeaza reabilitarea si modernizarea
statiilor de cale ferata din Giurgiu, Alexandria, Slatina,
Ramnicu-Valcea, Pitesti, Resita Sud, Sfantul Gheorghe, Targu Mures,
Zalau, Bistrita, Piatra-Neamt, Botosani, Vaslui, Braila, Calarasi
si Slobozia.
Tanarul devine astfel cea mai bogata vedeta britanica in varsta
de pana la 30 de ani, conform topului intocmit de revista Heat,
devansandu-l pe Robert Pattinson (24 de ani), starul din “Amurg”,
care ar avea doar 32 de milioane. In top mai figureaza si Keira
Knightley, Rupert Grint si Emma Watson, precum si cantaretele Leona
Lewis, Charlotte Church si Katie Melua. In lista celor mai bogati
britanici sub 30 de ani compilata de Sunday Times, Daniel Radcliffe
figureaza al cincilea, desi la mare distanta de Thomas Persson (700
mil. lire), fiul magnatului suedez al modei, Stefan Persson.
Radcliffe a castigat cea mai mare parte din banii adunati in
2009-2010 jucand in ultimele doua filme ale seriei cu vrajitori,
“Harry Potter si Talismanele Mortii”, din care primul a fost lansat
recent in Romania pe DVD si Blu-ray. Urmatorul lui proiect, ce va
iesi pe piata la anul, este un film produs de CBS Films si descris
ca “thriller – gothic horror”, adaptare a cartii “The Woman in
Black” de Susan Hill, din 1983 si unde a jucat alaturi de Ciaran
Hinds si Hanet McTeer.
Nascut in 1989 la Londra, ca fiu al unui agent literar de origine
nord-irlandeza si al unei agente de casting de origine evreiasca,
Daniel Radcliffe si-a aratat pasiunea pentru actorie inca de mic,
jucand in mai multe piese de teatru montate la scoala. Primul rol
l-a obtinut in productia televizata “David Copperfield” (1999),
unde l-a interpretat pe Copperfield copil.
In 2001 a jucat in “Croitorul din Panama”, iar Jamie Lee Curtis,
interpreta mamei personajului lui Daniel, i-a sugerat mamei reale a
lui Daniel ca tanarul actor sa dea o proba pentru rolul Harry
Potter. Zis si facut. Jocul sau i-a adus in 2002 premiul Variety
Club si premiul David di Donatello pentru cel mai bun debut
actoricesc. Au urmat alte sase parti din “Harry Potter”, iar in
2007 a rupt-o cu vrajitoria pentru o perioada, odata cu “December
Boys” si filmul de televiziune “My Boy Jack”, apoi in 2010 pentru
serialul TV “Familia Simpson”.
E descris de presa drept un tip de treaba si la locul lui, care
nu se fereste sa spuna ca-i place sa aiba bani multi, dar nu din
extravaganta, ci din ratiuni de securitate financiara. “Sunt platit
foarte bine ca sa fac ceva ce-mi place foarte mult”, declara Daniel
anul trecut pentru publicatia Parade. “Cand ai genul asta de
siguranta financiara, ai multa libertate ca actor, fiindca nu
trebuie sa accepti un anumit rol doar pentru bani. Poti sa-ti
permiti sa fii selectiv cu ceea ce faci.”
“Sony a fost victima unui atac cibernetic bine planuit,
profesionist si foarte sofisticat, care a avut ca scop furtul de
carduri de credit si date personale ale consumatorilor sai. Mai
mult ca sigur datele vor fi utilizate pentru scopuri ilegale.” Asa
isi incepe scrisoarea catre Congresul Statelor Unite Kazuo Hirai,
directorul boardului de directori al Sony Computer Entertainment
America LLC, companie care in urma cu cateva saptamani a fost
victima celui mai mare atac cibernetic din istorie. Numele,
adresele de mail si numerele de telefon a peste 25 de milioane de
clienti ai Sony Online Entertainment au fost furate in urma
primului atac care a avut loc intre 16 si 17 aprilie, iar in urma
celui de-al doilea, care a avut loc pe 19 aprilie, au fost sustrase
din reteaua PlayStation Network datele a peste 77 de milioane de
jucatori.
Un record de 10.700 de carduri de debit din Austria, Germania,
Olanda si Spania au fost compromise in urma infractiunii. Acest
atac il depaseste pe cel din 2007, care a afectat peste 45 de
milioane de consumatori. “Sunt hackeri. Dupa primul atac nu am
stiut daca vor actiona din nou sau unde vor ataca”, a declarat un
purtator de cuvant al companiei. Un altul a spus ca inca nu exista
probe conform carora detaliile personale furate au fost utilizate
pentru a scoate profit. Cu toate acestea, cateva zeci de persoane
au contactat ziarul The Guardian precizand ca ca, in mod regulat,
dupa atac, o suma de bani le este sustrasa din cont prin
intermediul unui bancomat din Florida. Compania a spus ca 12,3
milioane de detinatori de carduri de credit aveau informatii in
cadrul retelei PlayStation Network, 5,6 milioane dintre acestea
fiind americani. In scrisoarea lui Hirai mai era precizat si faptul
ca a durat doua zile pana oficialii companiei au anuntat oamenii
legii de furtul de date din reteaua de jocuri video PlayStation si
inca cinci pana au anuntat oficialii FBI.
“Am vrut sa raspund la cele mai frecvente intrebari despre atac.
Este o diferenta de timp intre momentul cand am aflat ca intrusii
ne-au invadat si cand am aflat ca datele clientilor nostri au fost
compromise. Am aflat ca am suferit un atac pe 19 aprilie si imediat
am inchis serviciul. Mai apoi, am adus experti sa ne ajute sa
determinam cum a avut loc infractiunea si sa identifice natura si
scopul incidentului. Au fost necesare mai multe zile de analize si
abia ieri expertii au inteles scopul atacului. Mai apoi am informat
clientii si am anuntat publicul larg”, a explicat pe blogul
PlayStation in data de 20 aprilie Patrick Seybold, Senior Director
of Corporate Communications & Social media, de ce i-a luat atat
de mult companiei sa informeze utilizatorii PSN despre furtul de
date.
Sony a angajat mai multi detectivi privati pentru a da de
hackeri, precum si un fost agent special al Serviciului
Investigatii al Marinei Statelor Unite care sa lucreze impreuna cu
expertii in securitate de la Guidance Software in identificarea
hackerilor. Separat, FBI a pornit o alta investigatie pentru a gasi
infractorii. Investigatorii au realizat ca unele atacuri vin
dintr-un server care se afla in Malaiezia, potrivit Wall Street
Journal, dar nu este clar daca atacatorii provin din tara
est-asiatica sau daca a fost folosit doar serverul. “Problema Sony
este atent investigata. Include personal de la FBI si Departamentul
Justitiei”, a explicat Eric Holder, director general in cadrul
procuraturii generale a Statelor Unite.
Oficialii Sony au spus ca nu sunt siguri daca organizatorii
celor doua atacuri au lucrat impreuna. Compania a observat
activitate neautorizata pe retea in data de 19 aprilie si a
descoperit ca datele au fost transferate in afara retelei in ziua
urmatoare.Analistii de pe piata cred ca, in cazul in care
consumatorii se decid sa isi inlocuiasca cardurile de credit, Sony
ar avea de pierdut mai mult de 1,5 miliarde de dolari, scrie
Reuters. In plus, analistii au spus ca in mod cert datele furate
vor fi scoase la vanzare. Potrivit unui grup de cercetatori din
securitate, vanzarea informatiilor furate si a cardurilor de credit
are loc de obicei in forumuri secrete, unde hackerii schimba sau
vand date. Aceste forumuri sunt inchise publicului si cei care se
alatura grupului sunt verificati amanuntit de administratori pentru
a se asigura ca nu sunt politisti.
Posturile pe forumuri arata de obicei tipul de informatie pus la
vanzare, incluzand nume si adrese asociate cu cardurile si un pret,
care poate fi negociat. De indata ce apare un amator, tranzactia
are loc intr-o camera secreta de chat. “Cardurile de credit furate
sunt vandute de obicei pentru 5-10 dolari. Hackerii despre care se
spune ca ar avea legatura cu atacul Sony au scris pe forumuri ca au
acces la peste 2,2 milioane de carduri. Daca aceste milioane de
carduri ar fi vandute online, pretul ar putea sa scada mai jos de
standard, la 1-2 dolari”, potrivit lui Kevin Stevens, cercetator in
cadrul companiei de securitate Trend Micro, citat de The New York
Times.