BusinessMagazin

Blog

  • Negritoiu, ING: Banca Nationala nu intelege functionarea pietei si da vina degeaba pe straini

    Banca Nationala nu a pregatit piata pentru socul deprecierii inevitabile a leului si greseste cand arata cu degetul la "speculatorii cei rai", afirma Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank Romania, intr-un interviu pentru Ziarul Financiar.

    "Ma intristeaza sa vad ca se ideologizeaza turbulentele de pe pietele internationale si BNR tot vorbeste despre speculatii pe leu si despre ‘straini’. Nu sunt speculatii, sunt tranzactii financiare. Ei cred ca dealerii mana in mana cu analistii au pus gand rau Romaniei. Este gresit. Inseamna ca nu inteleg regulile pietei. Functiile sunt complet separate, iar ideea cu manipularea pietei trebuie pur si simplu exclusa", a declarat Negritoiu.

    El acuza "opacitatea abordarii" BNR, intr-una dintre cele mai dure pozitii exprimate vreodata de un bancher comercial la adresa bancii centrale.

    Click aici pentru a citi continuarea.

  • Grupul german Daimler ar putea construi o fabrica auto in Romania

    "Compania analizeaza in prezent aceste doua variante", a declarat un manager al marcii Mercedes pentru saptamanalul german Automobilwoche, citat de Thomson Financial. El a adaugat insa ca proiectul se afla intr-un stadiu incipient.

    Oficialii Daimler au refuzat sa comenteze informatiile. Divizia producatoare de autoturisme a Daimler, redenumita Mercedes-Benz Cars, vrea sa finalizeze, pana la finele primului trimestru sau inceputul trimestrului al doilea al acestui an, conceptul tehnic pentru noua generatie de autoturisme clasa A si B.

    "Vrem sa crestem, cu noua generatie auto. In acest sens ne-am propus sa producem semnificativ mai mult decat cele 270.000-280.000 de unitati actuale", a afirmat Rainer Schmückle, director operational la Mercedes-Benz Cars, intr-un interviu pentru Automobilwoche.

    Mai multe detalii pe www.mediafax.ro

  • Amenzi usturatoare pentru 10 companii aeriene

    10 companii aeriene care au avut intarzieri sau anulari de zboruri in perioada 3-5 ianuarie au fost amendate in total cu peste 288.000 de lei de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC). Motivul: nu au respectat regulamentul privind drepturilor pasagerilor, potrivit ministrului Transporturilor, Ludovic Orban.

     

    Regulamentul CE 261/2004 prevede informarea in scris a fiecarui pasager cu privire la drepturile pe care le are in cazul in care zborul este intarziat cu mai mult de doua ore sau anulat; deservirea pasagerilor, respectiv oferirea de mese si bauturi racoritoare in cantitate direct proportionala cu timpul de asteptare, cazare hoteliera, transportul dintre aeroport si locul cazarii, dreptul la doua apeluri telefonice gratuite, mesaje prin telex, fax sau e-mail; posibilitatea de alege intre rambursarea, in termen de sapte zile, a intregului cost al biletului la pretul de achizitie, impreuna cu, daca este cazul, un zbor de retur la locul de plecare initial, cat mai repede posibil.

     

    Amanunte pe www.gandul.info

  • Topul celor mai profitabile masini dupa trei ani de utilizare

    Au dat raspunsul corect mai multi experti in piata auto din Germania. Conform acestora, cu cat autoturismul este mai scump si mai bine pus la punct, cu atat iese mai mult in pierdere cel care vrea sa-l vanda.

    Conform studiului, proprietarii de cabriolete cu doua usi si doua locuri sunt cei mai fericiti in clipa in care renunta la masina lor.

    Dupa trei ani de exploatare, acestia isi vor recupera cam 64% din pret, in timp ce iubitorii de SUV-uri vor lua in jur de 62% din valoarea initiala. Cel mai rau stau la acest capitol detinatorii de automobile de lux, din segmentele superioare: acestea consuma enorm si se intretin cu bani multi. Asa ca, dupa cativa ani de exploatare, ajung la o valoare reziduala de 45,9%.

    Cititi pe www.protv.ro care sunt cele mai rentabile modele auto.

  • Marele firewall chinezesc

    Pentru cei ce nu au fost niciodata in China poate parea destul de greu de crezut ca exista cenzura politica pe internet. Accesul la informatii online despre Dalai Lama, spre exemplu, despre coruptia din guvern sau despre orice altceva care ar putea afecta reputatia statului este blocat, iar peretii acestui zid invizibil se ingroasa de la un an la altul.

    Anul trecut, Guvernul a luat decizia sa nu mai permita deschiderea de internet café-uri, pe motiv ca deja sunt prea multe si deci prea greu de controlat. Pentru anul acesta, noutatea este blocarea accesului la continutul video oferit de site-uri de genul YouTube, hotararea fiind deja aprobata de Administratia de Stat pentru Radio, Film si Televiziune si de Ministerul Informatiei. Incepand cu 31 ianuarie, utilizatorii de internet din China vor mai putea urmari clipuri video online doar pe site-uri cu licenta, adica exclusiv site-uri controlate de companii de stat. Partidul Comunist din China spera sa fereasca astfel populatia de paginile care transmit opinii si puncte de vedere diferite de cele acceptate oficial. Cel putin 12 agentii guvernamentale se vor asigura ca noile reguli vor fi respectate de toti furnizorii de servicii de internet si de continut video, dar si de proprietarii de internet café-uri. Pe langa acestea intervine si Ministerul Securitatii Publice din China, ai carui angajati monitorizeaza continutul online si ii repereaza pe cei care se opun regulilor, pedepsele pentru acestia variind de la amenzi pana la condamnarea la inchisoare.

    Pentru companiile care detin site-uri de continut video, vestea e ingrijoratoare, pentru ca multe dintre ele sunt amenintate cu disparitia. Pana acum, piata online de continut video din China, chiar si cenzurata, a avut o serie de atuuri care i-au sustinut dezvoltarea. Primul avantaj a fost, chiar in virtutea aceleiasi cenzuri, absenta pe piata din China a celui mai mare furnizor de continut video din lume, YouTube. Cu toate ca site-ul poate fi accesat in principiu, de cele mai multe ori a fost blocat de cenzori, ceea ce a insemnat pentru companiile chinezesti o competitie ceva mai relaxata. Al doilea avantaj este situatia in sine a pietei de internet – peste 182 de milioane de utilizatori, conform companiei de cercetare de piata comScore – o tinta atragatoare pentru investitorii straini, in special americani, a caror strategie a fost sa profite de lipsa competitiei pentru a castiga o cota cat mai mare de piata. Ei au mizat pe o intrare timpurie pe piata, in incercarea de a reproduce succesul inregistrat de companii deja consacrate in internetul chinezesc, cum ar fi Baidu sau Alibaba.

    IDG Technology Venture Investment, spre exemplu, a investit recent intr-un site de continut video, unul de filme si un altul de continut video pentru telefoane mobile, decizie care la momentul respectiv a parut sa insemne un pariu usor de castigat, dupa parerea lui Quan Zhou, managing directorul companiei la Beijing. Acum insa, niciuna dintre aceste companii nu are licenta pentru a putea publica clipuri video pe internet, ceea ce inseamna ca cele trei site-uri ale IDG vor functiona in ilegalitate. „Dar in afaceri trebuie sa-ti asumi niste riscuri“, spune Zhou.

    Multi dintre investitorii straini care sustin antreprenori din internetul chinezesc ar putea avea insa o opinie diferita fata de cea a lui Zhou, fiind dispusi mai degraba la compromisuri pentru a intra in legalitate. „Una dintre solutii pentru site-urile video este incheierea unui parteneriat cu posturi de televiziune sau ziare. In China, toate acestea sunt detinute de stat, ceea ce inseamna ca licenta necesara poate fi obtinuta“, explica Dick Wei, analist in cadrul grupului financiar JP Morgan. „Ambele parti au de castigat dintr-un asemenea parteneriat – site-urile intra in legalitate, iar televiziunile sau ziarele partenere obtin o parte din profit.“

    Este greu de crezut ca dupa 31 ianuarie, site-uri deja renumite, precum Tudou, 56 sau Youku, un fel de YouTube al Chinei, vor disparea. „Daca ar fi sa luam noile dispozitii ad literam, ar insemna ca statul chinez trebuie sa detina tot ce inseamna internet in China, ceea ce nu se poate“, sustine Gary Wang, fondatorul si directorul executiv al Tudou, un site video care are in spate o serie de investitori americani printre care IDG, General Catalyst Partners si Granite Global. Impreuna cu fondul de investitii Jafco din Tokio, cele trei firme au investit la inceputul anului trecut in jur de 19 mil. dolari (12,9 mil. euro) pentru dezvoltarea Tudou.

  • Managerii nomazi

    Pentru Andrei Panculescu, actualul director al companiei de consultanta financiara si dezvoltare imobiliara Westhill, cei aproape sase ani cat a lucrat la Connex (MobiFon, actualmente Vodafone) au fost cei mai frumosi ani din cariera. Dupa Connex a schimbat mai multe companii, dar si mai multe domenii – a lucrat in publicitate, a fost director executiv al companiei de echipamente electronice Roel, director general al furnizorului de copiatoare Xerox, iar din septembrie 2005 a preluat functia de director general al firmei de consultanta imobiliara Eurisko. Un an mai tarziu a fost recrutat de Westhill pentru a se ocupa de operatiunile din Romania.

    Pentru un manager, mutarea dintr-o industrie in alta nu este atat de grea cum pare, deoarece atunci cand vorbim de functii din ierarhia superioara a unei companii, s-ar parea ca nu studiile si specializarile conteaza atat de mult, ci abilitatea de a conduce. „Important e sa stii sa fii manager si sa ai experienta de manager. E mai important decat pregatirea profesionala propriu-zisa. Exceptie fac, poate, domeniile super-nisate, unde experienta in domeniu este la fel de importanta“, este de parere George Butunoiu, actionarul firmei de executive search George Butunoiu Consulting, care in ultimii ani a contribuit la randul lui la cresterea numarului de mutari ale managerilor de la o firma la alta. Este un punct de vedere cu care managerii sunt de acord in general, desi recunosc ca se simt mai bine in domeniul unde sunt specializati si unde au dobandit experienta. „Eu sunt de profesie inginer, dar lucrez in domeniul financiar-bancar de 16 ani si ma ocup de fondurile de pensii de zece ani. Este adevarat ca primeaza calitatile de manager, insa mie asta imi place sa fac si nu cred ca mi-as schimba domeniul, chiar daca mi s-ar oferi aceasta posibilitate“, spune Radu Vasilescu, directorul de pensii al ING Asigurari de Viata. El a fost implicat in dezbaterile pe marginea introducerii legii pensiilor private, initiate in anul 2000.

    Adrian Stanciu, partener in cadrul firmei de consultanta Ascendis, spune ca sunt doua tipuri de personalitati predispuse la schimbare: fie cei care din punctul de vedere al temperamentului sunt buni la a incepe un lucru, dar nu si la a-l duce la bun sfarsit, pentru ca se plictisesc repede de un anumit proiect, fie tinerii nerabdatori sa creasca in cariera. „Am cunoscut tineri care simt ca daca stau mai mult de doi ani pe un post, isi rateaza cariera. Daca faci un pas de cariera la fiecare trei ani, sa zicem, in aprope 10-12 ani ti-ai atins plafonul, cu cea mai mare probabilitate. Ce vei face in urmatorii 25? Cum te vei adapta atunci?“, comenteaza Stanciu.

    Marius Ghenea, presedintele Fit Distribution, companie care detine magazinele online PC Fun si Electro Fun, crede ca sunt manageri care iubesc schimbarea, fiindca isi pierd prea repede interesul si motivatia, dar si altii care se feresc pur si simplu de procesul de plafonare. „Parerea mea este insa ca in principiu un manager care iubeste schimbarea are un potential mai bun de performanta decat unul care se teme de schimbare“, spune Ghenea.

    Cotituri dese in cariera au loc insa si in cazul celor ce nu tin neaparat sa se mute de la o companie la alta. „Un motiv de schimbare ar putea fi si neintelegerile aparute la un moment dat cu actionarii sau cu investitorii, dar si diferentele de cultura, de limba, de pregatire. Acest motiv este des intalnit in organizatiile internationale mari“, spune directorul Westhill. In aceste conditii, migratia este incurajata de concurenta intre companii pentru atragerea managerilor buni si ieftini: „Cred ca inca mai avem o criza de specialisti, dar companiile prefera sa poarte aceasta batalie pentru preluarea managerilor, pentru ca aducerea unui expat ar fi mult prea costisitoare“, adauga Radu Vasilescu.

    In ultimii 13 ani, Vasilescu a trecut prin trei mutari, fiecare la interval de sase ani. In 1994 a venit la Citibank, pentru ca in 2000 sa se mute la Alpha Bank, iar din 2006 este directorul de pensii al ING Asigurari de Viata. Ce l-a determinat sa faca aceste schimbari? „Pentru mine a fost vorba intotdeauna de perspectivele pe care mi le oferea fiecare noua companie si de posibilitatile de dezvoltare, pentru ca de fiecare data cand faci o asemenea mutare, trebuie sa te gandesti mai intai daca ti-ai epuizat potentialul de dezvoltare in compania din care pleci. As minti insa daca nu as mentiona ca un criteriu foarte important in acceptarea unui nou loc de munca a fost motivarea salariala.“

    Intr-o companie mare, motivatia salariala poate insemna o crestere si de peste 50% a salariului de baza, fara a mai lua in calcul si beneficiile suplimentare. Marius Ghenea insa nu crede ca salariul conteaza atat de mult. In momentul de fata, compania sa se afla in proces de recrutare pentru pozitii de management, iar el sustine ca are cazuri de manageri care parasesc un pachet salarial mai mare ca sa vina sa lucreze la el. „Sunt oameni care dupa ce au atins deja o pozitie financiara sigura si confortabila, prefera sa vina sa lucreze pe bani mai putini pentru un proiect care ii atrage, decat sa lucreze pe foarte multi bani la un proiect neinteresant, sau intr-o companie condusa politic, sau sa fie fortati sa lucreze cu un consiliu de administratie de slaba calitate“, spune Ghenea.

    La randul lor, angajatorii dispun de mijloace de a limita libertatea de miscare a managerilor, fiind semnate in mod standard clauze de neconcurenta si clauze de nesolicitare. Conform clauzei de neconcurenta, managerul nu are voie sa se angajeze ulterior la o companie care activeaza in acelasi domeniu de activitate, iar clauza de nesolicitare inseamna ca managerul nu are voie, daca pleaca, sa recruteze dintre angajatii actuali personal pentru compania unde se muta. Aceste clauze limiteaza intr-o oarecare masura migrarea la concurenta, insa stimuleaza tocmai migrarea „in diagonala“ a managerilor, catre companii din cu totul alte domenii de activitate.

    Bancherul Dorel Piti, care incepand din august conduce divizia de retail a Millennium Bank, considera ca mobilitatea managerilor e legata in principiu de dinamica generala a economiei. „Tot mai multe companii se extind, tot mai multe companii noi apar in peisaj, ceea ce creeaza nevoia de a avea manageri pregatiti sa gestioneze cresterea. Cei care sunt foarte bine pregatiti se pot regasi pe un nivel de unde nu mai au unde sa creasca in propria organizatie si atunci aleg sa se mute.“

    In domeniul lui, aproape fiecare banca din top 10 continua sa-si extinda afacerile, iar in ultimii doi ani au fost deschise nu mai putin de 2.000 de noi unitati bancare. „Exista o goana generala dupa bancheri care sa gestioneze activitatile la nivel de sucursala“, spune Piti, adaugand ca la fel de mult se cauta si oameni pentru nivelurile de top si middle management, capabili sa-i organizeze si sa-i controleze pe bancherii din sucursale si pe tinerii angajati, „pentru ca o astfel de dinamica accelerata induce deseori importante riscuri operationale“.

  • Romania a ajuns sa produca 20 mil. anvelope

    Oliver Breitmeyer, unul dintre expatii care lucreaza de mai multi ani in Timisoara, este nevoit in fiecare dimineata sa plece mai devreme de acasa pentru a ajunge la biroul sau la ora obisnuita. „Imi aduc aminte cum era acum 2-3 ani: in fiecare dimineata cand veneam la serviciu aveam drumul liber. Acum sunt ambuteiaje mereu“, spune Breitmeyer, care nu pare insa prea afectat de acest fapt. Motivul este foarte simplu: locul sau de munca este fabrica de anvelope a grupului german Continental, unde ocupa functia de director financiar, post din care inmultirea partenerilor de trafic are intotdeauna un revers bun – cresterea vanzarilor de masini presupune si o majorare a vanzarilor de anvelope.
    Punctul de plecare al fabricarii de anvelope in Romania a fost in vara anului 1998, cand conducerea Continental AG, al patrulea producator mondial de profil, a decis sa construiasca de la zero o noua fabrica. O echipa de experti a companiei a vizitat mai multe tari in cautarea celui mai bun amplasament – Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria si tarile baltice, in final fiind aleasa Romania. „Esentiale in luarea deciziei au fost infrastructura, fiindca productia era destinata la inceput exclusiv exportului, forta de munca bine calificata si numarul anual de absolventi de universitati tehnice“, explica Ildiko Kovacs, directorul de relatii publice al Continental, avantajele pe care Timisoara le-a prezentat fata de celelalte variante luate in calcul.
    Aceste avantaje, carora li s-au adaugat cresterea cererii pe plan mondial, dar si dezvoltarea pietei interne, au facut ca productia fabricii de la Timisoara sa creasca de la 1,2 milioane de anvelope in 2000 la un nivel aproximat de 13 milioane anul trecut. Un tablou pe care toate companiile de profil care au decis sa produca in Romania il estimau, dupa cum spune si Jean-Marc Gebhart, presedintele Michelin pentru Romania. „Piata a evoluat asa cum am prevazut; este scenariul cel mai apropiat fata de ceea ce ne-am propus la acea vreme“, spune Gebhart, glumind pe seama faptului ca volumul de anvelope comercializate „ar putea forma un munte de cauciucuri“. Michelin, liderul industriei pe plan mondial, a preferat intrarea pe piata romaneasca prin achizitionarea a doua fabrici ale grupului Tofan. Valoarea tranzactiei a fost estimata la aproximativ 80 de milioane de dolari, suma la care s-au adaugat ulterior investitii in valoare de 220 de milioane de euro – compania a construit la Zalau si o fabrica de cord metalic, element de baza in producerea anvelopelor.
    Fie ca a fost vorba de o investitie de la zero sau de preluarea unor uzine deja existente, marii producatori au avut destule momente dificile, mai ales la inceput. „Am fost foarte surprinsi sa descoperim ca oamenii erau foarte putin atenti in ceea ce priveste propria lor securitate. Nu a fost o orientare naturala a personalului si nici acum nu a devenit asa, desi am redus cu 15-20% numarul accidentelor de munca“, spune presedintele Michelin Romania. Jean-Marc Gebhart isi mai aminteste ca in materie de productivitate angajatii erau concentrati asupra indeplinirii unor norme „in loc sa se preocupe de ceea ce ar putea sa faca cel mai bine pe postul pe care erau“. Productivitatea companiei a crescut insa in timp, pentru 2007 fiind estimata o productie de aproximativ patru milioane de anvelope.
    Cresterile de productie au avut nevoie de investitii considerabile, continental spre exemplu, investind pana acum in unitatea de la Timisoara aproximativ 185 de milioane de euro. „Vom investi in fiecare an in Continental Automotive Products aproximativ 20-25 de milioane de euro“, spune Oliver Breitmeyer, referindu-se la divizia responsabila de productia anvelopelor la Timisoara. Compania germana nu a mizat pe Romania doar pentru productia de anvelope, fiind prezenta pe piata si prin diviziile Contitech, care produce tubulatura pentru sistemele auto de aer conditionat si curele de racire, si Automotive Systems, care produce sisteme electronice de siguranta, activitati ce au urcat valoarea totala a investitiilor la 250 de milioane de euro.
    Grupul italian Pirelli a ales si el sa construiasca de la zero o fabrica de anvelope la Slatina, in urma unei investitii de 170 de milioane de euro. „Strategia noastra de dezvoltare presupune ca Romania sa devina cartierul general al Pirelli in Europa de Est, deoarece consideram ca Romania este cea mai apropiata tara estica de Europa de Vest, nu numai din punct de vedere geografic, cat si din punct de vedere cultural“, spune Enrico Malerba, CEO al Pirelli Tyres Romania. Grupul italian va investi alte 25 de milioane de euro intr-o noua fabrica, in judetul Gorj, care va produce filtre antipoluante, prima de acest fel a Pirelli. Compania mai detine, tot la Slatina, si 80% dintr-o fabrica de cord metalic, restul de 20% revenind germanilor de la Continental.
    Cum s-a ajuns in sapte ani ca productia sa creasca de aproximativ 10 ori, pana aproape de nivelul de 20 de milioane de anvelope pe an, anvelope care echipeaza modelele unor producatori ca General Motors, Toyota, Ford, Volkswagen sau chiar Ferrari? Toti sefii din Romania ai marilor producatori cu care BUSINESS Magazin a discutat mentioneaza in primul rand avantajele Romaniei (pozitionarea geografica, forta de munca ieftina si potentialul regiunii de dezvoltare) care au facut ca fabricile de aici sa capete importanta in afacerile grupurilor la nivel mondial. In al doilea rand, desi nu reprezinta decat aproximativ 10% in medie din vanzarile marilor producatori, piata interna de anvelope a crescut exponential, chiar daca mai incet decat cea a vanzarilor de masini.

  • De ce nu merg utilitatile in Bucuresti

    Saptamanile trecute, in BUSINESS Magazin a aparut un articol despre prima generatie de locatari ai noilor complexuri imobiliare, cei ce se vor muta in casa noua si al caror grad de satisfactie va influenta viitoarele dezvoltari imobiliare. Gradul de satisfactie de care e vorba depinde insa si cat de des le va pica reteaua electrica sau cat de des se vor opri gazele. Cum fac fata, asadar, companiile de utilitati dezvoltarii imobiliare rapide?

    „Fac fata greu“, este de parere Andreas Baude, directorul general al Veolia Apa Nova, concesionarul serviciilor publice de apa si canalizare din Capitala. Andreas Baude considera ca problemele vor aparea in special in partile orasului care se dezvolta brusc si dezordonat, precum zona de nord a Bucurestiului: „Zone precum Pipera sau comunele limitrofe, in care se construieste mult, vor intampina probleme cu utilitatile, deoarece nu s-au dezvoltat logic“. Explicatia lui Jean Constantinescu, analist al pietei energetice si presedinte al Institutului pentru Conservarea Energiei (IRE), este ca e greu ca actualele retele de utilitati sa faca fata cererii actuale, „mai ales atunci cand sunt diferente climatice“, iar principalele probleme tin de continuitatea asigurarii utilitatilor. „Cu atat mai greu va fi odata cu cresterea permanenta a numarului de clienti“, spune Constantinescu.

    Continuitatea (mai exact lipsa de continuitate) a serviciilor este insa numai consecinta cu care consumatorii se confrunta cand cade curentul, cand se opreste gazul sau apa calda. Cand clientii furiosi suna la call-center, furnizorii occidentali intrati pe piata romaneasca prin privatizari isi amintesc ca au stiut inca de cand au achizitionat respectivele companii ca presiunea care apasa asupra retelelor si asa invechite si suprasolicitate ale Bucurestiului va deveni problema lor.

    Pentru ca, asa cum stie de fapt toata lumea, Bucurestiul are cel mai mare ritm de crestere la consumul de utilitati din toata tara. La energie electrica, cel putin, Jean Constantinescu spune ca este „o mare greseala“ ca Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei si Guvernul fac strategia energetica pe baza cresterii medii a consumului populatiei din toata tara: „Cresterea medie a consumului de energie electrica, raportata pentru anul trecut, a fost undeva la 1,6% la nivel national, iar in Bucuresti a fost de aproape 7%“. Iar aceasta are relevanta pentru consumatorul final, deoarece furnizorii de energie si de gaze investesc in retele sumele provenite din tariful de distributie, dupa cum spune Jean Constantinescu – tarif care este decis prin strategie in baza unei cresteri medii a consumului. Asadar, consum subestimat, incasari mai mici din bugetele de distributie si sume mai mici de investit in imbunatatirea retelelor – acesta e lantul vicios care leaga contorul din apartament de Palatul Victoria.

    Totusi, fiecare dintre cei responsabili cu utilitatile au bugetele pentru investitii pregatite. Dar sunt ele suficiente? „Facem tot ce putem cu resursele disponibile“, raspunde diplomatic Andreas Baude, directorul Veolia Apa Nova. Strategia francezilor, prezentata cand au semnat contractul de concesionare a serviciilor de apa si canalizare cu Primaria Capitalei, a fost ca in primii cinci ani de contract (intervalul 2000-2005) sa se ocupe de contorizarea apartamentelor, de calitatea apei si de continuitatea serviciului, iar pana in 2010 sa se ocupe de dezvoltarea retelei.

    Asadar, daca in 2000 suma alocata extinderii retelei nu depasea 20% din buget, in 2007 a reprezentat 65% din bugetul anual de 25 de milioane de euro, iar acest procent va fi mentinut in urmatorii trei ani, spune Baude. Nu numai procentul va fi acelasi, mai estimeaza francezul, ci si suma va fi aproximativ aceeasi, deoarece cifra de afaceri a companiei va tinde sa se mentina la 120 de milioane de euro (nivelul din 2007) si in urmatorii trei-patru ani. „Oamenii au inceput sa reduca din consumul de apa, pentru ca si-au dat seama ca e scumpa, iar consumul s-a injumatatit, de la 450 de litri pe zi de persoana in 2000 la 220 de litri pe zi de persoana acum“, spune Baude, care spera ca pana in 2011 consumul sa se stabilizeze, pentru a putea face si planuri de crestere pentru companie.

    In contextul scaderii consumului, si mentinerea acestei cifre de afaceri poate fi dificila. Insa Andreas Baude se bazeaza pe doua sanse pe care piata i le poate oferi: reducerea pierderilor (prin imbunatatirea retelelor si prin lichidarea legaturilor clandestine la retele) si constructia continua de locuinte noi. „Spre deosebire de alte companii de utilitati care au depasit de mult capacitatea de baza a retelei, noi avem acum posibilitatea tehnica de a alimenta 3 milioane de consumatori, fata de 1,67 milioane, cati avem acum“, explica Andreas Baude.

    Ca sa ajunga la noii consumatori, Baude estimeaza ca ar trebui sa construiasca anual aproape 80 de kilometri de retea pe an pentru a alimenta viitoarele spatii rezidentiale si industriale care se dezvolta in jurul Capitalei. Deocamdata insa, ritmul de crestere a retelei este de 50-60 de kilometri pe an, ceea ce inseamna, conform unul calcul facut de seful Apa Nova, alimentarea a 2.500 de noi locuinte si a 150.000 de consumatori pe an.

  • IKKS vine pe piata din Romania

    "In perioada Sommet-ului Francofoniei din 2006, le povesteam francezilor ce agitatie este la Bucuresti. Asa am aflat ca bunicul directorului de dezvoltare cu care negociam a fost profesor de romana“, spune Cristina Lupu, directorul general al Azteca CLC Group, companie care detine franciza IKKS pentru Romania.

    Nu ca o astfel de descoperire ar fi usurat negocierile; negocierile au durat aproximativ un an si a fost destul de greu sa-i convinga pe francezi ca Romania poate sa fie o piata interesanta pentru ei in privinta hainelor pentru adulti, sustine Cristina Lupu, marturisind ca a discutat, in acelasi timp, cu mai multe branduri – printre care unul de lenjerie si inca vreo doua – trei de imbracaminte si incaltaminte, care intr-un final i-au raspuns, „intr-un limbaj foarte politicos“, ca Romania nu se afla pe harta planurilor lor de dezvoltare pentru urmatorii cinci ani.

    Compania a semnat contractul de franciza cu producatorul francez pe o perioada de cinci ani, cu optiune de prelungire. Primul spatiu de vanzare al IKKS va consta in 90 de metri patrati, inchiriati la parterul mall-ului Baneasa Shopping City, unde se vor vinde haine si accesorii pentru femei, iar investitia in magazin a fost de circa 250.000 de euro.

    „A trebuit sa aducem din Franta de la mobilier, parchet sau corpuri de iluminat pana la manechine si inclusiv pungi“, adauga Lupu.

    Grupul francez, care vinde peste 50 de milioane de produse in fiecare an si are vanzari anuale de peste 600 de milioane de euro, nu este la prima tentativa de a intra pe piata romaneasca pe acest segment. Zannier cunoaste destul de bine piata de aici de imbracaminte pentru copii, dupa ce in urma cu 11 ani a deschis in Capitala primul magazin marca Z, tot prin franciza.

    Lantul Z, adus in tara de Sonya Mod, numara acum 11 magazine. Din portofoliul aceluiasi grup, in urma cu trei ani a ajuns in Romania si brandul Catimini, cu haine si imbracaminte de lux pentru copiii de pana la 12 ani.

    Cu ce argumente au fost convinsi insa acum reprezentantii Zannier? „Explozia de mall-uri, care creste numarul spatiilor de inchiriat, bugetul din ce in ce mai mare pe care il aloca pentru haine consumatorii, plus faptul ca piata de moda de aici nu ofera inca diversitate“, afirma Lupu.

    A contat mult si intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. „S-au eliminat taxele vamale, formalitatile si platile de TVA in vama, iar asta ajuta, in conditiile in care vrem sa avem in Romania preturi similare cu cele din Franta“, sustine directorul Azteca CLC Group.

    Importante sunt si perspectivele. Un studiu al ResearchandMarkets.com estimeaza ca in urmatorii trei ani spatiile de inchiriat din Romania vor fi de cinci ori mai multe decat in prezent, ajungand la aproximativ 3,5 milioane de metri patrati.

    Strategia francezilor de a deschide magazin intr-un mall o aplica mai toti retailerii internationali de imbracaminte care vizeaza Romania. Baneasa Shopping City, programat sa fie deschis in martie, va avea printre chiriasi branduri precum Peek & Cloppenburg, Baltika, Next, Stradivarius, Bershka, Oysho, Oviesse, Hervis sau New Yorker.

    „La capitorul vanzari nu ne-am facut asteptari prea mari“, recunoaste Lupu, subliniind ca in primul an va investi in brand pentru a-l face cunoscut. Dar in urmatorii trei ani ar urma sa se mai deschida inca patru magazine IKKS in Bucuresti, plus alte doua in Cluj si Constanta. „Incepand cu al doilea magazin, vrem sa aducem pe piata romaneasca si colec- tia IKKS pentru copii“, precizeaza Cristina Lupu.

    Cine este IKKS

  • Bancherul de la Zapp

    Raspunsul noului CEO al Telemobil, companie care opereaza sub brandul de telefonie mobila Zapp, la intrebarea asupra duratei mandatului sau in aceasta pozitie e „pana cand ne vom simti confortabil in acest business“. Dintr-un punct de vedere, Chris Bataillard are un statut interesant la Zapp: este propriul sau sef. Nu va renunta la functia de CEO pe care o detine in paralel la Zapp Holding, structura care coordoneaza cei doi operatori Zapp, din Romania si Portugalia. Cele doua fotolii de CEO pe care le detine la Bucuresti si Londra inseamna de doua ori mai multa presiune asupra celui care acum e responsabil cat se poate de direct pentru scoaterea din amorteala a exoticului operator CDMA in peisajul GSM european.

    Primul interviu in aceasta calitate l-a prins pe Bataillard intre doua sedinte. In cea premergatoare discutase cu managementul Zapp ce tipuri de servicii mobile sunt cerute de consumatorii romani, iar dupa plecarea reporterului BUSINESS Magazin urma sa participe la sedinta care dezbatea ce anume poate din punct de vedere tehnic si comercial sa ofere Zapp consumatorilor. Chiar si in timpul discutiei se scuza ca trebuie sa plece 15 minute, pentru o intrevedere cu Vijay Srinivasagopalan, directorul de operatiuni.

    Venirii lui Bataillard ii vor urma in viitorul apropiat o serie de lansari de produse noi (cel mai probabil, serviciul de internet mobil inclusiv in regim de roaming si eventual intrarea pe segmentul de convorbiri preplatite), cresterea numarului de angajati cu 10-15% pana la sfarsitul anului, de la 950 la finele lui 2007, si negresit ocuparea celor doua scaune ramase libere la sedintele din ultimele luni: cel al directorului de marketing si cel al directorului de resurse umane.

    Americanul Bataillard il inlocuieste pe fostul CEO pana acum doua saptamani, Piermario di Pietro. Schimbarea de conducere de la Telemobil a fost operata imediat dupa ce unul dintre actionari, conglomeratul Saudi Oger, controlat de familia Hariri, a cumparat participatia, egala ca marime, a Qualcomm. „In orice afacere este dificil sa conduci un joint-venture 50/50. Qualcomm si-a atins obiectivul, iar acum si Saudi Oger poate obtine ce vrea din aceasta investitie“, explica aluziv cel care se afla la a treia achizitie a operatorului roman de-a lungul carierei. Pentru a intelege obiectivul Qualcomm, Bataillard muta discutia cativa ani in trecut. O va face de mai multe ori pe parcursul interviului pentru a explica fundamentele afacerii Zapp; fostul bancher de investitii trecut de prima tinerete e cea mai potrivita persoana sa faca asta gratie carierei sale incepute practic odata cu perioada pionieratului in telefonia mobila in Europa, dar si pentru ca, sub diverse forme, a fost tot timpul aproape de operatorul CDMA din Romania.

    Pentru Qualcomm, investitia a fost una strategica la momentul intrarii in afacere, in 2000. Activitatea de baza, acum ca si atunci, consta in vanzarea de chipset-uri – componente in echipamente telecom – si punerea la dispozitie a brevetelor pe care le detine, printre care cel pentru tehnologia CDMA, concurenta GSM. In acea perioada de inceputuri, Zapp era primul care dezvolta la scara nationala o retea CDMA in banda de frecvente de 450 MHz. „Toti ceilalti operatori, de la China la Indonezia, Vietnam si Scandinavia, se uitau la Telemobil pentru a studia businessul. Asa ca pentru Qualcomm a fost mai important ca anumite lucruri sa fie facute pentru a promova CDMA 450“, spune Bataillard. „Cand am inceput Telemobil, Saudi Oger avea ca obiectiv sa aiba o investitie de succes, iar Qualcomm – sa aiba o retea CDMA 450 de succes proprie.“ Acum, piata CDMA este suficient de matura; doar in China sunt livrate anual 10 milioane de terminale care folosesc aceasta tehnologie.

    Pretul tranzactiei este un subiect inchis. Pe site-ul Saudi Oger, informatia lipseste, iar comunicatul catre investitori de saptamana trecuta al Qualcomm, continand raportul financiar corespunzator ultimului trimestru fiscal, incheiat la 30 decembrie 2007, nu face referire distincta la amploarea acestei tranzactii. Indicii exista pe pagina de internet a Qualcomm – cel mai recent raport anual complet, cel din 2006, mentioneaza investitia in cei doi operatori Zapp din Romania si Portugalia prin intermediul firmei Inquam, adica cea prin care Qualcomm si Saudi Oger au controlat indirect Telemobil. „Am inregistrat pierderi de capital de 20 de milioane de dolari, respectiv 33 de milioane de dolari si 59 de milioane de dolari prin Inquam pe parcursul anilor 2006, 2005 si 2004, inclusiv o pierdere de 12 milioane de dolari rezultata din restructurarea din anul fiscal 2006“, se spune in raportul Qualcomm, care in 2006 inregistra un profit brut de 5,34 miliarde de dolari. Conform datelor disponibile la Ministerul Finantelor, Telemobil a avut in 2006 o cifra de afaceri de aproape 99 de milioane de euro si un profit net de 14 milioane de euro.

    Raportul anual anterior, cel din 2005, mentiona cu privire la Inquam un amanunt de alta natura. Potrivit acestuia, Saudi Oger are dreptul sa cumpere actiunile Qualcomm la Inquam exercitandu-si aceasta optiune care urma sa expire nu mai tarziu de 14 mai 2008. Pretul de achizitie prevazut in acest caz era de aproximativ 66 de milioane de dolari, iar Qualcomm comunica actionarilor ca nu anticipa asigurarea unor finantari suplimentare catre Inquam.