BusinessMagazin

Blog

  • FNSA: Aproximativ 30.000 de salariaţi din 1.850 de instituţii au participat la greva de avertisment

    Aproximativ 30.000 de funcţionari publici din 1.850 de primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora şi-au întrerupt activitatea între 10.00 şi 10.30 pentru a face grevă de avertisment.

    “Menţionăm că alături de organizaţiile membre, la această acţiune au participat şi s-au solidarizat cu noi şi alte organizaţii, federaţii/sindicate, care nu fac parte din structura FNSA, precum şi salariaţi care nu sunt membri de sindicat, cărora le mulţumim pe această cale pentru mesajul de unitate transmis colegilor”, au preceizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie.

    Potrivit acestora, acţiunea de protest a salariaţilor din administraţia publică locală a fost generată de ”dezinteresul manifestat de către reprezentanţii Guvernului faţă de problemele majore cu care se confruntă salariaţii din acest sector de activitate şi faţă de situaţia disperată în care se află aceştia ca urmare a faptului că sunt şi rămân cea mai slab plătită categorie de salariaţi din sistemul bugetar”.

    “În cazul în care, în cel mai scurt timp, reprezentanţii Guvernului României nu îşi vor manifesta intenţia reală de a soluţiona revendicările salariaţilor din primăriile, consiliile judeţene şi instituţiile subordonate acestora de pe întreg teritoriul ţării, FNSA va iniţia procedura de consultare a membrilor de sindicat, în vederea obţinerii acordului scris al acestora pentru declanşarea grevei generale în administraţia publică locală din România”, mai spun reprezentanţii FNSA.

    În Bucureşti, peste 250 de funcţionari din Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) şi Primăria Sectorului 3 au întrerupt activitatea, solicitând să li se acorde tichete de masă în acest an, dar şi creşteri salariale, şi au ameninţat că intră în grevă generală.

    Funcţionarii publici din cele două instituţii s-au adunat, pentru 30 de minute, în faţa sediilor, unde şi-au prezentat revendicările şi au făcut apel la colegii lor care nu au intrat în grevă de avertisment să se solidarizeze.

    La Cluj, peste jumătate din cei 1.000 de angajaţi ai Primăriei Cluj-Napoca au participat la greva de avertisment de o jumătate de oră, în condiţiile în care nu toţi salariaţii sunt membri de sindicat.

    Vicepreşedintele Sindicatului “Civitas” din Primăria Cluj-Napoca, Remus Mureşan, a declarat, corespondentului MEDIAFAX că activitatea nu a fost întreruptă, de exemplu, la Centrul de Informare pentru Cetăţeni (CIC).

    “La unele ghişee s-a lucrat, cum sunt cele de la CIC, în condiţiile în care mulţi angajaţi de aici nu sunt membri de sindicat. Avem 600 de semnături din partea angajaţilor Primăriei clujene, membri de sindicat, pentru participarea la grevă dintr-un total de peste 1.000 de salariaţi. Noi am pus afişe, am anunţat angajaţii că este grevă de avertisment. Am transmis şi la primăriile din comune unde avem membri anunţuri de grevă”, a spus Mureşan.

    Sindicaliştii afiliaţi FNSA din Primăria Galaţi nu au făcut grevă pentru că nu au avut timp să se organizeze.

    Preşedintele Sindicatului Independent din Primăria Galaţi, Adriana Enache, spune că membrii sindicatului pe care îl reprezintă nu au întrerupt vineri dimineaţă programul obişnuit, motivând că s-au primit târziu comunicatele privind organizarea grevei de avertisment iniţiate de FNSA şi nu a mai fost timp pentru depunerea tuturor documentelor necesare în vederea declanşării unui protest, aşa cum prevede cum legea.

    “Suntem solidari cu acţiunile FNSA numai că am primit târziu comunicatele şi nu ne-am putut organiza să depunem documentele pentru protest în cadrul primăriei”, a spus Adriana Enache.

    Ea a precizat că din cei 212 membri ai Sindicatului Independent din Primăria Galaţi, numai 31 şi-au manifestat intenţia de a protesta, la această instituţie fiind aproximativ 400 de angajaţi.

    Nici la Consiliul Judeţului Galaţi nu a fost grevă deoarece sindicatul din instituţie, care reprezintă aproximativ 100 de angajaţi, dintr-un număr total de 140, nu este afiliat FNSA.

    Totuşi, liderul Sindicatului Independent din Consiliul Judeţului Galaţi, George Stoica, a spus că este şi el solidar cu acţiunile FNSA.

    Revendicările sindicaliştilor de la FNSA vizează reglementarea şi liberalizarea acordării, începând cu anul 2015, a tichetelor de masă sau a normei de hrană pentru toţi salariaţii din administraţia publică locală, în limita bugetelor locale aprobate prin hotărâri de consiliu, şi creşteri salariale sau aplicarea, începând cu acest an, a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Sindicaliştii mai spun că salariile din administraţia publică sunt inacceptabil de mici, între 900 şi 1.900 de lei, în condiţiile în care unii angajaţi lucrează cu fonduri europene şi au responsabilităţi foarte mari.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 februarie 2015

    COVER STORY:  Mic ghid 
de creştere a IQ-ului casei tale

    Conceptul de casă inteligentă a ieşit demult din zona science fiction, dar nici nu a devenit ceva obişnuit. Posibilitatea de a controla de pe telefon becurile de acasă, frigiderul, aparatul de cafea sau apa de la duş este acum mult mai ieftină decât ar crede cei mai mulţi proprietari de locuinţe şi creează o piaţă din care câţiva antreprenori au decis să facă bani.

    SERVICII FINANCIARE: Eterna luptă cu inflaţia: de aproape 300% pe an, a coborât la mai puţin de 1%. 

    După ce s-a luptat aproape un sfert de secol cu preţurile prea mari, BNR poate să ajungă în situaţia paradoxală de a încerca să evite deflaţia, care planează ameninţător asupra întregii Europe.

    COMERŢ: Gama produselor sănătoase ocupă tot mai mult spaţiu şi pe rafturile altor magazine

    Peste jumătate dintre români spun că sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimente sănătoase, care să nu conţină E-uri, iar numărul celor care fac sport este în continuă creştere. Gradul crescut de atenţie pentru sănătate este şi motorul de creştere al afacerilor care îşi construiesc oferta de bunuri şi servicii pe nişa acestui tip de consumator, iar raioanele cu alimente bio se înmulţesc. La fel şi numărul sălilor de sport, dar şi al celor care le trec pragul.

    TINERI MANAGERI DE TOP: Parcursul unui angajat Petrom până la funcţia de county manager

    În 2006, Marian Dinu avea 32 de ani şi era corporate affairs director în cadrul OMV Petrom. Zece ani şi câteva decizii mai târziu, este country manager al DLA Piper România şi are planuri mari pentru filiala locală a businessului de avocatură cu cea mai importantă creştere din ultimii ani la nivel mondial.

    LIFESTYLE: Fiicele celui mai mare antreprenor din Buzău vor să pună o fostă cabană a lui Nicolae Ceauşescu pe harta turismului de lux

    Cel mai mare antreprenor din Buzău a lăsat pe mâna fiicelor sale un domeniu de 60 de hectare de pădure în munţii Buzăului, unde se află şI fosta cabană de vânătoare a lui Nicolae Ceauşescu. Oana şi Adriana Toma vor să pună în aplicare cunoştinţele de turism învăţate la Londra, Paris, New York şi Buenos Aires şi să facă din Hadar Chalet refugiul managerilor sufocaţi de 
deadline-uri şi locul unde se iau decizii pentru businessuri de milioane de euro.

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Dosar penal pentru neglijenţă în serviciu în cazul copiilor intoxicaţi la şcoala din Tâncăbeşti

    Sursele citate au precizat, pentru MEDIAFAX, că, sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, judiciariştii Poliţiei Staţiunii Snagov au deschis un dosar penal, in rem, pentru neglijenţă în serviciu, după ce, în prima fază a cercetărilor, fusese declanşată o anchetă pentru neluarea de măsuri legale de securitate şi sănătate în muncă.

    Până acum, la poliţia din Snagov au fost audiate cadrele didactice ale şcolii. În plus, poliţiştii au stabilit că revizia la cele două centrale termice era făcută, iar echipele Gaz Sud care au verificat, după incident, cele două centrale termice ale unităţii de învăţământ, au anunţat că nu au constatat scurgeri de gaze.

    Potrivit oficialilor MAI, analizele medicale la care au fost suspuşi copiii transportaţi la spitalele Grigore Alexandrescu şi Floreasca au relevat că aceştia aveau o concentraţie mare de monoxid de carbon în sânge.

    Măsurătorile efectuate în şcoală au semnalat o creştere a valorilor monoxidului de carbon în unele încăperi, inclusiv în clasele în care se aflau copiii şi profesorul cărora li s-a făcut rău.

    Iniţial, s-a crezut că elevii au fost intoxicaţi cu vapori de clor, substanţă care fusese folosită la curăţenie în şcoală.

    Până la finalizarea verificărilor tehnice şi remedierea situaţiei, Ministerul Afacerilor Interne a solicitat factorilor responsabili închiderea respectivei unităţi de învăţământ.

    Şcoala din Tâncăbeşti va fi redeschisă luni, au mai precizat pentru MEDIAFAX sursele citate.

    Miercuri dimineaţă, 17 elevi şi un profesor de la Şcoala Generală din Tâncăbeşti, judeţul Ilfov, au fost transportaţi la mai multe spitale din Capitală, după ce au acuzat stări de rău.

    SMURD a transportat, în ambulanţe, nouă copii la Spitalul “Grigore Alexandrescu”, trei la Elias şi trei la Floreasca, unde a fost adus şi un adult de la aceeaşi şcoală, cu un elicopter SMURD.

    Serviciul de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov (SABI) a transportat alţi doi copii la Spitalul Elias.

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Ilfov, Rada Dumitru, a declarat pentru MEDIAFAX că se vor lua măsuri după ce poliţiştii care cercetează incidentul vor formula o concluzie.

  • Dragoş Damian a fost reales în funcţia de preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România

    Membrii Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) l-au reales pe Dragoş Damian, CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy, pentru un nou mandat de preşedinte, în cadrul Adunării Generale din data de 19 februarie 2015, potrivit unui comunicat de presă.

    APMGR i-a ales în poziţia de membru al consiliului director APMGR pe Amelia Tătaru, director general al companiei farmaceutice Krka, şi pe Cezar Zaharia, director general al companiei farmaceutice Sandoz.

    Alături de Dragoş Damian, Tătaru şi Zaharia, consiliul director al APMGR îi include şi pe Simona Cocoş, director general al companiei farmaceutice Zentiva, şi pe domnul Artur Banaszak, director general al companiei farmaceutice Teva.

    “Prioritatea numărul unu a APMGR este de a coopera cu autorităţile care au atribuţii în domeniul sănătăţii pentru a opera modificări urgente la taxa clawback, principalul obstacol în accesul pacienţilor la medicamente şi una dintre cauzele scăderii investiţiilor industriale din sectorul farmaceutic. APMGR reaminteşte că din cauza taxei clawback, în ultimii 3 ani, au dispărut peste 1.300 de medicamente din România, au fost disponibilizaţi peste 300 de angajaţi şi România a ratat investiţii de circa 50 milioane de euro. Totodată, APMGR militează pentru creşterea accesului la medicamente cu preţuri accesibile, în beneficiul pacienţilor şi al sistemului de sănătate, informarea pacienţilor din România cu privire la medicamentele generice, crearea unui cadru de reglementare echitabil pentru medicamentele generice, identificarea şi îndepărtarea tuturor barierelor de acces pentru medicamentele generice din sistemul de sănătate din România, reluarea investiţiilor operaţionale şi industriale în România, în condiţiile în care mediul de afaceri devine mai previzibil şi sustenabil”, informează membrii asociaţiei.

    Dragoş Damian este unul dintre cei mai experimentaţi executivi din industria farma. După absolvirea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, Dragoş Damian şi-a început cariera în industria farmaceutică în 1993, în cadrul companiei Roche, unde a promovat rapid până la poziţia de medical manager. Între 1999 şi 2004 a avansat în cariera sa din postura de country manager conducând reprezentanţa Menarini/Berlin Chemie. Apoi a fost cooptat de Terapia, unde a ocupat pe rând poziţia de director comercial, respectiv chief executive officer, odată cu preluarea companiei Terapia de către grupul Ranbaxy. În 2008 a devenit directorul general al companiei Zentiva. 2010 a fost anul celei mai importante decizii: revenirea sa în poziţia de CEO la Terapia Ranbaxy, cel mai mare producător de medicamente generice din România, companie ce promovează un model integrat de business farmaceutic, cuprinzând operaţiuni comerciale şi industriale, unităţi de cercetare şi dezvoltare, laboratoare de calitate, de farmacovigilenţă şi de studii clinice şi de bioechivalenţă.

  • Conducerea armatei cere zece la sută din veniturile FC Steaua în schimbul mărcii

    “Eu am propus să se încheie un contract de licenţă de marcă, prin care să le dăm posibilitatea să folosească emblema până când se stabileşte un preţ de către un evaluator avizat. Iar la preţ să fie un preţ provizoriu astfel încât niciuna dintre părţi să nu piardă. Ei nu au mai fost interesaţi de acest demers şi s-a ajuns în această situaţie. Conducerea armatei îşi dorea un procent de zece la sută din toate veniturile pe care le obţineau ei şi cred că era vorba de un preţ corect, pentru că este vorba de brandul Steaua. Eu aşa vedeam situaţia şi din vânzarea jucătorilor, pentru că acel jucător purta acest brand pe piept. Nu se pune problema de a vinde acest brand, se pune problema de a stabili un preţ”, a declarat Talpan, la Sport.ro.

    Oficialul clubului aflat în subordinea Ministerului Apărării Naţionale a menţionat faptul că în motivarea deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se precizează faptul că gruparea lui Gigi Becali nu poate folosi denumirea de SC Fotbal Club Steaua Bucureşti, chiar dacă această este înregistrată la Registrul Comerţului.

    “Din motivarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reiese foarte clar că Fotbal Club Steaua Bucureşti nu mai este îndreptăţită să folosească numele de Steaua Bucureşti. Lucrul acesta rezultă din motivarea hotărârii. Noi ştim că o marcă este formată dintr-un element lucrativ şi un element verbal. Atâta timp cât s-a anulat acea marcă, este foarte clar că Fotbal Club Steaua Bucureşti nu mai are dreptul să folosească numele Steaua Bucureşti. Având în vedere că este înregistrată, ei pot să folosească FCSB, dar din ce am înţeles cei de la Venus Bucureşti au făcut o adresă la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, deci vor fi probleme inclusiv cu acea siglă pe care ei o folosesc. Denumirea de Fotbal Club Steaua Bucureşti nu o mai pot folosi, pentru că motivarea deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie spune foarte clar că nu mai au acest drept. Chiar dacă este înregistrată la Registrul Comerţului cu SC Fotbal Club Steaua Bucureşti, având în vedere că este Steaua Bucureşti în cuprinsul acestei denumiri, se încalcă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi vom lua măsurile care se impun. O să-i chemăm în judecată şi vom solicita duane interese. Eu nu cred că UEFA va prezenta echipa tot Steaua, cred că Liga Profesionistă de Fotbal şi federaţia se vor sesiza şi vor lua măsurile pentru a nu fi parte în acest conflict”, a afirmat juristul.

    Florin Talpan a precizat de asemenea faptul că a modificat regulamentul de funcţionare al CSA Steaua, astfel încât clubul să poată înfiinţa o echipă de fotbal, o decizie în acest sens urmând a fi luată de conducerea ministerului: “Eu m-am zbătut pentru a da o satisfacţie suporterilor, care am văzut că m-au susţinut şi pentru foştii mari sportivi, care au câştigat Cupa Campionilor Europeni. Am făcut toate demersurile de modificare a regulamentului de funcţionare al Clubului Sportiv al Armatei Steaua şi începând cu data de 24 noiembrie ne dă posibilitatea să ne înfiinţăm echipă de fotbal. Eu zic că asta ar fi soluţia cea mai viabilă la ora actuală pentru a continua tradiţia. Decizia va veni însă de la conducerea Ministerului Apărării Naţionale”.

    Fotbal Club Steaua Bucureşti a anunţat, joi, într-un comunicat postat pe site-ul oficial, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu s-a pronunţat în dosarul privind marca asupra palmaresului echipei sau a culorilor, întrucât nu a fost învestită cu o astfel de cerere.

    “Prin decizia menţionată, Inalta Curte de Casaţie şi Justitie nu s-a pronunţat asupra palmaresului echipei Steaua Bucureşti sau a culorilor sub care aceasta evoluează în competiţiile interne şi internaţionale, întrucât nici nu a fost învestită cu o astfel de cerere. Astfel, hotărârea instanţei nu produce nicio consecinţă juridică pe plan fotbalistic (nici cu privire la trofeele caştigate de Campioana Romaniei, nici cu privire la culorile făcute celebre în cele mai importante competiţii fotbalistice)”, a precizat gruparea campioană, după ce a primit motivarea deciziei ICCJ privind anularea mărcii Steaua Bucureşti.

    Clubul de fotbal menţionează că a pus în aplicare decizia ICCJ imediat după pronunţare, dar exercită căile extraordinare de atac împotriva hotărârii pe care o consideră nedreaptă.

    “Fotbal Club Steaua Bucureşti respectă decizia pronunţată de ICCJ încă de la pronunţare, punând-o în aplicare imediat după apariţie. Având în vedere faptul că Fotbal Club Steaua Bucureşti consideră nedreaptă hotărârea pronunţată, va exercita căile extraordinare de atac împotriva hotărârii instanţei, astfel cum sunt prevăzute de legislaţia în vigoare, în speranţa că va recupera marca pe care a înregistrat-o cu bună-credinţă şi a utilizat-o ani la rând în cele mai importante competiţii fotbalistice. Ca un răspuns la sprijinul necondiţionat oferit de suporterii echipei şi la dorinţa acestora de a lămuri pe deplin situaţia creată, precizăm că vom întreprinde – cu sprijinul SCA Piperea şi Asociaţii – toate demersurile legale necesare pentru apărarea drepturilor noastre privind marca, numele şi culorile clubului”, se mai arată în comunicat.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a anulat, la 3 decembrie 2014, printr-o decizie irevocabilă, marca Steaua Bucureşti înregistrată de clubul de fotbal al lui Gigi Becali, în procesul intentat acestuia de Clubul Sportiv al Armatei.

    Clubul de fotbal deţinut de Gigi Becali a fost acţionat în instanţă în 2011 de Clubul Sportiv al Armatei “Steaua” Bucureşti, care a cerut anularea mărcii înregistrate de gruparea din Liga I. Tribunalul Bucureşti a respins această cerere, în 17 aprilie 2012, decizie menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, în 20 decembrie 2013, însă ICCJ a dat dreptate clubului sportiv.

  • Plevneliev: Vrem să spunem bulgarilor şi românilor că cele două state sunt prietene şi aliate

    Preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev a arătat că este onorat de faptul că este primul şef de stat invitat în România, în mandatul preşedintelui Klaus Iohannis.

    ”Pentru mine este o onoare şi mai mare că prima vizită oficială în România este la începutul mandatului dumneavoastră, vă doresc succes în acest sens. Noi, astăzi, ne-am unit eforturile şi am văzut cât este de importantă problema regională. Vrem să oferim un nou imbold cooperării regionale, să spunem tuturor bulgarilor şi românilor că cele două state sunt prietene, sunt buni vecini, sunt aliaţi şi că noi avem un plan cum să aprofundăm ceea ce am obţinut până acum”, a spus preşedintele Bulgariei.

    El a menţionat că doreşte aprofundarea cooperării între cele două state, precizând că ”aceasta este direcţia clară, pe care şi-au fixat-o, pentru un nou imbold, în cooperarea dintre cele două state”.

    Rosen Plevneliev a mai spus că în ultimmii zece ani, România şi Bulgaria şi-au majorat de opt ori schimburile comerciale, iar România este, astăzi, al treilea partener al Bulgariei, în Uniunea Europeană şi al patrulea, în lume.

    ”Un milion de români sunt oaspeţii noştri în Bulgaria, 300.000 de bulgari vizitează România şi vrem ca aceste cifre să crească. Vorbim de legături energetice, de legături privind infrastructura de transport, vorbim de noi poduri peste Dunăre, de noi proiecte energetice. Am obţinut foarte multe lucruri împreună, dar putem mult mai mult. Acesta este mesajul către toată lumea, din vizita de astăzi”, a spus Plevneliev.

    Preşedintele Bulgariei a menţionat că în cadrul vizitei, s-a discutat şi problema din Ucraina şi a menţionat că se doreşte aprofundarea cooperării privind apărarea, exerciţii comune, în baze româneşti şi bulgăreşti.

    ”Conştientizăm că doar integraţi, împreună, putem să fim eficienţi şi să avem succes”, a spus şeful statului bulgar.

    Preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev a mai declarat că ”este impresionat de ospitalitatea românească”.

    ”Avem o motivaţie foarte puternică, în primul rând să descoperim noi posibilităţi de cooperare, să beneficiem de instrumente europene, şi Bulgaria şi România, împreună, să fie un motor al integrării europene, al prosperităţii şi dezvoltării”, a mai declarat Plevneliev, adăugând că este sigur că astăzi, se asigură ”acel imbold, foarte puternic, pentru prietenia româno-bulgară, atât în plan bilateral cât şi în plan regional”.

  • Rick Salomon solicită anularea căsătoriei sale cu Pamela Anderson

    Vedeta canadiană a iniţiat procedura legală pentru a pune capăt celei de-a doua căsătorii a ei cu producătorul de film Rick Salomon, săptămâna trecută, invocând motivul diferenţelor ireconciliabile, la mai puţin de şase luni după ce solicitase anularea procedurii de divorţ, pe care o iniţiase în vara anului trecut.

    Rick Salomon a reacţionat imediat, depunând la rândul său în justiţie un document prin care solicită anularea căsătoriei sale cu Pamela Anderson, pe care o acuză că l-ar fi “păcălit”.

    Totuşi, Rick Salomon nu a dezvăluit natura presupusei infracţiuni care ar fi fost comisă de Pamela Anderson, relatează TMZ.com.

    Rick Salomon, care este şi un jucător profesionist de poker ce se bucură de succes în această carieră, solicită instanţei californiene să anuleze cererea de pensie alimentară formulată de Pamela Anderson.

    Pamela Anderson, în vârstă de 47 de ani, a dezvăluit presei americane că are din nou o relaţie cu fostul ei soţ Rick Salomon, în vârstă de 47 de ani, în octombrie 2013. Cei doi s-au căsătorit în ianuarie 2014 pentru a doua oară.

    Rick Salomon a fost cel de-al treilea soţ al starletei canadiene, iar prima lor căsnicie lor s-a încheiat în 2007, după un mariaj care a durat doar 10 săptămâni.

    Rick Salomon a apărut ulterior într-o înregistrare video pornografică alături de starleta Paris Hilton. El a fost căsătorit cu actriţele Elizabeth Daily şi Shannen Doherty.

    Pamela Anderson a fost la rândul ei căsătorită cu rockerul Tommy Lee, în perioada 1995-1998, şi cu rockerul Kid Rock, în perioada 2006-2007.

    Starleta canadiană are doi fii – Brandon Thomas Lee şi Dylan Jagger Lee – cu rockerul Tommy Lee.

  • CFR Călători: Bilete la jumătate de preţ, de Dragobete, către Constanţa şi Valea Prahovei

    CFR Călători anunţă că în 24 februarie, de Dragobete, pune în vânzare bilete la jumătate de preţ sub sloganul “Jumătate voi, jumătate noi! Ofertă de călătorie în doi!”.

    “Pasagerii pot călători din Bucureşti spre Valea Prahovei sau Constanţa plătind cu 50 la sută mai puţin, prin oferta pentru călătorie în doi. Reducerea de 50 la sută din tariful biletului întreg se acordă la achiziţionarea a două bilete pentru acelaşi tren InterRegio şi este disponibilă exclusiv la casele de bilete din staţii şi agenţii de voiaj CFR”, se arată în comunicatul transmis MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, oferta se acordă în limita locurilor disponibile, la următoarele trenuri: IR 1631 Bucureşti Nord (07.00) – Braşov (09.40), IR 1538 Braşov (20.38) – Bucureşti Nord (23.18), IR 1581 Bucureşti Nord (07.30) – Constanţa (09.30) şi IR 1588 Constanţa (19.00) – Bucureşti Nord (21.01).

    Astfel, două bilete de la Ploieşti Vest la Braşov cu trenul IR 1631 la clasa a II-a, în ziua de 24 februarie, vor costa 40 de lei, două bilete de la Braşov la Bucureşti Nord cu trenul IR 1538 la clasa a II-a vor costa 54,5 lei, iar două bilete de la Bucureşti Nord la Constanţa cu trenul IR 1581 la clasa a II-a vor costa 66 de lei.

    “Oferta este valabilă atât pentru călătoriile la clasa I, cât şi la clasa a II-a, iar tariful de rezervare a locului de 4 lei se achită integral. Exemplele prezentate includ tariful de rezervare a locului pentru două bilete“, se mai arată în comunicat.

    Pentru informaţii actualizate despre circulaţia trenurilor, călătorii pot să consulte pagina de internet a companiei www.cfrcalatori.ro sau să sune la numerele de telefon 021/9521 (pentru traficul intern)şi 021.314.5528 (pentru traficul internaţional Gara de Nord Bucureşti).

  • Ponta: Preşedintele şi prim-ministrul au salarii mai mici decât cel al unei secretare de companie

    Într-o discuţie organizată vineri la Guvern pe tema dialogului social, un reprezentant al sindicatelor a arătat că salarizarea celor din administraţia publică e legată în primul rând de bugetul central şi a apreciat că ar trebui găsite resursele pentru rezolvarea problemei.

    “Aici aveţi perfectă dreptate. Ştiţi foarte bine că e un dezastru cu salarizarea în sistemul bugetar, începând cu preşedintele ţării şi primul-ministru, care au salarii mai mici decât secretara de la orice companie. Şi nu mai vorbesc de ce se întâmplă în autorităţile locale, unde cred că toţi deja sunt cu salariul minim sau aproape toţi sunt cu salariul minim. Tocmai asta încearcă Ministerul Muncii, să reaşeze măcar un pic lucrurile. Şi în învăţămnânt acum s-a ajuns, s-au comasat nu ştiu câte categorii. Asta-i problema pe care am încercat s-o rezolvăm doar de jos în sus, adică ridicând salariul minim, dar n-am reuşit altfel, dar sper să găsim resursele şi mai ales soluţia”, a spus Ponta.

    La începutul anului, după o întâlnire cu preşedintele Klaus Iohannis, Ponta a relatat că i-a spus acestuia că, după majorarea recentă cu 85% a veniturilor salariale pentru funcţionarii care gestionează fonduri europene, atât şeful statului, cât şi prim-ministrul sau miniştrii au cele mai mici salarii.

    De asemenea, în urmă cu trei săptămâni, Ponta afirma că sărăcia este o cauză a corupţiei, iar angajaţii din sistemul public sunt prost plătiţi spre deosebire de cei din instituţiile care îi controlează pe aceştia, arătând că se va ajunge la situaţia în care vor rămâne doar “câinii de pază”, deoarece “oile” mor de foame.

    Premierul şi-a argumentat afirmaţia prezentând şi o serie de cifre din care rezultă că funcţionarii din ministere, pe care i-a denumit plastic “oi”, sunt remuneraţi sub media din sistem, în timp ce angajaţii din instituţiile de control, denumiţi de premier tot metaforic “câini de pază”, au salarii care depăşesc cu mult media salarială, din această categorie făcând parte inclusiv şoferii, secretarele şi dactilografele.

     

  • Gerea solicită CE ca proiectele de producţie a energiei nucleare să fie finanţate cu bani europeni

    Gerea a a transmis o scrisoare în acest sens vicepreşedintelui UE Maros Sefcovic şi comisarului european Arias Canete, ministrul având calitatea de preşedinte al grupului statelor membre pro-nucleare, potrivit unui comunicat al ministerului Energiei.

    Scrisoarea, în care se solicită “asumarea angajamentului Comisiei pentru identificarea mecanismelor de finanţare la nivel european a marilor proiecte de infrastructură aplicabile inclusiv în domeniul nuclear” este semnată de reprezentanţi ai României, Franţei, Cehiei, Lituaniei, Poloniei, Slovaciei şi Angliei.

    Toate aceste ţări deţin reactoare nucleare. Fiecare stat membru al UE este liber să îşi aleagă mixul energetric pe care şi-l doreşte sau şi-l permite.

    “Poiectele nucleare trebuie să găsească sprijin şi finanţare UE, pentru că ele nu pot lipsi dintre sursele principale de energie. Noi ne dorim să exploatăm această resursă concomitent cu continuarea eforturilor de creştere a gradului de siguranţă prin cercetare şi inovare în domeniu”, a spus Gerea, citat în comunicat.

    Comunicatul precizează că şi Ungaria i-a trimis lui Sefcovic o scrisoare prin care se alătură grupului statelor care susţin energia nucleară şi îsi exprimă adeziunea faţă de propuneile lui Gerea.

    “Din punctul nostru de vedere, energia produsă în centralele nucleare are un rol serios în asigurarea securităţii energetice, nu doar pentru statele care susţin această tehnologie, ci şi pentru Uniunea Europeană ca întreg. Acesta este mesajul principal pe care vrem să îl transmitem”, a mai spus Gerea.

    România încearcă de aproape 10 ani să continue proiectul început de regimul ceauşist de a construi încă două reactoare pe platforma centralei nuclearelectrice din Cernavodă. Construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 presupune, potrivit calculelor guvernului, o investiţie de peste 6 miliarde de euro.

    Compania de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei din Cernavodă, a rămas fără investitori în 2010, când s-au retras patru dintre cele şase companii atrase în proiect.

    De atunci, proiectul a stagnat, însă anul trecut o companie chineză şi-a manifestat interesul de a participa la această investiţie. Deocamdată nu se ştie dacă societatea chineză va fi selectată ca partener de către Nuclearelectrica.