BusinessMagazin

Blog

  • Domo şi Flanco pregătesc terenul pentru o tranzacţie. Împreună s-ar apropia de liderul Altex

     “O tranzacţie ar fi normală având în vedere numărul mare de jucători şi numărul prea mare de magazine. Eu sunt deschis către o tranzacţie”, a declarat pentru Ziarul Financiar Iulian Stanciu, proprietarul magazinelor Flanco şi acţionar al eMag, cel mai mare jucător din comerţul electronic românesc.

    Miliardarul bulgar Tzvetan Vassilev, care controlează indirect Domo, dar şi un lanţ de magazine de electroIT în Bulgaria, ar fi interesat de preluarea unui competitor din piaţa din România şi de crearea unui jucător suficient de mare cât să reziste şi să se bată de la egal la egal cu liderul Altex, potrivit unor surse din piaţă.

    Iulian Stanciu, întrebat de ZF dacă tranzacţia pe care o consideră oportună se referă la vânzarea Flanco către Domo, a răspuns “mai degrabă la preluarea Domo”, dar nu a oferit mai multe detalii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Economiei: Probabil în aprilie se va face ultima creştere de preţuri la gaze naturale

    “Aşa cum bine ştiţi, energia electrică este liberalizată de la 1 ianuarie, în afară de consumatorul casnic, iar probabil că în luna aprilie ANRE va face ultima mărire de preţuri în domeniul gazelor naturale, urmând ca tot în anul acesta să dăm drumul la bursa de gaze, ceea ce sperăm ca preţul să aibă o anumită stabilitate şi pe piaţa gazelor din România. Aici nu am făcut altceva decât să respectăm Memorandumul încheiat cu Comisia Europeană şi FMI şi facem eforturi ca preţul gazelor naturale să nu ajungă la calendarul care a fost stabilit până la sfârşitul anului 2014, adică cumva preţul să scadă faţă de cel pe care-l ştiţi dumneavoastră din înţelegerea cu Fondul”, a afirmat Niţă, la dezbaterea moţiunii simple iniţiate de PDL “Sectorul energetic, ruinat de mafia PSD-istă”.

    El a criticat guvernarea PDL pentru situaţia din sistemul energetic, arătând că a preluat un sistem cu instalaţii învechite.

    “În ceea ce priveşte creşterea accizelor la carburanţi. Păi, aţi uitat sintagma «aici sunt banii dumneavoastră», chiar aţi uitat-o? Doriţi să facem autostrăzi în România, cu ce bani? Avem nevoie de aceşti bani pentru a putea să investim în infrastructură. Deci, faptul că vă opuneţi la această taxă mi se pare o ipocrizie, dar, mă rog, este problema dumneavoastră”, a mai spus Constantin Niţă.

    Votul asupra moţiunii va fi dat marţi de Camera Deputaţilor.

  • Creierul ofertelor de la Orange. Munceşte 11 ore pe zi pentru ca milioane de români să nu aleagă Vodafone şi Cosmote

    Andreea Beleneş a ajuns în industria telecom după doi ani de muncă în aviaţie şi încă unul în audit. S-a angajat în 2000 în departamentul de credit control al Dialog, unde îi verifica pe clienţii care nu îşi plăteau la timp facturile, iar din 2011 creează ofertele celui mai mare operator din piaţă.

    “Am o istorie lungă cu Orange-ul. Din 2000 sunt aici. Am început cu acel job pentru că au crezut că experienţa mea de la PwC se potriveşte”, spune astăzi Beleneş. Recunoaşte că este mai bine în telecomunicaţii decât în audit – „contabilitatea nu e visul meu în viaţă, dar pot să o înţeleg, însă verificarea contabilităţii altora a fost elementul care nu îmi plăcea”. Şi-a dorit de la început o slujbă în marketing, aşa că, după ce a lucrat ca asistentă a directorului comercial, evoluând apoi ca product manager şi manager de divizie, a ajuns să cunoască mai multe sectoare ale companiei. „Am schimbat mai multe roluri. M-am ocupat de conţinut şi apoi am fost desemnată să construiesc departamentul online, urmând ca în final să ajung în zona de consumer. A fost pionierat peste tot pentru că am avut multe începuturi.”

    La începutul anilor 2000, marketingul în telecom se făcea folosind instrumente care astăzi par banale, dar care atunci revoluţionau piaţa, spune Beleneş, amintindu-şi că a asistat la momente precum primul ton de apel pe un telefon sau primul terminal care transmitea în direct conţinut de la televiziuni. „Eu am lansat MTV Ringtones, serviciul prin care îţi puteai cumpăra o nouă sonerie, sau portalul Orange pe mobil, primul astfel de portal din România, prin care transmiteam meciuri sau videoclipuri pe telefon, lucruri care atunci se încercau, dar pentru care abia acum a venit momentul.„ Spune că nu au existat oferte care nu au mers, ci, mai degrabă, oferte care au fost lansate prea devreme pentru nevoile clienţilor – „multe au fost făcute pentru inovaţie şi au devenit mass-market abia mai târziu”.

    Din 2011, Andreea Beleneş a preluat conducerea diviziei consumer din cadrul Orange România, fiind direct implicată în coordonarea echipei care concepe ofertele operatorului de telecomunicaţii cu cel mai mare număr de clienţi. În ultimii trei ani, a lansat mai multe portofolii noi de abonamente şi cartele preplătite, configuratorul online pentru alegerea opţiunilor pe cartelele PrePay şi a fost implicată în proiectul OrangeTV.

    „Când concepem o ofertă ne uităm la tendinţele pieţei şi la aşteptările consumatorilor, principala sursă de inspiraţie, dar şi la ce face competiţia”, spune Beleneş. Managerul susţine că nu preţul este cel mai important criteriu în momentul alegerii unei oferte: „Hai să ne uităm pe zona de cartele preplătite! Toată lumea oferă cam acelaşi lucru pentru cinci sau şase euro, ofertele sunt competitive. Abundenţa de minute şi de SMS-uri a fost la un moment dat un factor diferenţiator, dar acum nu mai este suficient„. Acum contează elementele de diferenţiere între operatori, respectiv facilităţile pe care clienţii le primesc în plus.

    În cazul Orange, beneficiile se referă la acumularea unor puncte în momentul reîncărcării, puncte care devin utile la cumpărarea unui telefon, diverse bonusuri şi premii, fizice sau servicii telecom, la fiecare alimentare cu credit, facilităţi pentru tinerii sub 26 de ani sau configurarea unei opţiuni proprii. Scopul acestei strategii este de a fideliza clienţii fără abonament, pentru a nu migra rapid către un alt operator – „este o piaţă volatilă unde clienţii se plimbă destul de mult, dar unde am observat că migrarea s-a temperat. În cazul Orange România, volumul total al numărului celor care pleacă se reduce de la an la an, iar baza de utilizatori activi creşte”, potrivit managerului. Beleneş remarcă şi o evoluţie „firească” de la cartelă la abonament, din partea clienţilor interesaţi să obţină un preţ mai bun la telefon şi la celelalte beneficii.

    Managerul a introdus un nou simbol care completează portofoliul lansat în 2009, preluat de pe pieţele operatorului din afara României. Dincolo de Delfin şi Panteră, Beleneş a lansat un nou tip de abonament, Cangur, care să îmbine serviciile de voce cu cele de date. Serviciile de antivirus pentru toate tipurile de abonamente şi cele de cloud, pentru abonamentele similare sau superioare pachetului Cangur, ajută la fidelizarea clienţilor din acest segment şi la câştigarea de noi clienţi şi nu preţul – „altfel ar trebui să fie altcineva lider de piaţă”. Orange oferă abonaţilor şi serviciul Libon, lansat la finalul anului 2012, o aplicaţie pentru sistemele de operare iOS şi Android, prin care utilizatorii pot comunica gratuit prin mesaje şi apeluri HD cu prietenii. „Dacă ar fi să stau la serviciu până când îmi termin treaba, probabil n-aş mai pleca niciodată, de aceea nu muncesc mai mult de 10-11 ore pe zi”, mai spune Beleneş, care spune că vor exista schimbări şi în 2014 care îi vor umple timpul. Creşterea vânzărilor de telefoane inteligente şi migrarea spre 4G vor stabili noi obiceiuri de consum în piaţă şi nevoia continuă de adaptare a ofertelor.

  • Ioan Niculae, chemat la DIICOT în dosarul în care Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu

    “Ne-au chemat să ne aducă la cunoştinţă că s-a dispus o expertiză şi ne-a dat un termen până la care să venim cu completări, observaţii la obiectivele de expertiză. (…) Eu ştiu acum două firme străine care iau discount, să nu-i zicem discount, preţ, cu 137 de dolari mai ieftin, e adevărat că-s două firme străine în România şi pentru care nu a început niciun fel de anchetă împotriva lor, iar noi, pentru faptul că am respectat o decizie legală, o lege trecută prin Parlament, suntem chemaţi la DIICOT”, a declarat Niculae, la ieşirea din sediul parchetului.

    În a doua jumătate a lunii februarie, procurorii DIICOT au schimbat faptele pentru care este urmărit Adriean Videanu, din complot şi subminarea economiei, în constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu. Schimbarea încadrării juridice în cazul lui Adriean Videanu a fost făcută ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal, potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

    Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a solicitat, în 2 septembrie 2013, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian şi, respectiv, Adriean Videanu, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

    Preşedintele Traian Băsescu a transmis, în 8 septembrie 2013, ministrului Justiţiei cererea de urmărie penală pentru Adriean Videanu.

    În 12 septembrie 2013, Adriean Videanu a fost informat de procurorii DIICOT că este urmărit penal pentru complot şi subminarea economiei naţionale, în legătură cu favorizarea intereselor firmei Interagro.

    Videanu declara că, după discuţia cu anchetatorii, că a înţeles că are toate argumentele şi probele necesare dovedirii nevinovăţiei sale în acest dosar, pe care le va înmâna procurorilor pe parcursul anchetei.

    Ulterior, în 30 septembrie 2013, DIICOT a instituit sechestru asigurător pe cinci imobile ale lui Adriean Videanu din Bucureşti, Ilfov şi Constanţa, până la concurenţa sumei de 277 de milioane de lei, pe 66.906 acţiuni de la trei firme şi pe sumele din conturile deschise la două unităţi bancare.

    În 7 octombrie 2013, plenul Senatului a respins solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii procurorului general al Parchetului ICCJ. În aceeaşi zi, Varujan Vosganian şi-a anunţat demisia din funcţia de ministru al Economiei.

    Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

    Procurorii DIICOT susţin că SNGN Romgaz SA a livrat către Interagro gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, respectiv aproximativ 500 de milioane de dolari, din care 270 de milioane de lei, respectiv 92 de milioane de dolari, reprezintă “valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal”.

    Demersul miniştrilor Vosganian şi Videanu s-a realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70 la sută din bugetul anual al societăţii naţionale, au precizat procurorii.

    Dosarul este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

  • Excedent de 388 milioane euro în ianuarie la contul curent al balanţei de plăţi

    “În luna ianuarie 2014, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un excedent de 388 milioane euro, comparativ cu 267 milioane euro în luna ianuarie 2013, pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale (cu 58 milioane euro), al majorării surplusului înregistrat de balanţa serviciilor (cu 54 milioane euro) şi de balanţa transferurilor curente (cu 14 milioane euro)”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 244 milioane euro, în creştere cu 8% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, din care participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 119 milioane euro, iar creditele intragrup 125 milioane euro.

    Datoria externă pe termen mediu şi lung a însumat 78,35 miliarde euro la 31 ianuarie 2014 (81,1% din total datorie externă), în creştere cu 1,8% faţă de 31 decembrie 2013.

    Datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 18,29 miliarde euro (18,9% din total datorie externă), în scădere cu 6,2%.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 27,9% în ianuarie, comparativ cu 41,4% în anul 2013. Gradul de acoperire a fost 7,9 luni de importuri de bunuri şi servicii la 31ianuarie 2014, comparativ cu 7 luni de importuri la 31 decembrie 2013.

  • Compania rusă de stat Rosneft va prelua o participaţia la producătorul italian de anvelope Pirelli

    Rosneft va deţine 50% dintr-o nouă companie care va prelua participaţia holdingului Camfin la Pirelli, a anunţat, luni, banca italiană Intesa Sanpaolo, citată de Reuters.

    Camfin deţine în prezent 20,3% din acţiunile Pirelli, potrivit site-ului autorităţii de reglementare a pieţei de capital Consob.

    Restul acţiunilor companiei care cumpără participaţia la Pirelli vor fi controlate de altă companie, la care Nuove Partecipazioni, în prezent acţionar indirect la producătorul de anvelope, are 80% din acţiuni. Băncile italiene Intesa şi UniCredit deţinute câte 10%.

    Conform acordului, compania italiană de investiţii Clessidra urmează să vândă acţiunile pe care le are la Pirelli.

    Pirelli deţine în România o fabrică de cord metalic la Slatina. Grupul italian mai deţine o fabrică de anvelope, tot la Slatina, şi o uzină de filtre pentru motoare diesel la Bumbeşti Jiu, judeţul Gorj.

    Pirelli a încheiat, la sfârşitul lunii februarie, un acord cu compania belgiană Bekaert privind vânzarea operaţiunilor de cord metalic, care includ cinci fabrici în Italia, Turcia, România, China şi Brazilia, pentru circa 225 milioane de euro.

    Încheierea tranzacţiei depinde de obţinerea aprobărilor autorităţilor de reglementare şi este aşteptată în a doua jumătate a anului.

  • Crimeea se va scufunda într-o “noapte polară” rusă, afirmă Timoşenko

    “Îi compătimesc pe locuitorii din Crimeea (…), victime ale nepăsării şi naivităţii lor. Ei riscă să se trezească în tenebre pe peninsula lor însorită. Regimul rus le va dovedi rapid că o noapte polară poate să apară inclusiv în regiuni subtropicale”, a preconizat Timoşenko într-un comunicat postat pe site-ul partidul ei, Batkivşcina.

    Ea a avertizat Crimeea cu privire la “o catastofă umanitară” şi “consecinţe economice imprevizibile”.

    “Nu va exista niciun paradis economic. Rusia nu are resursele, iar economia ei stă să se prăbuşească. Având în vedere sancţiunile care vor fi adoptate împotriva lor de către marile puteri, ruşii vor avea mâine alte griji decât Crimeea şi locuitorii ei”, a subliniat ea.

    Timoşenko a apreciat, de asemenea, că Ucraina este necesar să sesizeze “imediat” Curtea Penală Internaţională (CPI) în vederea “opririi ocupării militare” a teritoriului său.

    Crimeea, o peninsulă ucraineană separatistă, ocupată de peste două săptămâni de către trupe ruseşti, a votat masiv pentru alipirea sa la Rusia, într-un referendum considerat “ilegitim” de către Kiev şi comunitatea internaţională.

  • Cioloş: Formal nu mi s-a propus un nou mandat de comisar european

    “Formal nu mi s-a propus şi mi se pare firesc asta. Până după alegerile europarlamentare nu cred că se va lua o decizie din acest punct de vedere”, a precizat Dacian Cioloş, întrebat dacă este interesat de un nou mandat de comisar european.

    “Nu cred că e fair să-mi exprim eu un punct de vedere până când nu se exprimă Guvernul, pentru că n-are nicio importanţă în stadiul ăsta dacă eu vreau sau nu, dacă Guvernul are o poziţie pe care încă nu a exprimat-o”, a mai spus comisarul pentru Agricultură.

  • Turiştii israelieni vin din mai cu 4 chartere pe săptămână în România, la Constanţa şi Bucureşti

    Primul charter cu turişti israelieni va ajunge pe aeroportul Kogălniceanu pe data de 9 iunie, iar ultimul, pe 15 septembrie.

    “Din anul 2009 am tot încercat să aducem turişti israelieni pe litoral, dar nu ne-a sprijinit nimeni cu promovarea. Pe litoralul bulgăresc ajung în fiecare săptămână, în sezon, 12 chartere de la Tel Aviv“, a declarat agenţiei MEDIAFAX Meidan Butnaru, directorul comercial al turoperatorului israelian Meshek INGS.

    Charterul va ajunge o dată pe săptămână la Constanţa, iar avioanele vor aparţine Blue Air. Agenţia Mareea se va ocupa de serviciile la sol, respectiv cazare, transferuri şi excursii opţionale.

    “În acest an va fi un proiect pilot şi turiştii israelieni vor ajunge doar la hoteluri de 3 şi 4 stele în Mamaia, all inclusiv sau cu demipensiune. Anul viitor vom extinde ofertele şi pe sudul litoralului şi sperăm să aducem două sau chiar trei chartere“, a afirmat Marius Usturoiu, proprietarul Mareea.

    El a spus că pachetul mediu plătit de un turist israelian pentru o vacanţă pe litoral, incluzînd zborul şi o săptămână de cazare, ajunge la 550 de euro.

    Reprezentantul turoperatorului israelian estimează că va aduce în acest an cu chartere pe litoral peste 2.000 de turişti. Anul trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică, au fost pe litoral 484 de turişti din Israel.

    În plus, alte trei zboruri charter pe săptămână vor fi operate pe ruta Tel Aviv – Bucureşti începînd cu data de 6 mai şi până în toamnă. Pachetele pentru Bucureşti sunt de trei zile, iar turoperatorul a semnat deja contracte cu hotelurile din Capitală pentru 3.500 de turişti.

    Meshek INGS are în plan şi deschiderea unei curse charter spre Iaşi, pentru turiştii care fac circuite în nordul ţării. Firma a adus anul trecut aproximativ 3.000 de turişti israelini, care au venit cu zboruri regulate pentru circuite în ţară.

    “Din vară, Autoritatea pentru Turism va începe promovarea pe piaţa israeliană. Ne aşteptăm în acest an la o creştere cu 70% a numărului de turişti din Israel, şi ne referim la turiştii dedicaţi vacanţelor, nu la cei care vin pentru afaceri sau la rude“, a spus Mirela Matichescu.

    Anul trecut au ajuns în România peste 96.600 de vizitatori din Israel, dintre care Bucureştiul a atras 74.000, iar staţiunile montane 16.000.

  • PUZ-ul proiectului Casa Radio nu include locuinţe. Plaza Centers vrea să schimbe contractul cu statul

    “Contractul pe care l-am încheiat cu statul român prevede construcţia, pe lângă birouri, spaţii de retail şi hoteliere şi a unei zone rezidenţiale. Pe de altă parte PUZ-ul nu prevede şi zonă rezidenţială pentru că nu mai cumpără nimeni locuinţe. Vrem să modificăm prevederile contractulului, conform PUZ-ului, şi să construim doar birouri, retail şi spaţii hoteliere. Termenii comerciali vor rămâne neschimbaţi“, a declarat pentru MEDIAFAX Hanan Schraiter, marketing & business development manager în cadrul Plaza România.

    Plaza Centers, care a intrat în reorganizare judiciară în acest an, deţine o participaţie de 75% din proiectul Casa Radio, într-un parteneriat semnat în 2006 cu Ministerul Dezvoltării. Proiectul ar urma să aibă o suprafaţă netă construită de 550.000 metri pătraţi, cu un centru comercial cu o suprafaţă închiriabilă de 76.000 metri pătraţi, dar şi spaţii de birouri, hotel, apart-hotel şi un centru de conferinţe. Potrivit raportului financiar al companiei, proiectul are PUD (plan urbanistic de detaliu) şi PUZ, iar finalizarea primei faze este programată pentru 2016-2017.

    Compania a realizat o serie de demolări şi lucrări preliminare la acest proiect, dar a oprit investiţiile complet în 2009, după începerea crizei.

    “Din cauza crizei financiare şi pentru a asigura un proces de construcţie conform condiţiilor actuale ale pieţei, Plaza Centers a început discuţiile preliminare cu autorităţile române cu privire la dezvoltarea viitoare a proiectului. Compania a anunţat autorităţile române în mod oficial că se încearcă redefinirea unor termeni din parteneriatul public privat existent, precum orarul, structura şi alte repere“, se menţionează în raportul financiar.

    Plaza Centers deţine terenuri în Târgu Mureş, Miercurea Ciuc, Constanţa, Slatina, Hunedoara, Iaşi şi Bucureşti, unde intenţiona înainte de declanşarea crizei să dezvolte spaţii de retail. Începerea construcţiei a fost amânată însă în repetate rânduri, iar pentru acest an dezvoltatorul israelian îşi propune să înceapă dezvoltarea proiectului din Timişoara şi a unuia lângă Ateneu, în Bucureşti.

    “Am continuat studiile de fezabilitate, planificare şi autorizare pentru proiectul Timişoara Plaza, care va avea o suprafaţă comercială închiriabilă de 38.000 mp, dar şi pentru proiectul Cina din Bucureşti. La Timişoara Plaza, construcţia este programată să înceapă la sfârşitul acestui an, cu termen de finalizare în 2016. Proiectul comercial şi de birouri Cina din Bucureşti va avea o suprafaţă închiriabilă de 4.800 metri pătraţi şi ar putea fi finalizat în 2015-2016“, mai precizează sursa citată.

    Hanan Schraiter a declarat că în perioada următoare se va lucra la obţinerea finanţării pentru mallul din Timişoara, în condiţiile în care investiţia se va ridica la circa 60 de milioane de euro.

    În ceea ce priveşte proiectul din Bucureşti, Plaza Centers vrea să dezvolte un proiect care va cuprinde spaţii comerciale şi de birouri lângă Ateneul Român din Bucureşti.

    Valoarea activelor pe care Plaza Centers le deţine în România s-a depreciat cu 45 milioane de euro, la 177 milioane de euro.