BusinessMagazin

Blog

  • Trupa Blur va lansa primul album de studio după o pauză de 12 ani, în luna aprilie

    Trupa britanică, alcătuită din Damon Albarn, Graham Coxon, Alex James şi Dave Rowntree, a făcut acest anunţ într-o conferinţă de presă organizată, joi, în restaurantul cu specific chinezesc The Golden Phoenix din Londra.

    La acea conferinţă de presă, al cărei prezentator principal a fost Zane Lowe, un cunoscut jurnalist al postului BBC Radio 1, a participat şi producătorul noului album, Stephen Street.

    Blur a înregistrat piesele pentru noul material discografic în doar cinci zile, într-un studio din Hong Kong, în mai 2013.

    Blur, o trupă britanică de rock alternativ, a fost înfiinţată în Londra, în 1989, de solistul Damon Albarn, chitaristul Graham Coxon, basistul Alex James şi toboşarul Dave Rowntree. Grupul Blur a lansat primul lui album, “Leisure”, în 1991 şi a devenit cunoscut pe plan internaţional pentru albumul “Parklife”, lansat în 1994. Blur, care a experimentat mai multe stiluri muzicale de-a lungul anilor, a avut cel mai mare succes la mijlocul anilor ’90, când presa britanică obişnuia să spună că este singurul rival adevărat al trupei Oasis.

    După ce chitaristul Graham Coxon a părăsit trupa, Blur şi-a acordat o perioadă de pauză, între anii 2002 şi 2009, iar liderul grupului, Damon Albarn, a profitat pentru a-şi duce la capăt proiectele solo şi pentru a înfiinţa grupul “virtual” Gorillaz, care s-a bucurat de un succes uriaş.

    Cel mai recent album al formaţiei Blur, intitulat “Think Tank”, a fost lansat în 2003.

    Trupa Blur a susţinut, în 2012, un concert care a coincis cu sfârşitul Jocurilor Olimpice de la Londra. În acelaşi an, formaţia a primit Brit Award pentru contribuţia remarcabilă la dezvoltarea industriei muzicale şi a lansat un nou single – “Under The Westway”.

  • Topul celor mai nefericite bonusuri acordate de companii angajaţilor performanţi

    Angajaţii sunt de multe ori tentaţi să muncească mai mult decât li se cere, în speranţa că vor fi recompensaţi pentru entuziasmul. Din păcate pentru ei, acesta lucru nu se întâmplă întotdeauna.

    Ce se întâmplă atunci când bonusul primit este inutil, uneori chiar jignitor? Cei de la Quora au realizat o listă a celor mai proaste recompense primite de angajaţii merituoşi.

    David Hood, angajat al unei case de îngrijire, a beneficiat de o adevărată “serie” de bonusuri, unul mai inutil decât celălalt. “Într-un an am primit şuncă. Eu nu mănânc şuncă, iar cei mai mulţi colegi ai mei sunt evrei”, povesteşte Hood. “Cu altă ocazie, am primit un tricou cu sigla firmei, dar care avea cu patru numere mai mult decât măsura mea. Am mai primit şi o scrisoare din partea şefului meu în care mi-a greşit numele de mai multe ori, numindu-mă Danny. A fost ciudat, pentru că lucram de mulţi ani acolo şi eram doar câţiva angajaţi.” Povestea lui Hood nu se termină, însă, aici: “Am primit, cu ocazia sărbătorilor, un cupon pentru o masă gratis la cantina instituţiei la care chiar eu eram bucătar. A fost stupid, pentru că angajaţii oricum nu îşi plătesc mesele. Cel mai rău a fost însă când am primit un card de benzină în valoare de 15$ valabil la o benzinărie care era închisă de şase luni”, mai povesteşte bărbatul.

    Steve Johnson, lucrător în cadrul unei baze militare americane, era obişnuit să primească în fiecare an un curcan drept bonus pentru sărbători. “Am trecut apoi în subordinea celor mai zgârgiţi oameni pe care i-am întâlnit. Primul an, de Crăciun, am primit doar o poză cu un curcan. A fost penibil. Anul următor, n-am mai primit nimic.”

    Jay Bazzinoti, un tânăr angajat în Boston, s-a bucurat atunci când a primit din partea conducerii un plic pe care scria “Bonus pentru munca depusă”. Bucuria sa nu a durat însă mult: când a deschis plicul, Bazzinoti a găsit numai cupoane cu valoare de câţiva dolari trimise de la sediul central din California. “Evident, nu am avut ce să fac cu ele în Boston”, povesteşte Bazzinoti.

    Poate cel mai amuzant exemplu este cel al lui Andy Warwick, un traducător care avea sarcina de a scrie cursuri de engleză pentru angajatorul său. Cu ocazia sărbătorilor, el a primit prin poştă un discount de 20% la cursurile scrise chiar de el. “Poate angajaţii chinezi s-au bucurat de bonus, dar în cazul meu a fost chiar stupid”, comentează Warwick.

    Corrie Hausman, îşi aminteşte de anii petrecuţi în retail, când în loc de bonus compania trimitea o cutie cu 5-6 prăjituri ce trebuiau împărţite între la 25 de oameni. “Partea cea mai bună? Prăjiturile ajungeau de cele mai multe ori zdrobite la birou”, spune Hausman.

  • Directorul Grossmann, reţinut în dosarul fraudării de bani UE în care este arestat cumnatul lui Ponta

    Procurorii DNA Ploieşti au emis, joi seară, ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele omului de afaceri Ilie Drăgan, director al SC Grossmann Engineering SRL, firma prin intermediul căreia procurorii susţin că Iulian Herţanu a accesat şi decontat fraudulos fonduri europene.

    Drăgan este acuzat de participare la activitatea unui de grup infracţional, deturnare de fonduri europene şi evaziune fiscală.

    Tot joi, la DNA Ploieşti au fost audiaţi în calitate de inculpat Liviu Munteanu, acţionar al SC Grossmann Engieering SRL şi în calitate de martor Dumitru Pantea, directorul SC Hidro Prahova, firma care derulează proiectul european în cadrul căruia s-ar fi produs deturnarea de fonduri şi asupra căruia procurorii au date că s-ar făcut presiuni pentru ca firma cumnatului premierului Victor Ponta să câştige contractul.

    SC Grossman Engineering Group SRL, în asociere cu SC Euroconstruct Trading 98 SRL, a obţinut contractul pentru extinderea lucrărilor de canalizare în oraşul Comarnic, lucrări în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, realizate în baza unui proiect cu fonduri europene derulat de SC Hidro Prahova SA, societate constituită prin asocierea Consiliului Judeţean Prahova cu mai multe consilii locale din judeţ.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic a început în anul 2012 şi trebuia terminat anul trecut, termenul de finalizare fiind prelungit întrucât lucrările nu sunt gata, fiind oprite în decembrie 2014.

    Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost asociat al SC Grossmann Engineering SRL alături de cetăţeanul german Grossmann Reinhold Karl şi de Liviu Munteanu, până în 7 mai 2014.

    În Adunarea Generală de la acea dată s-a decis ca părţile sociale deţinute de Iulian Herţanu şi reprezentând 59,97% din capitalul social să fie cesionate către Liviu Munteanu. De asemenea, Iulian Herţanu i-a cesionat părţi sociale reprezentând 0,01% din capitalul social şi cetăţeanului german Grossmann Reinhold Karl. În aceste condiţii, la SC Grossmann Engineering SRL au rămas asociaţi doar Grossmann Reinhold Karl şi Liviu Munteanu.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, în prezent Iulian Herţanu este administrator al SC Grossmann Engineering SRL.

    Iulian Herţanu şi oamenii de afaceri Mihail Marian Coman, Vladimir Răzvan Ciorbă şi Liviu Munteanu au fost reţinuţi de procurorii DNA, marţi, fiind suspectaţi că firmele acestora au obţinut fraudulos contractul din fonduri europene pentru extinderea canalizării din Comarnic. Ulterior, magistraţii au emis mandate de arestare preventivă pentru Iulian Herţanu, Mihail Marian Coman şi Vladimir Răzvan Ciorbă. Liviu Munteanu, administrator al SC Grossman Engineering Group SRL din aprilie 2014, a colaborat cu anchetatorii, recunoscând faptele de care este acuzat, astfel că procurorii nu au mai cerut arestarea sa.

    În acelaşi dosar, deputaţii Sebastian Ghiţă şi Vlad Cosma şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, care au fost plasaţi sub control judiciar, sunt acuzaţi că i-ar fi sprijinit pe cei patru să obţină acest contract, punând presiune şi exercitând ameninţări asupra conducerii SC Hidro Prahova, firma Consiliului Judeţean care derula proiectul european, pentru ca societăţile respective să primească contractul, să obţină prelungiri ale termenelor prevăzute în acesta şi să primească ilegal bani în timpul derulării proiectului.

    Pe perioada controlului judiciar, Mircea Cosma nu-şi poate exercita funcţia de preşedinte al CJ Prahova.

  • Ponta: Nominalizarea lui Hellvig la SRI – bună ca persoană, dar PSD dorea pe cineva neimplicat politic

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat, joi, pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, precizînd că a discutat în prealabil cu liderii partidelor parlamentare.

    Ulterior, Iohannis a declarat, la Digi24, despre nominalizarea lui Eduard Hellvig pentru şefia SRI, că în urma discuţiilor pe care le-a avut cu liderii partidelor parlamentare, nu a fost niciun lider politic care să îi spună că nu e de acord.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, întrebat dacă formaţiunea sa îl va vota pe Eduard Hellvig la şefia SRI, că acest aspect va fi discutat în şedinţa grupurilor parlamentare ale PSD, care vor lua şi o decizie în acest sens.

     

     

  • Alin Cocoş, adus la DNA pentru a fi audiat în dosarul Alinei Bica

    Alin Cocoş a fost adus la DNA din Arestul Central al Poliţiei Capitalei.

    Omul de afaceri Dorin Cocoş a fost dus, marţi, tot din arest, la DNA pentru a fi audiat în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP, în care este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, alături de fosta şefă a DIICOT Alina Bica.

    În acelaşi dosar, la DNA a fost audiat marţi şi Dorin Bica, soţul fostului şef al DIICOT Alina Bica.

    Surse judiciare precizau atunci că la DNA urmează să fie adus din arest şi Alin Cocoş.

    În al doilea dosar al Alinei Bica, omul de afaceri Dorin Cocoş este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, iar fiul său Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit la comisia din ANRP din care făcea parte şi Alina Bica pentru ca omul de afaceri Gheorghe Stelian să primească, în 2011, despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    În acest dosar, instanţa a emis mandate de arestare preventivă pentru Alina Bica, fostul său consilier Florentin Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş, iar fostul ministru al Economiei Adriean Videanu este cercetat sub control judiciar.

    Adriean Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta dosarul Romgaz -Interagro în care era cercetat Videanu.

    Alina Bica mai este acuzată, în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP, că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender să obţină o soluţie favorabilă în dosarul Rafo-Carom.

  • Reducerea TVA ar scădea preţurile la peşte cu 6-8%

    “Pentru producţia din piscicultură, piaţa fiscalizată s-ar dubla după reducerea TVA. În 2014 s-au vândut circa 11.000 de tone de peşte de consum din piscicultura internă. Valoarea mărfii fiscalizate este circa 20 de milioane de euro. Preţurile s-ar putea reduce, după scăderea TVA, cu circa 6-8%, diferenţa fiind utilizată pentru dezvoltarea companiilor”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Cătălin Platon, directorul executiv al Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie “Romfish”.

    Chiar şi în ipoteza în care preţurile peştelui în magazinele de specialitate nu ar scădea, spune Platin, diferenţa ar rămâne la fermier, care ar avea disponibil suplimentar pentru investiţii sau pentru crearea de locuri de muncă, sau în cel mai rău caz, ar plăti mai mult impozit pe profit către stat.

    “Sub o formă sau alta, reducerea cotei de TVA aduce, pe termen mediu şi lung, mai mulţi bani la bugetul de stat, permiţând în acelaşi timp fermelor piscicole să se dezvolte”, a mai spus el.

    Din datele asociaţiei, anual, circa 10.000 tone de peşte provenit doar din piscicultură (excluzând piaţa produselor din pescuit în ape interioare, Delta şi Marea Neagră), cu o valoare de circa 20 de milioane de euro, “beneficiază” de un regim de comercializare nefiscalizat.

    Potrivit Romfish, proiectul de lege privind noul Cod Fiscal va ajuta la dezvoltarea pisciculturii şi prin anularea impozitului pentru construcţiile speciale, ceea ce deblochează investiţiile în construcţiile hidrotehnice ale amenajărilor piscicole (diguri, canale, instalaţii de alimentare/evacuare).

    Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază la 9%.
    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.

    Documentul prevede reducerea cotei standard pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, reducerea cotei de TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe de la 24% la 9% începând cu 1 ianuarie 2016 şi introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016.

    Pentru 2016, încasările la buget sunt estimate să scadă cu 11,6 miliarde lei, dar cu o creştere la venituri de 6,4 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, impactul bugetar net pentru anul viitor fiind calculat la 5,2 miliarde lei.

     

  • Un finlandez a reinventat toporul – VIDEO

    Noul model Vipukirves foloseşte o “mişcare unică a braţului” pentru o da o forţăp considerabil mai mare decât în cazul unui topor tradiţional. Astfel, o persoană poate obţine mai multe lemne de foc în doar câteva secunde. Vipukirves este vopsit în roşu şi galben aprins pentru a fi mai uşor de găsit în cazul în care posesorul îl uită printre lemne, scriu cei de la Slate.

    Pe site-ul personal, inventatorul scrie că s-a mutat în urmă cu 20 de ani într-o pădure de lângă oraşul finlandez Sipoo pentru a construi o casă din lemn. Văzând cât de dificil este să taie copacii, bărbatul s-a decis să dezvolte un topor de calitate superioară. “De multe ori am fost descurajat”, scrie Heikki Karna, “dar am continuat să încerc diverse variante ale unui topor mai sigur şi mai eficient.”

    Vipurkives se foloseşte ca un topor obişnuit, cu excepţia faptului că are trei lame de dimensiuni diferite, astfel încât forţa impactului este multiplicată. Toporul costă 281 de dolari şi vine alături de o garanţie valabilă timp de 10 ani.

     

  • Cetăţeanul grec şi cele două românce din Bacău, acuzaţi de înşelarea unor multinaţionale, reţinuţi

    Cei trei vor fi duşi la Tribunalul Bucureşti cu propunere de arestare preventivă.

    Surse din Poliţie au declarat pentru MEDIAFAX că aceştia ar fi înşelat, de pe teritoriul României, două companii din Franţa cu 670.000 de euro, precum şi societăţi din Germania, Austria, China şi Cipru.

    Creierul grupării era cetăţeanul grec Christoforos Polytidis, care îşi închiriase o locuinţă în localiatea ilfoveană Dascălu şi se acociase cu cele două femei din Bacău, Luminţa Pândar şi Paulina Vrânceanu, care admistrau societăţile fantomă controlate de acesta, spuneau sursele citate.

    Conform anchetatorilor, grecul folosea un mod de operare nou în Europa, prin care sunt înşelate, de obicei, companiile mari.

    Membrii grupării copiau email-ul de serviciu al unei companii multinaţionale, modificând foarte puţin această adresă, astfel încât ea să pară reală. Astfel, Christoforos Polytidis se recomanda prin email ca fiind directorul companiei.

    Ulterior, de pe acest cont, Christoforos Polytidis, trimitea un email directorului financiar al aceleiaşi companii pe care îl înştiinţa că la nivelul companiei se desfăşoară o anchetă şi are loc un audit extern. Falsul director general îi mai comunica directorului financiar că există suspiciuni faţă de faptul că în interiorul firmei există “o cârtiţă”, motiv pentru care, legat de acest subiect, nu trebuie să vorbească cu nimeni altcineva, iar comunicarea pe această temă o vor face exclusiv prin intermediul email-ului.

    Dacă directorul financiar răspundea la email, acesta era contactat de falşii reprezentanţi ai firmei de audit care îl anunţau că trebuie să le trimită toate facturile mai mari de 40.000 de euro.

    După ce primeau documentele, suspecţii contactau clienţii companiei respective, ale căror nume se regăseau în documentele contabile, şi îi anunţau că societatea a schimbat conturile în care se făceau plăţile şi le trimiteau alte numere de cont, astfel încât să le fie viraţi lor banii.

    Poliţiştii români au reuşit să recupereze din mai multe conturi ale lui Christoforos Polytidis suma de 520.000 de euro, bani despre care se bănuieşte că ar proveni din înşelarea unei companii din Franţa cu 670.000 de euro.

    Anchetatorii români au lucrat la acest caz în cooperare cu autorităţile franceze şi cu poliţia din Austria.

    Grecul ar fi comis înşelăciunile pentru care este suspectat, în perioada iulie-august 2014, existând indicii că acesta ar fi prejudiciat societăţi din Franţa, Germania, Austria, China şi Cipru.

  • PERCHEZIŢII la Prefectura Suceava şi la primăria unei localităţi. Prefectul judeţului, Florin Sinescu, urmărit penal

    Procurorul şef al DNA Suceava, Mihaela Mihai, a declarat corespondentului MEDIAFAX că la ora transmiterii acestei ştiri au loc percheziţii la Prefectura Suceava şi la Primăria localităţii Brodina, într-un dosar în care prefectul judeţului Suceava, Florin Sinescu, şi primarul din Brodina, Vasile Melen, sunt urmăriţi penal pentru abuz în serviciu.

    Atât prefectul Florin Sinescu, cât şi primarul Vasile Melen ar urma să fie duşi la audieri la DNA Suceava, la finalul percheziţiilor.

    Într-un comunicat transmis vineri dimineaţă, Direcţia Naţională Anticorupţie precizează că în acest caz au loc percheziţii la şapte adrese din municipiul Suceava şi comuna Brodina, dintre care trei sunt la sediul unei instituţii publice, iar restul la o societate comercială cu trei puncte de lucru şi la locuinţa unei persoane.

    Conform surselor citate, în acest dosar procurorii DNA fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie, infracţiuni de serviciu şi infracţiuni de fals, comise în perioada 2012 – 2014.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că acest dosar vizează modul în care au fost folosiţi banii pentru reconstrucţia caselor din comuna Brodina distruse în urma inundaţiilor din anul 2010.

    Şi în 20 ianuarie procurorii DNA au făcut percheziţii la Prefectura Suceava, respectiv în biroul prefectului judeţului, Florin Sinescu, şi la Primăria Brodina, anchetatorii ridicând atunci o serie de documente. 

    Prefectul de Suceava, Florin Sinescu, este urmărit penal de DNA şi într-un alt dosar penal, fiind acuzat de abuz în serviciu pentru că nu l-a demis pe primarul PSD al comunei Udeşti, care fusese găsit în incompatibilitate, şi nu a cerut revizuirea mai multor hotărâri ale Consiliului Local al comunei Udeşti, deşi ştia că sunt ilegale.

    Potrivit procurorilor DNA, prin aceste hotărâri de consiliu local a fost concesionată ilegal o suprafaţă de 806 hectare din patrimoniul comunei asociaţiei Oadici Udeşti, înfiinţată la iniţiativa primarului din Udeşti, Savel Botezatu, cu complicitatea casierei Primăriei Marinela Borza şi a unor angajaţi ai primăriei, în vederea obţinerii, în mod nelegal, de subvenţii de la APIA Suceava.

    De asemenea, prefectul este acuzat de ingerinţe în afara cadrului legal întrucât, în toamna anului 2012, a intervenit în activitatea APIA Suceava pentru a determina funcţionari ai instituţiei să aprobe acordarea subvenţiilor către asociaţia din Udeşti, deşi cererea nu era eligibilă.

  • ANCOM extinde obligaţiile operatorilor telecom privind informarea clienţilor în legătură cu ofertele

    Astfel, furnizorii de servicii de telefonie şi de internet vor trebui să publice pe pagina proprie de internet şi să comunice utilizatorilor, înainte de contractare, informaţii despre existenţa anumitor praguri dincolo de care este limitată sau condiţionată utilizarea resurselor contractate de utilizatorul final (trafic, minute incluse), precum şi consecinţele depăşirii acestor praguri (precum limitări ale vitezei sau plata unui tarif suplimentar).

    Furnizorii de servicii de acces la internet vor avea obligaţia să publice pe paginile proprii de internet informaţii despre existenţa anumitor blocări sau limitări ale traficului de internet, ale serviciilor sau aplicaţiilor care pot fi contractate, dacă astfel de blocări există şi sunt permise de lege (de exemplu, restricţii în utilizarea unor aplicaţii precum Skype sau WhatsApp).

    De asemenea, operatorii vor publica în cadrul ofertelor valoarea maximă a vitezei de descărcare (download) şi de încărcare (upload), precum şi valoarea vitezei minime garantate, dacă aceasta există, iar în cazul în care nu există o viteză minimă garantată se va preciza acest lucru.

    Totodată, pe site-urile operatorilor telecom va trebui detaliată cel puţin acoperirea geografică de tip outdoor a serviciilor pe care aceştia le furnizează, cu precizarea localităţilor unde există acoperire, informaţiile existente deja sub formă de hărţi ce precizează acoperirea serviciilor trebuind să fie astfel, în anumite cazuri, clarificate sau suplimentate.

    În plus, atât operatorii de telefonie, cât şi cei de internet şi televiziune trebuie să afişeze pe pagina principală a site-ului propriu un link direct, uşor vizibil şi cu o denumire sugestivă, către contractul cadru şi condiţiile de furnizare a cartelelor preplătite, dar şi să păstreze online o arhivă cu contractele cadru şi cu planurile tarifare care nu mai sunt în vigoare, dar care sunt încă utilizate de abonaţi.

    Decizia va fi trimisă spre publicare în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare în 120 de zile de la publicare.

    Noul act normativ va abroga actuala Decizie ANCOM 77/2009 privind obligaţiile de informare a utilizatorilor finali de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.