“Pentru conformarea voluntară este nevoie de o mai mare transparenţă a instituţiilor publice, a modului în care este cheltuit banul, o mai bună comunicare a măsurilor adoptate. Este esenţial pentru încrederea cetăţeanului pentru a-şi plăti taxele, şi asta este datoria lui patriotică”, a spus Petrescu la conferinţa Aspen organizată la Banca Naţională a României.
Cittii mai multe pe www.mediafax.ro
UPDATE 12:56 – Antonescu: Nu fac comentarii la însemnările pe Facebook ale domnului Ponta
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, marţi, că nu comentează însemnările pe Facebook ale lui Victor Ponta, adăugând că nu este nici psiholog şi nici consilier, ca să ştie de ce premierul iese cu aceste mesaje şi apreciind că preşedintele PSD “o va mai ţine aşa mult timp”.
“Nu fac comentarii la însemnările pe Facebook ale domnului Ponta. Ce am avut de spus despre această încercare de amorţire şi de păcălire până la urmă a întregii opinii publice, m-am exprimat ieri. Nu am nimic de adăugat”, a afirmat Crin Antonescu, despre postarea premierului pe pagina de socializare.
“Probabil că o va mai ţine aşa mult timp, dar este problema domniei sale, nu a mea”, a adăugat Antonescu.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro
Acum un an, Ben Cardwell (21 de ani), lucra part-time la o benzinărie şi încerca să îşi termine studiile. Astăzi, are o afacere pe Facebook care a generat în ultimele trei luni peste un milion de dolari în vânzări.
Cardwell şi-a început afacerea vânzând haine şi electronice online pe TradeMe, versiunea din Noua Zeelandă a e-Bay. Lucrurile se mişcau însă extrem de greu, aşa că a realizat o pagină pe Facebook pentru a arăta prietenilor hainele pe care le vindea, relatează BusinessInsider.com. După câteva săptămâni, a primit un mail de la cineva care lucra pentru Facebook şi care îi recomanda să încerce serviciul de publicitate al site-ului. El a primit, cadou, un voucher de 50 de dolari.
În acea noapte, Ben Cardwell a vândut produse de 800 de dolari, şi a înţeles că se află pe drumul cel bun. În august 2013, el a început să se concentreze tot mai mult pe pagina de Facebook, pe care a numit-o Deal Man: un site global de reduceri la haine, specializat în produse pentru bărbaţi.
Fără să cumpere reclame, Deal Man a ajuns la peste 100.000 de fani şi vânzări ce depăşeau 100.000 de dolari lunar. La sfârşitul anului, însă, Facebook a schimbat algoritmul în care postările erau prezentate fanilor, obligând comercianţii să plătească pentru a-şi afişa produsele. Cardwell s-a adaptat la situaţie şi a început să cumpere publicitate pe reţeaua socială, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Din decembrie şi până acum, Deal Man a generat vânzări de peste 1 milion de dolari.
Marţi dimineaţă, finanţatorul Stelei, Gigi Becali, a fost adus de la Penitenciarul Poarta Albă la Curtea de Apel Constanţa, pentru judecarea contestaţiei acestuia la decizia Tribunalului, de respingere a cererii de întrerupere a pedepsei din motive medicale.
Maria Vasii, avocata lui Becali, a cerut instanţei să admită contestaţia la decizia Tribunalului Constanţa, care a respins solicitarea de întrerupere a pedepsei, aducând din nou aceleaşi argumente, respectiv că există un raport de expertiză medico-legal în acest caz şi că medicii legişti au stabilit că finanţatorul Stelei are o afecţiune gravă care nu poate fi tratată în regimul penitenciar şi care necesită intervenţie chirurgicală.
Ea a prezentat mai multe cazuri de la instanţe din ţară în care condamnaţi cu pedepse mult mai aspre decât Becali au beneficiat de întreruperea perioadei de detenţie din motive medicale, dar şi cazuri de la CEDO în care România a fost condamnată tocmai pentru că nu a permis unor condamnaţi să fie eliberaţi pentru tratament medical.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului român de Interne a anunţat luni seara că doi parlamentari ai Jobbik, Istvan Szavay şi Gyula Gyorgy Zagyva au primit interdicţia de a intra în România timp de un an. Vizaţi de această interdicţie sunt şi Zsolt Tyirityan din cadrul Betyarsereg (Oastea Haiducilor) şi Bela Mikola, membru al Jobbik şi al organizaţiei paramilitare Noua Gardă Ungară.
Cei patru cetăţeni ungari au fost acuzaţi că sunt membri ai unor organizaţii cu agendă naţionalistă extremistă şi reprezintă o ameninţare pentru securitatea naţională a României şi pentru ordinea publică. România monitorizează şi alte persoane care desfăşoară activităţi ce contravin legilor naţionale şi europene.
Szavay a declarat pentru MTI că decizia României este scandaloasă şi explicaţia interdicţiei este mai degrabă vagă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“ÎN 1992, NU ERAU DECÂT DOUĂ-TREI AGENŢII DE TURISM. DEŞI IDEEA DE ANTREPRENOR ERA PENTRU MINE O NEBULOASĂ, FAPTUL CĂ AM LUCRAT ANI DE ZILE CU TURIŞTI STRĂINI ÎNTR-UN MEDIU CORPORATE, CHIAR DACĂ NU ÎL NUMEAM AŞA ATUNCI, M-A AJUTAT SĂ ÎNCEP O AFACERE.” Aşa începe povestea Business Travel, fondată după Revoluţie de Paula Dobrescu, atunci în vârstă de 34 de ani şi angajată până în 1989 la hotelul Intercontinental din Bucureşti. Agenţia de turism a pornit din-tr-un apartament cu două camere din centrul Capitalei – „cum probabil au început mulţi dintre cei care au pornit afacerile de la zero„ – şi, pe seama contactelor dobândite de-a lungul timpului, au început să apară primii clienţi. Antreprenoarea a hotărât încă de la început să se adreseze strict clienţilor companii în contradicţie cu tendinţa generală din piaţa anilor ‘90 de vânzare de vacanţe către persoane fizice. „Pur şi simplu am rezonat cu această zonă de călătorii de afaceri. Fiecare s-a poziţionat după experienţa cu care venea din urmă. Partenerul meu de afaceri, Gabriel Dumitroiu, venea cu ştiinţa formării personalului şi cu expertiza de lucru în turismul internaţional, iar eu cu experienţa corporate.”
Emiterea de bilete de avion a fost principalul obiect de activitate a companiei, iar plaja de clienţi era formată din românii care emigrau în Canada şi oamenii de afaceri veniţi să caute oportunităţi de business în ţară. „Cine vindea bilete de avion şi voia să aibă succes trebuia să fie neapărat pe Magheru”, spune fondatoarea Business Travel, care a renunţat în 2008 la biroul stradal de vânzări, afacerea funcţionând timp de zece ani în două sedii. De fapt, din acel an toate agenţiile de turism din piaţă s-au confruntat cu apariţia marilor motoare de căutare online, dar şi cu marje de profit infime pe seama scăderii preţului la călătorii – „la un bilet de avion rezervat se câştigă patru-cinci euro„. Dacă până atunci creşterea pieţei era suficient de mare încât toţi jucătorii raportau plusuri de două cifre de la un an la altul, bugetele companiilor au fost tăiate de anii de recesiune, iar Business Travel a trebuit să se reinventeze pentru a putea rămâne profitabilă şi a continua să funcţioneze.
“EFORTUL CU CARE SE OBŢIN ACUM BANII ESTE INCOMPARABIL CU CE SE ÎNTÂMPLA ÎNAINTE DE CRIZĂ. Înseamnă o luptă în fiecare zi a întregii echipe şi un volum de muncă foarte mare pentru a obţine aceleaşi rezultate pe care le obţineai înainte cu resurse mult mai mici.” Pe o piaţă în care clienţii au o presiune uriaşă de scădere a costurilor, modelul de business al companiei a trecut de la simpla emitere de bilete de avion – „unde cererea era constantă, dar puţin sau deloc profitabilă„ – la oferirea de servicii de logistică – „nu doar rent-a-car şi cazare, ci şi sesiuni generate de departamentele de training şi HR”. Întâlnirile bianuale ale angajaţilor din companii sau reuniunile echipelor de vânzări au devenit o piaţă interesantă pentru Paula Dobrescu, astfel că, treptat, a mutat centrul atenţiei înspre acest segment. Angajaţii Business Travel au plecat în străinătate la cursuri de formare cu privire la organizarea de evenimente, compania investind anual circa 100.000 de euro din profit în formarea personalului – „în România există diverse iniţiative de training, dar nu aş opta să trimit angajaţii la unul dintre cursurile din Bucureşti”.
ACTIVITATEA COMPANIEI ÎNSEAMNĂ ACUM ÎN MAJORITATE ORGANIZAREA DE EVENIMENTE, Business Travel asigurându-şi 60% din cifra de afaceri din integrarea de servicii logistice. Mai exact, angajaţii gândesc concepte, identifică locurile unde se pot desfăşura optim şi se asigură de buna desfăşurare, ceea ce poate însemna şi punerea laolaltă a 15 furnizori pentru un eveniment. Anul 2013 a însemnat organizarea a zeci de evenimente de la zece până la 700 de participanţi, cu bugete sub presiunea scăderii costurilor, dar cu o complexitate şi o exigenţă mereu în creştere.
Solicitarea intervine în contextul în care locuitorii din peninsula ucraineană Crimeea s-au pronunţat masiv la referendumul de duminică în favoarea alipirii teritoriului la Rusia, iar Moscova a recunoscut independenţa regiunii, în pofida ameninţărilor şi protestelor din partea comunităţii internaţionale.
Preşedintele R.Moldova, Nicolae Timofti, a anunţat în această dimineaţă la Chişinău o conferinţă de presa pe teme “de actualitate”, unde se aşteaptă o declaraţie legată de situaţia din regiune, după referendumul din Crimeea şi după ce Rusia a recunoscut independenţa Crimeei.
Parlamentul de la Moscova urmează să se pronunţe în această săptămână în legătură cu proiectul de lege propus de deputaţii Partidului Rusia Dreaptă, care prevede facilitarea anexării de noi teritorii la Federaţia Rusă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
SUA şi aliaţii europeni au puţine mijloace pentru a-l opri pe Putin, chiar dacă au avertizat Rusia să nu anexeze Crimeea după referendumul de duminică, relatează Bloomberg.
Uniunea Europeană a impus luni interdicţii de călătorie şi îngheţări de active pentru 21 de persoane, iar preşedintele Barack Obama a emis un ordin prin care vor fi sancţionaţi şapte ruşi.
Rusia, cel mai mare producător de petrol din lume, a exportat în 2012 petrol, gaze şi carburanţi în valoare de 160 de miliarde de dolari, în SUA şi Europa.
Sancţionarea exporturilor ruseşti ar priva guvernul de la Moscova de valută, dar preţul pentru consumatorii europeni ar fi prea mare, iar planurile lui Putin ar putea să nu fie oprite, a declarat Jeff Sahadeo, director la Institute of European, Russian and Eurasian Studies, la Carleton University.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Piaţa auto europeană înregistrează astfel cea de-a şasea lună consecutivă de creşteri, potrivit Bloomberg, după cinci ani de scădere care au adus vânzările la cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani.
Astfel, înmatriculările de autoturisme noi din UE au crescut în februarie la 861.000 unităţi, faţă de 797.500 în aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor prezentate marţi de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).
În primele două luni ale anului, înregsitrările de maşini noi au crescut cu 6,6%, de la 1,684 milioane la 1,796 milioane unităţi.
Vânzările Dacia în UE au avansat cu 34% în februarie, la 26.800 maşini, respectiv cu 36,5% în primele două luni din acest an, la 54.900 unităţi, marca entry a grupului Renault înregstrând astfel cea mai puternică creştere de pe piaţă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
DUPĂ PATRU ANI DE CHIN, DINTRE CARE TIMP DE DOI ANI A PATINAT ÎN GROAPA RECESIUNII ŞI APOI A INTRAT ÎN CURSA CU MULTE OBSTACOLE A REDRESĂRII, ECONOMIA ROMÂNIEI A REUŞIT ÎN 2013 SĂ SURPRINDĂ PE TOATĂ LUMEA, CU O CREŞTERE DE 3,5%. A fost cel mai rapid ritm de creştere de la izbucnirea crizei financiare şi economice, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor, autorităţilor sau instituţiilor financiare internaţionale. Iar acest salt al economiei a adus România în topul ţărilor europene, fiind depăşită doar de Letonia. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reuşit anul trecut să revină la nivelul anterior crizei, speranţele legându-se de 2014.
Industria şi agricultura au fost vedetele economiei anului trecut, în timp ce construcţiile şi comerţul cu amănuntul au continuat să dezamăgească. Cel mai important aport la avântul PIB l-a avut, cum era de aşteptat, industria, care a adus două treimi din creşterea de 3,5%. Iar producţia agricolă excepţională a făcut ca agricultura să fie al doilea driver important al economiei. Problema constă în faptul că agricultura este o componentă foarte volatilă a PIB, fiind dependentă aproape exclusiv de condiţiile meteo.
Un salt spectaculos, de 23,4%, a făcut anul trecut volumul de activitate din agricultură, avansul semnificativ fiind influenţat de condiţiile meteo favorabile, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi investiţiile realizate în acest sector. Practic, s-au vă-zut efectele intrării în agricultură a 10 miliarde de euro între anii 2008 şi 2013, dintre care 6 miliarde pentru proiecte de inves-tiţii. În ultimii ani agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3% în 2012. Anul trecut agricultura a adus 1,1% din creşterea economică, în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB a fost de 5,6%.
Dacă excludem impactul agriculturii, creşterea economică ar fi fost în 2013 de doar 2,4%, apropiată de avansul din 2012, de 2,2%, când a fost un an agricol slab.
Analiştii au avertizat că avansul economic solid din 2013, de 3,5%, maschează cererea internă slabă şi declinul investiţiilor şi au insistat asupra necesităţii stimulării consumului şi investiţiilor.
SPERANŢELE LEGATE DE EVOLUŢIA DIN 2014 NU PAR A FI REALIZABILE; MAJORITATEA ANALIŞTILOR ANTICIPEAZĂ ÎNCETINIREA MOTOARELOR PIB ÎN JURUL A 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne. Anul acesta, agricultura ar urma să aibă un efect de bază nefavorabil asupra economiei, după impactul pozitiv din 2013.
Iar revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv va influenţa favorabil exporturile şi producţia industrială. Fondurile europene sunt o sursă potenţială de creştere economică, iar analiştii anticipează o îmbunătăţire a procesului de absorbţie în 2014. Tot analiştii avertizează însă că cele două runde de alegeri din acest an, europarlamentare şi prezidenţiale, ar putea să ducă la intensificarea tensiunilor pe scena politică, cu consecinţe nefavorabile asupra economiei.