BusinessMagazin

Blog

  • 500 de executivi din Romania castiga peste 10.000 de euro pe luna

    "Sunt cateva sute de manageri de calibrul acesta in piata, in jur de 500. In scenariul in care luam in considerare astfel de castiguri pentru primii trei oameni din companie – CEO, director financiar si director de operatiuni – numarul veniturilor de peste 10.000 de euro net ar putea ajunge la 1.000. Cu toate acestea, sunt putine companiile care isi platesc atat de bine first-line managerii", spune Razvan Soare, senior consultant la compania de executive search Stanton Chase.

    Mai multe amanunte, pe www.zf.ro
     

  • Afacerea Carturesti

    Dar este totodata un business. Unul de cinci milioane de euro in 2008 si 20 de milioane de euro valoare totala. O afacere cu planuri ambitioase de dezvoltare, ce trebuie sa lupte serios pentru un loc pe o piata de carte din Romania cat se poate de concurentiala.
    Este si mai mult decat o afacere. Este o afacere reusita, invidiata si vanata de investitori strategici. Este un produs construit in totalitate in sablonul de do-it-yourself.
    Putini ar fi pus un eurocent, in urma cu trei ani, pe supravietuirea unei librarii de asemenea dimensiuni pe cel mai scump bulevard din Capitala. Si nu in orice spatiu de pe Magheru, ci intr-un imobil de secol XIX. Mai degraba ar fi pariat pe un concert Elvis pe Wembley (intre timp s-a daramat si stadionul). Si totusi. Anii au trecut si Carturestiul este tot acolo. Mai mult, in loc sa-si faca bagajele, cei doi actionari se pregatesc sa investeasca in spatii mai mari si in proiecte mai curajoase. Pe cine pariem acum?

    Norocul ii favorizeaza pe curajosi
    Carturestiul a trait cativa ani, chiar si fara un nume de botez, in capul si pe hartiile celor doi antreprenori, si doar mai apoi in centrul Bucurestiului.
    “Ambitia initiala a fost a Nicoletei, iar ideea esentiala era sa creem un spatiu public guvernat de alte legi de comunicare si valoare decat cele care existau la momentul acela in Bucuresti.” Au vrut sa ofere o alternativa la realitatea de atunci, si anume o societate romaneasca de la finele anilor ’90 unde nu mai era loc pentru cultura, pentru carte, si unde sistemele de valori, brutale, se rezumau doar la succesele obtinute imediat, pe fondul unei tranzitii pe care de-abia acum se pare ca incepem sa o depasim.
    “Atunci cand am inceput noi, era uneori rusinos sa fii vazut cu o carte in mana pe strada.” De-atunci lucrurile s-au mai schimbat. Iar Carturestiul a fost unul dintre punctele de cotitura in aceasta schimbare. Atat pe harta Bucurestiului, cat si pe cele ale oraselor unde Nicoleta Dumitru (32 de ani) si Serban Radu (36 de ani) au descins cu proiectul lor.
    Au sase librarii sau spatii publice, asa cum le place lor sa-si numeasca afacerea, iar planurile vorbesc despre alte si alte “sate ale cartilor”, din ce in ce mai mari si mai ambitioase. “Avem idei pentru urmatorii 20 de ani. N-am pus in aplicare nici macar un sfert din ideile de la care am plecat, si de atunci am mai avut si altele.” Deci acum, odata cu renasterea retailului cu carte din Romania, Carturestiul vrea sa creasca mai mult, sa-si mareasca cifrele din dreptul profitului si sa-si cimenteze si mai bine locul trei pe o piata de peste 50 de milioane de euro anul trecut.

    Nu ce, ci cat avem de pierdut
    Dar n-au fost mereu atat de optimisti. Mai ales daca vorbim despre inceputuri. “Multi dintre prietenii si cunoscutii nostri ne-au descurajat in demersul nostru si au facut asta in ciuda faptului ca erau niste persoane care citeau, care iubeau gestul cultural si care si-ar fi dorit un astfel de loc. Insa ei credeau despre ei ca sunt prea putini. Chiar si noi credeam ca suntem in minoritate.” Insa succesul i-a contrazis pe toti scepticii. Evolutia afacerii a dovedit ca minoritatea nu era atat de neinsemnata, cum credeau ei, si ca acesti oameni au si interesul si resursele pentru a le sustine dezvoltarea.
    Totusi, astazi recunosc ca desi s-au hotarat sa dea o sansa ideii, si-au facut in prealabil un calcul precis al sumei pe care isi permit sa o piarda.
    Doi ani de zile au continuat sa munceasca in paralel cu businessul, pana cand acesta din urma si-a cerut partea leului si i-a fortat sa se dedice total afacerilor cu carti. Si ceai.
    La inceput au investit in jur de 15 mii de dolari, impreuna, bani cu care si-au transformat ambitia intr-un “spatiu public” din centrul Bucurestiului. “Pe vremea aia, la inceputul anilor 2000, nu trebuia sa investesti enorm intr-un business ca al nostru, unde nu esti obligat sa platesti in avans pentru carti.”

    Spatiu si timp
    Asadar, cu scepticismul depasit si cu calculele facute, au trecut la treaba. Prima locatie au gasit-o rapid, pe strada Edgar Quinet, din zona Universitate. “Proprietara a fost bibliotecara toata viata, s-a luptat prin tribunale pentru redobandirea imobilului, si ei i s-a parut nemaipomenit sa poata sa gazduiasca o librarie acolo. Am avut noroc.”
    Lucrurile pareau predestinate, iar de la decizia finala de a incepe, datata precis in aprilie 2000, si pana la deschiderea oficiala au trecut doar doua luni.
    Din acel moment, ideile au curs valuri si, chiar daca intre timp au pus in practica multe dintre ele, Serban spune ca e vorba doar de o mica parte.
    Pe restul le pastreaza poate pentru urmatoarele locatii, cea din curtea Muzeului Taranului Roman sau pentru librariile din Sibiu sau Suceava, urmatoarele orase de pe lista lor scurta. Cea din Suceava va opera in Iulius Mall, o locatie oarecum neasteptata pentru Carturesti, dar totusi cat se poate de potrivita, dupa cum spun cei doi actionari.
    La Sibiu, libraria va functiona in asociere, exact asa cum isi deruleaza activitatea si cea din Iasi, unde au pornit ca o franciza si au preferat, pe parcurs, formula unui parteneriat. Deci anul acesta vor mai deschide trei “spatii publice”, dintre care unul in parteneriat cu alt investitor. “Acceptam cereri de franciza, insa investitia este de multe ori mai mare decat cea estimata de partenerii nostri.” Spatiul necesar este undeva la peste 200 de metri patrati, iar investitia finala se ridica la peste 200.000 de euro. Au aici experienta Clujului din toamna: 200 de metri ? 200 de mii de euro. Dar amenajarea spatiului este deja o valoare de brand a Carturestiului.

    A fost odata Cartaresti
    Partea cea mai grea pentru ei a coincis cu perioada 2002, cand spatiul din Quinet devenise neincapator si, paradoxal, in loc sa se bucure ca afacerea merge, si-au dat seama ca sunt impinsi de la spate sa deschida o a doua locatie. “Se transformase (libraria n.r. ) dintr-un spatiu de relaxare intr-unul de stres si aglomerare, mai ales in perioada sarbatorilor, si nu asta ne doream.” Au intuit bine momentul optim pentru crestere, ajutati si de mesajele pe care le primeau de la Sofia, New York sau Londra. “Oamenii voiau cate un astfel de loc si acolo, deci era evident ca lumea raspundea pozitiv la ceea ce gandisem noi.” Insa nici macar in 2003 nu prevedeau o crestere atat de mare, drept dovada, au inceput sa-si bugeteze planurile de afaceri de-abia doi ani mai tarziu.
    Alegerea brandului a fost si ea o chestiune dificila, cu zeci si sute de nume, liste lungi si, mai apoi, altele mai scurte. “Voiam sa semnifice ceva. ?Esti? vrea sa sugereze terminatia denumirii unui sat sau oras. Prima data ne-am numit ‘Cartaresti’, dar domnul Cartarescu ne-a rugat frumos sa schimbam numele, pentru ca primea o multime de felicitari de la colegii de breasla.”
    Mai tarziu, cand a vazut ca fac o treaba buna, le-a oferit si un scaun pentru un proiect in care libraria a imprumutat bancute sau scaune de la mai multi oameni de cultura din Romania. Unii le-au donat definitiv.
    “Si apropo de demersul de branding, noi nu ne-am facut promovare, ci am promovat un eveniment sau un produs. Acum am putea sa vindem poate si saci cu nisip pe care sa scriem Carturesti, tocmai pentru ca n-am facut-o pana acum. Si nici nu ne dorim sa o facem vreodata.”

    Pe masa bancherilor
    Si daca tot vorbim despre valoare, sa o facem concret. Carturestiul este o afacere de peste 5 milioane de euro anul acesta. Marja profitului brut, pentru furnizorii de carte din Romania (importurile directe mai ridica putin profitul), este undeva la 33-34%, dar profitul net nu depaseste, astazi, 3%. Asta inseamna, pentru 2008, 150 de mii de euro, dintr-o cifra de afaceri de 5 milioane de euro. Si asta pentru ca rabatul la carte ajunge, in Romania, la 30%.
    Afacerea si-o estimeaza la peste 20 de milioane de euro, suma vehiculata in urma unei discutii pentru o finantare bancara importanta ce a necesitat un studiu bazat pe cifrele Carturesti. Au fost luate in calcul si planurile de dezvoltare pe urmatorii trei ani. Si au avut multe oferte de cumparare. Insa nu se grabesc. Pentru moment vor sa impinga procentul profitului brut spre 40% (concurentii de la Diverta probabil ca reusesc deja asta, pentru ca au o putere de negociere mai mare, oferita de lantul de distributie mai important) si sa deschida alte cateva locatii, atat in Bucuresti cat si in tara. “Piata de carte de-abia a inceput sa creasca in ultimii ani, iar oamenii care lucraza in domeniu au inceput si ei sa inteleaga business.” In cazul lor, la inceput nu s-au implicat foarte mult in operatiunile de zi cu zi, pentru ca au avut cativa oameni foarte capabili care i-au ajutat. Acum au 120 de angajati si sunt persoane care lucreaza de opt ani cu ei, adica de la inceput.

    Oranduielile Carturestiului
    Nu si-au impartit niciodata foarte clar sarcinile de management si a fost mai degraba un management participativ. La fel este si acum, cand la conducerea afacerii sunt sase factori de decizie.
    “Nu este armata si fiecare se implica la un nivel foarte personal, pentru ca sarcinile dinainte trasate, cu precizie matematica, nu prea merg in pionierate de genul Carturesti.” Tot Serban spune ca n-au avut niciodata un model clar dupa care sa-si ghideze dezvoltarea sau macar stilul de management. “Poate doar lumea viitorului, pe care noi ne-am imaginat-o in detaliu.” Au privit mereu spre celelalte mari orase europene, poate si peste ocean, pentru a fi, pe cat posibil, cu cateva minute mai destepti.
    Totusi, nu va imaginati ca nu exista o oarecare oranduiala. Ea exista: partea financiara este a Nicoletei, pentru ca are sase ani de experienta in consultanta, iar Serban se ocupa de segmentul de activitati si “de ideile traznite pe care mi le cenzureaza Nicoleta”.
    Ea se grabeste sa adauge pe lista sarcinilor partenerului sau de business si amenajarea locatiilor, lucrul direct cu arhitectii si echipele de muncitori, sau umplerea rafturilor, pentru ca Serban este principalul responsabil cu selectia produselor de import sau cele de exclusivitate.
    Una peste alta, la Carturesti fiecare are propriul stil de management si, ce este mai important, lucrurile par sa mearga foarte bine. Ideea comuna este “lumea viitorului”, pe care cei doi incearca sa si-o inchipuie prin prisma spatiului lor public. Stiu foarte bine ca trebuie sa-si fixeze sarcini precise, parametrizate si evaluabile clar, asa cum stiu ca suma lor de idei trebuie procesata undeva in practica. Ar fi preferat poate ca acest spatiu al practicii sa fie situat peste ocean, si dau exemplul Statelor Unite, unde un concept de tipul Carturesti ar fi putut fi dezvoltat foarte usor pe parcursul unui singur an. Dar piata noastra nu e destul de larga. “In plus, la noi nimeni nu te lasa sa fii profet in satul tau. Partenerii de afaceri au fost in dese randuri suspiciosi tocmai pentru ca n-au recunoscut in Carturesti un plan clar de business, inteligibil cu usurinta, asa cum ar fi fost poate un supermarket cu carti. Acolo lucrurile ar fi mult mai simple.”

    Magazin, magazin, dar sa fie concept
    Dar Romania s-a schimbat mult in ultimii opt ani. Si s-a schimbat si in lumea cartilor. Deci se vor schimba si investitorii. Pe piata de la noi, Carturesti a lansat o moda urmata acuma cu strictete de toti jucatorii importanti. La Vasiliada, al patrulea nume din piata, este usor de regasit hibridul dintre o ceainarie si o librarie si chiar un mobilier foarte asemanator celui de la Carturestiul din Quinet; Humanitas a deschis de curand o astfel de librarie-concept, la Sibiu, in subsolul unei cladiri neoclasice din secolul XIX. Spatiul de 300 de metri patrati a fost pus la dispozitie de Mitropolia Ardealului si a fost amenajat, ca si celelalte librarii Humanitas, de catre arhitectul Johannes Bertleff. Lucrarile au durat aproape doi ani de zile, iar acum Humanitasul de la Sibiu ofera un cafe-bar si mese de lectura, dupa investitii ce au depasit 300.000 de euro. Despre motivatia deschiderii unui concept-store in fosta Capitala Culturala Europeana, povesteste Lidia Bodea, directorul general al Humanitas: “Tentatia de a repune in circulatia culturala a orasului Sibiu un spatiu neutilizat al unei cladiri centrale din secolul al XIX-lea a fost hotaratoare. In plus, locul are o configuratie unica: un spatiu de 300 de metri patrati articulat cu cateva zeci de bolti.”
    Si, daca ne uitam si in ograda liderului de piata, Diverta, care si-a adaugat la centura un nume foarte important din piata, Librariile Noi, si care investeste serios pe partea de carte (Diverta are in portofoliu si divizia media), ne putem da seama ca pe o piata concurentiala nu este de ajuns sa vii cu ceva inedit, asa cum au facut cei de la Carturesti, ci trebuie sa te si mentii acolo. Nimeni nu-i poate impiedica pe ceilalti sa se alinieze la tendintele pe care tu le-ai impus, iar businessul e business, deci cifrele primeaza in fata sentimentelor. “Noua ne-ar fi placut sa se copieze atitudinea noastra, nu neaparat mobilierul sau conceptul de magazin. Si am fi preferat, bineinteles, alte domenii de activitate.” Lesne de inteles de ce…

    Cartierul general
    Dar asta nu inseamna ca boardul Carturesti se grabeste sa deschida un supermarket cu rafturi de carti dintr-o parte in alta a magazinului, cu gresie pe jos si parcare subterana. Se rezuma doar la un spatiu mai mare. “Cat mai mare cu putinta, sa fie indeajuns de incapator pentru toate ideile si proiectele noastre.”
    Pe hartie au proiecte si pentru 2.000 de metri, si pentru 20.000 (asa chiar ar deveni satul cu carti pe care si-l doreau). “Ideea principala este sa oferim oamenilor, pentru banii lor, nu doar calitatea produsului, ci si calitate pentru timpul lor liber. Mi se pare mult mai important in ziua de azi, indiferent de profilul magazinului.”
    Si aici putem nota cateva idei bune, “imprastiate” poate fara chibzuinta de Serban: “un restaurant destept ar fi acela unde ai putea sa inveti cate ceva despre ingredientele pe care le folosesc ei sau la ce sunt bune proteinele pe care le mananci; un magazin de electrocasnice destept ar fi acela unde ai putea sa faci si poze cu un aparat de fotografiat inainte sa-l cumperi, poate sa si inveti sa-l folosesti la capacitate maxima. Sa poti sa testezi 10-15 aparate inainte sa alegi unul doar dupa ce citesti in reviste.” Una dintre marile sale pasiuni este fotografia.  Daca revenim la o alta pasiune, amenajarea librariilor, trebuie insistat putin asupra “cartierului general” din Arthur Verona, o cladire din perioada interbelica, proprietatea familiei Sturdza. “A fost o intalnire fericita. Ei si-ar fi dorit un astfel de proiect inaintea unui sediu de banca sau de fast-food. In cele din urma a fost un dublu noroc pentru noi, deoarece arhitectul Serban Sturdza a fost de acord sa se ocupe de amenajarea spatiului.”
    A durat mai bine de doi ani de la momentul in care au inceput lucrarile si pana la deschiderea efectiva. “Un moment criminal din punct de vedere business, dar a meritat. Altfel nu ar fi fost ceea ce este astazi.”

    Limitele imaginatiei
    Iar azi pare sa fie mai mult decat a fost saptamana trecuta. Mai bogata cu un eveniment, cu un vernisaj, cu o prezentare de carte sau una de arta fotografica.
    La fel cum la inceputul lui 2000 propuneau carti, pe care se pare ca nimeni nu le mai citea atunci, ba chiar daca erai la liceu, deci intr-un mediu mult mai direct, riscai sa o incasezi daca erai vazut cu o carte in mana pe banca, acum propun evenimente culturale de toate soiurile. Serban spune ca cei 50 de ani de comunism ne-au invatat sa ne plangem. Si nimeni nu mai face nimic concret. “Evenimentele prin care iesim in strada sa facem fotografii, sa pictam, sau sa transformam o intreaga strada dintr-una normala, cu masini si praf, intr-una verde, desprinsa din alte timpuri, incearca sa ne dezvete de ce am invatat prost atunci.”
    Dar au fost si lucruri pozitive din perioada atat de blamata, de care ne-am lepadat ulterior. De exemplu, ei insisi au inceput intr-o perioada in care nimeni nu mai oferea carti drept cadouri. Iar acesta era unul dintre lucrurile bune din vremea comunismului; toata lumea s-ar fi bucurat atunci de o carte. Acum fac parte si ei din principalii contributori la redobandirea acestui obicei. Si chiar daca in ceea ce-i priveste timpul liber, tot mai putin, le-a mai redus si din orele de lectura, citesc foarte mult si acum. O fac pentru ca pasiunea pentru carti exista si inainte. De fapt, pasiunea pentru carte i-a impins spre afacerea de azi. Nicoleta colinda toate librariile Capitalei cu mult timp inainte de Carturesti, iar Serban a vandut carti si inainte. A avut si un mic anticariat, o experienta pe care o considera, pe buna dreptate, foarte constructiva. “La momentul acela puteam sa fac cu usurinta un top 1000, sau chiar 2000, al preferintelor cititorilor.” In aceeasi perioada i-a cunoscut si pe actionarii librariilor Noi (Sala Dalles), care isi lansau la momentul acela businessul pe care astazi l-au vandut. “Eu am ales sa-mi termin studiile, o alta alegere proasta de business, pentru ca am riscat sa pierd trenul potrivit.”

    Amenintarea Diverta
    Dar a prins un alt vagon, pe care acum nu prea poate sa-l descrie. Pana la urma e vorba despre carti, iar asta e clar pentru toata lumea.
    “Cartile sunt pe primul loc la noi, pentru ca sunt cele mai folositoare… Prin carti poti sa cresti sau sa intelegi mai multe despre lume si despre tine. Acelasi lucru il face si muzica, si arta, si acesta e motivul pentru care cautam sa identificam cat mai multe activitati benefice.” Nu este un lucru usor daca tinem cont de faptul ca acolo merg toate tipurile de oameni, personaje care vad lucruri diferite chiar si in Carturesti. “Este unul dintre motivele pentru care n-am insistat niciodata sa definim clar Carturestiul, pentru ca fiecare vede altceva aici. Il consideram un spatiu public. Simplu.” Cei doi spun ca publicul lor este un actionar moral al organizatiei Carturesti. “Daca ne gandim la vechiul Bucuresti, cetatea nu era a unui om. Era a tuturor, pentru ca toti isi aduceau contributia la dezvoltarea ei. Ei bine, la fel am crescut si noi. Prin contributia fiecaruia. Carturestiul a exemplificat doar casa pentru sute de evenimente underground sau de arta fotografica, dar mai departe ei au facut totul.” Acum, extinderea Carturesti in tara este o necesitate impusa nu numai de cerere, ci si de concurenta. “Noi cercetam empiric fiecare piata, si ne ducem acolo in functie de deschiderea pe care o intrezarim sau nu.” Regulile sunt clare: un oras mai mare este mai bun decat unul mai mic; orasele centre universitare mai cautate decat cele fara un numar mare de studenti; iar un spatiu mai mare este mereu mai potrivit decat unul mic. Asta in conditiile in care pretul pe metrul patrat este rezonabil. De exemplu, in Iulius Mall au deschis pentru ca dezvoltatorul a fost la randul sau deschis. In plus, calitatea proiectului de la Cluj i-a atras. Chiar daca pare ca un loc, cum este Carturestiul, nu se potriveste foarte bine intr-un cadru “rece”, asa cum este un mall, cei doi actionari sunt convinsi ca intr-un spatiu coerent, unde primeaza calitatea, isi pot amenaja fara niciun impediment librariile. In propriul lor stil. “Nu ne grabim foarte tare, insa vrem sa dezvoltam o retea mai puternica, pentru ca altfel ne mananca concurenta. Diverta ne-a pus gand rau, deci trebuie sa ne mentinem in zona de confort.” Libraria Carturesti din Arthur Verona este acum foarte aproape de operatiunile pe care Diverta le desfasoara prin cele doua noi membre ale grupului: magazinul Eva de pe Magheru va deveni cea mai mare librarie Diverta, iar libraria Noi de la Sala Dalles este, din aprilie, parte a lantului de retail ce opereaza sub umbrela RTC. Diverta spune insa, prin vocea CEO-ului Dan Rosu, ca desi cele doua branduri concureaza pe aceeasi piata de carte aflata in plina expansiune, raman doua concepte diferite. Revenind la cei doi parteneri, ei si-au deschis usile si catre eventualii investitori. Si au deschis destule usi, pentru ca au fost destui interesati. “Unii si-au manifestat interesul sa ne achizitioneze in totalitate, insa pe noi ne-ar interesa mai mult un aport pentru crestere; fara sa stricam valoarea brandului.” Carturestiul are acum sase librarii, alte trei vor fi deschise anul acesta, un depozit central si propria distributie de carte. Deci un business complet, care ar trebui sa-i tina oarecum la adapost de amenintarea concurentei. “Daca cineva ar vrea sa obtina exclusivitate pentru cateva lucrari, ar putea sa o faca printr-o negociere agresiva, de genul marilor lanturi comerciale, insa ar fi vorba acolo doar de lucrari de mana a doua.” Cert este ca lupta e deschisa. “Pana la urma publicul va decide. Vom vedea ce se va intampla.”

    Carturesti

    Cu sase librarii, doua in Capitala si restul in tara, Carturesti pregateste anul acesta inaugurarea altor trei locatii: Sibiu, Suceava si Bucuresti. Ultima va opera din curtea Muzeului Taranului Roman, probabil un alt spatiu pretendent la titlul de “cea mai frumoasa librarie din Romania.”
    Cei doi actionari spun ca dezvoltarea nu mai este “comandata” acum doar de cerere, ci si de presiunea concurentei. Diverta opereaza acum doua librarii foarte apropiate de spatiul lor din Arthur Verona. In plus, spatiul din Sala Dalles, si anume Libraria Noi, parte a Grupului Diverta, este si el un concept-store, deci teoretic vizeaza aceiasi clienti.
    Cifrele Carturesti estimeaza vanzari de 5 mil. euro pentru 2008, o crestere de la 3,7 mil. euro anul trecut, o marja a profitului de 3% (150.000 de euro), si o valoare totala a grupului de peste 20 de mil. euro, in cazul unei eventuale vanzari.

    Diverta

    Top dog-ul pietei de carte din Romania, Diverta, nu avea pana de curand nicio librarie propriu-zisa in portofoliu, ci doar magazine. Asta pentru ca Diverta aduna sub acelasi acoperis si produse de papetarie, birotica sau IT, nu numai carti.
    Insa situatia s-a schimbat si aici, pentru ca lantul de magazine, parte a grupului RTC, detinut de omul de afaceri Octavian Radu, a achizitionat, in aprilie, atat magazinul Eva, cat si pachetul majoritar de actiuni al Grupului Noi. Razvan Safta si Ovidiu Morar, fostii actionari ai celui mai important importator de carte din Romania (Noi), cu un rulaj cumulat de aproape 4 mil. de euro in 2007, si-au pastrat fotoliile din management.
    “Vom pastra si brandul si conceptul. Prin aceasta achizitie, cota Grupului RTC pe piata de carte va atinge probabil 25-30%”, a spus Octavian Radu, presedintele RTC. Grupul are in portofoliu branduri precum RTC, Diverta si TCE. Pe zona de carte, Diverta a realizat, in 2007, un rulaj de 12 mil. euro; in 2008 se asteapta o crestere de 25%.

    Humanitas

    Cifra de afaceri a grupului Humanitas a fost, in 2007, de 10 milioane de euro, iar pentru 2008 vanzarile celui de-al doilea jucator din piata vor depasi 11,5 milioane de euro. Este vorba de cifrele totale ale Editurii Humanitas.
    Humanitas detine in portofoliu 17 librarii, 3 in Bucuresti si 14 in tara, cu o ultima locatie ce se anunta deja printre cele mai frumoase librarii din Romania. Libraria-concept de la Sibiu, din subsolul unei cladiri neoclasice din secolul al XIX-lea se intinde pe 300 de metri patrati. Spatiul a fost pus la dispozitie de catre Mitropolia Ardealului si a fost amenajat, ca si celelalte librarii Humanitas, de catre arhitectul Johannes Bertleff. Lucrarile au durat aproape doi ani de zile, iar investitiile totale au depasit 300.000 de euro.

    Cum se “fac” cartile in lumea cartilor?
    Din punctul de vedere al editurilor, o carte poate ajunge pe break even daca este tiparita in minimum 1.000-1.500 de exemplare. De aceea, unele edituri lanseaza 100 de bestseller-uri, plus alte zece carti adresate unui numar mult mai restrans de clienti, de regula carti foarte pretioase, ce se vand greu, pentru a-si pastra valoarea brandului.

  • Startul lunii

    1 2 3 4 5 6 7
    Linklaters, casa de avocatura britanica, situata pe locul doi in lume pe piata de profil, si-a anuntat decizia de inchidere de la 1 noiembrie a.c. a biroului din Bucuresti, impreuna cu cele din Budapesta, Bratislava si Praga, ca urmare a schimbarii strategiei globale.

    Producatorul de genti si accesorii de lux Louis Vuitton, parte a grupului Mo?t Hennesy Louis Vuitton (LVMH), a deschis primul magazin din Romania, in cadrul Hotelului Marriott din Bucuresti.

    8 9 10

    Coffee Republic, unul dintre cele mai cunoscute lanturi de cafenele din Marea Britanie, a anuntat ca va deschide prima unitate din Romania in centrul
    comercial Baneasa Shopping City din nordul Capitalei.

    11

    Lansarea iPhone-ului 3G a avut loc pe 11 iunie in Austria, Portugalia si Elvetia. Noul model iPhone 3G este disponibil in Austria, Portugalia si Elvetia incepand cu 11 iunie, in Franta va fi disponibil din data de 17 iulie, iar pe restul pietelor europene, incluzand aici si Romania, terminalul va sosi pana la finele anului.

    12 13 14 15

    Grupul Daiichi Sankyo, al doilea producator japonez de medicamente, a devenit indirect actionarul producatorului clujean Terapia, in urma achizitiei companiei indiene Ranbaxy Laboratories. Tranzactia, evaluata la 3,4-4,6 miliarde de dolari, se va finaliza in luna martie 2009.

    16 17 18 19

    American International Group (AIG), asiguratorul numarul 1 in lume, a anuntat schimbarea directorului general executiv Martin Sullivan, dupa ce grupul american de asigurari a consemnat pierderi record in ultimele doua trimestre ca urmare a crizei subprime, iar pretul actiunilor s-a injumatatit in ultimul an. In locul lui Martin Sullivan a fost numit Robert Willumstad, bancher cu vechime in cadrul Citigroup, care ocupa deja functia de presedinte al asiguratorului.

    20 21 22 23

    Asociatia Brokerilor a pus in discutie viitorul bursei romanesti in context global, in cadrul conferintei pietei de capital ?Comportamentul investitional in piata globala si viitorul bursei romanesti.”

    24 25 26

    Pe 24 iunie, a sosit in Romania Isabelle Connor, Head of Marketing al ING Group. Isabelle se ocupa de branding, employer branding si sponsorship in cadrul ING Group. Printre actiunile de sponsorship se numara si ING Renault F1 Programme, concept dezvoltat in 2007. In Romania, ING Retail Banking organizeaza, incepand cu luna iunie, ING F1 Road Show, un tur national in care bolidul de Formula 1 condus anul trecut de Giancarlo Fisichela si Heikki Kovalainen este expus in mai multe orase din tara.

    27 28 29 30 31

    Ultima zi a lui Manfred Wimmer ca presedinte executiv al BCR; Wimmer a fost inlocuit de la 1 iulie de catre Dominic Bruynseels, fost director pentru piete emergente in cadrul Barclays.

    Termenul limita pana la care producatorul auto american Ford a trebuit sa plateasca suma de 27 de milioane de euro reprezentand ajutorul de stat la privatizarea Automobile Craiova.

  • Publicitarii stiu de ce!

    De 13 ani, Bergenbier, caci despre acest brand este vorba, s-a pozitionat ca o bere a barbatilor si a fotbalului romanesc. Suficient incat sa ii permita sa il arate pe Mos Craciun in stare de ebrietate, sa isi schimbe culoarea in galbenul nationalei sau sa legalizeze Ziua Barbatului. Misoginism sau doar simt al umorului, tot Bergenbier arata o perspectiva mai “masculina” asupra sexului frumos, prin asocieri sugestive cu umbrelutele de cocteil ori cu (lipsa de) abilitati de sofat. Indiferent insa de ideea abordata, in spoturile Bergenbier, doua elemente nu lipsesc niciodata: fotbalul si berea.
    Spiritul glumet al campaniilor pare sa fi prins, intrucat Bergenbier este unul dintre cele mai cunoscute branduri de bere de pe plan local si a vandut anul trecut in
    valoare de peste 100 de milioane de euro. Marca si-a asigurat, astfel, o cota de piata care se apropie de 10%, in rand cu competitori de talie mare, ca Timisoreana, Ursus sau Golden Brau.

    Brandul care a inventat prietenia
    “Studiile arata ca 75% din consumatorii de bere sunt barbati. Pana la Bergenbier, niciun brand romanesc, din bere sau din alta categorie, nu revendicase explicit acest target”, spune Liviu Irimia, director de marketing la InBev, compania care detine marca Bergenbier.
    Bergenbier s-a nascut in 1995 la Blaj, iar la botez a primit un nume de origine germana, a carui traducere este “berea de la munte”. “Desi logo-ul a suferit modificari de-a lungul timpului, astazi berea barbatilor are un logo bine definit, ferm si masculin. Simbolul muntelui continua sa insoteasca numele marcii.” Cat despre sloganul “Prietenii stiu de ce”, acesta “face parte deja din ‘folclorul’ romanesc”, mai spune Irimia.
    La trei ani de la lansare, marca si-a luat un aliat puternic in ale promovarii ? fotbalul ? si a ajuns lider de piata in 2003, dupa care evolutia sa a incetinit. Asa se face ca eforturile companiei s-au indreptat spre improspatarea imaginii produsului, iar in 2005 a fost schimbata identitatea vizuala a marcii (logo si eticheta) si a fost lansat noul ambalaj, o sticla personalizata. In plus, din 2004 comunicarea brandului a trecut de la “prietenia masculina” la “complicitatea masculina”. “Bergenbier si-a propus sa atace direct si explicit teritoriul masculinitatii. Astfel, povestile Bergenbier pleaca de la acele lucruri pe care doar barbatii le stiu si le fac, lucruri care creaza o adevarata complicitate masculina – doar prietenii stiu de ce!”
    Dar, de la un punct, teritoriul prieteniei nu mai era un domeniu diferentiator si brandul incepuse sa se confunde cu categoria, iar “prietenia” a inceput sa fie revendicata de mai multe marci si atunci consumatorului i-a fost greu sa mai faca diferentierea. “In acel moment Bergenbier a precizat cine sunt prietenii. Astfel, teritoriul masculinitatii i-a adus lui Bergenbier un avantaj fundamental, diferentierea, iar Bergenbier a redevenit cea mai vanduta bere din Romania pentru trei perioade consecutive MEMRB (octombrie, noiembrie si decembrie 2005).”

    Marul discordiei
    In martie 2007, Bergenbier a dat startul campaniei Ziua Barbatului, menita sa atraga publicitate. De orice fel, pentru ca odata cu ea au venit si replicile din piata, cel mai recent exemplu fiind cea din campania pentru berea Stejar, produsa de Ursus Breweries. (“Cica vor unii sa faca o zi ca sa ne sarbatoreasca noua barbatia. Foarte frumos! Lipseste o bere pe masura”).
    Ziua Barbatului a pornit insa ca o tactica de extindere a comunicarii dincolo de canalele traditionale. “Astfel, pe langa TV, radio, outdoor sau internet, s-a incercat transformarea intr-o maniera creativa a canalelor de stiri in canale de comunicare.” Campania a avut acoperire media la stirile sportive de pe cateva posturi TV, fara a pronunta numele brandului. Peste 50 de stiri s-au centrat pe subiectul Ziua Barbatului, anuntand numarul de semnaturi stranse in cadrul initiativei
    le?gislative de recunoastere a zilei de 5 mai ca sarbatoare oficiala dedicata barbatilor. “Ideea campaniei ‘Ziua Barbatului’ a fost generata de Leo Burnett, dar nu ar fi devenit ce este astazi fara aprobarea clientului. Provocarea lansata de InBev agentiei a fost comunicarea la scara nationala a campaniei; ideea a devenit, astfel, mare: in numai patru saptamani, proiectul legislativ lansat de Organizatia Barbatilor din Romania si sprijinit de Bergenbier a reusit sa stranga numarul de semnaturi necesare depunerii in Parlamentul Romaniei.”
    Cu Leo Burnett, InBev lucreaza de 9 ani, cu exceptia unei pauze de trei ani in care contul a fost preluat de McCann Ericksson. De anul trecut, si creatia pe fotbal a trecut in portofoliul Leo Burnett, fiind detinuta anterior tot de McCann.

    Minge in teren
    In 1998, Bergenbier a ancorat cel de-al doilea pilon pe care brandul isi sprijina comunicarea in prezent: fotbalul. A inceput ca sponsor al echipei nationale de fotbal a Romaniei, si a reusit sa se pozitioneze drept “berea fotbalului romanesc”. “In cei 10 ani de cand este sponsor principal al echipei nationale de fotbal, Bergenbier
    si-a cladit si fixat in mintea consumatorului imaginea de ‘bere a fotbalului romanesc’”, spune directorul de marketing al InBev. Patru ani mai tarziu, in 2002, a luat nastere o alta idee, cu misiunea de a aduce incasari si mai mari in conturile InBev: Bergenbier a lansat campania “Fii alaturi de Nationala! Fii in galben!”, iar multimi de iubitori ai fotbalului au fost prezenti pe stadioane in galben pentru a-si sustine echipa. “Revolutia galbena a reprezentat momentul cand InBev a avut curajul sa schimbe identitatea brandului sau principal, Bergenbier, care a trecut de la rosu la galben, in semn de sustinere a echipei nationale de fotbal. In anii urmatori, fotbalul a devenit pilonul emotional al comunicarii cu consumatorul”, explica Irimia. “Pentru 2008, campania integrata a Bergenbier are sloganul ‘Toti in galben!’, continuarea campaniei de acum sase ani, si cuprinde canalele clasice de comunicare (TV, radio, print, site) si actiuni BTL (promotii in hoteluri, restaurante, cafenele la nivel national, premii).”
    Ca volum si cifra de afaceri, Bergenbier este in prezent berea numarul trei in top la nivel de hoteluri, restaurante sau cafenele (HoReCa), dupa Ursus si Timisoreana, conform unui studiu MEMRB. In cadrul InBev, Bergenbier este produsul principal, care aduce jumatate din veniturile InBev si se bucura tot de 50% din investitiile in pu?-blicitate. In 2007, ca urmare a campaniei Ziua Barbatului, vanzarile au urcat cu 30% in volum fata de 2006. Brandul este pozitionat in segmentul de mijloc (core value), care reprezinta 40% din totalul de peste 1,2 miliarde de euro al pietei berii din Romania, avand ca principali competitori Timisoreana si Golden Brau. “Acesta este segmentul unde se duce cea mai mare ‘lupta’ intre competitori, pentru ca ofera o balanta optima intre volume si profitabilitate.
    Ce ar fi Bergenbier fara fotbal? Reprezentantii InBev scot din calcul aceasta ipoteza: Bergenbier are deja 13 ani pe piata din Romania; tot ce s-a intamplat cu acest brand a contribuit la constructia sa, incepand cu gustul, elementele mixului de marketing, consecventa in comunicare, Mereu Aproape de Echipa Nationala si culminand cu cea mai recenta ‘isprava’, Ziua Barbatului, toate au pus pietre importante la temelia acestui brand. Bergenbier va ramane cel mai fidel suporter al Nationalei.”

  • Dar pe alb nu aveti?

    Suna ca o poveste, dar e adevarata. Comertul cu fluturi a prins aripi in ultimii 10 ani pe continentul american, acolo unde astazi zeci de companii similare cu Amazing Butterflies vand creaturile inaripate pentru evenimente precum nunti, botezuri, ba chiar si inmormantari sau evenimente organizate de companii de talie mare precum Nickelodeon. Din Statele Unite, ideea a zburat rapid si inspre Europa si, de doi ani, de la lansarea Butterfly Trading, primii fluturi isi iau zborul si pe la evenimentele autohtone.

    Afacere “sensibila”
    Irina Predescu, fondatoarea primei companii romanesti care vinde fluturi vii pentru eliberarea lor la diverse evenimente, spune ca ideea ia venit intamplator, atunci cand o prietena
    ia trimis un filmulet pe internet, in care aparea o astfel de eliberare de fluturi la o nunta. “Initial ideea mi sa parut draguta si am inceput sa ma interesez, pentru mine, daca exista asemenea servicii pe piata din Romania. Cand am descoperit ca subiectul era cu desavarsire necunoscut la noi, miam zis ca pot sa incep sa ma ocup eu de asta. Am avut norocul in momentul respectiv ca Asociatia Mondiala a Crescatorilor de Fluturi organiza cursuri pentru cei care voiau sa faca asa ceva. Cursurile online erau deschise pentru a initia noi piete, asta pentru ca in America piata este saturata, astfel incat crescatorii americani au inceput sa exporte knowhow, pentru a deschide si alte piete.” Deocamdata Predescu este singura romanca certificata pentru cresterea si eliberarea fluturilor si spune ca fara aceste cunostinte un asemenea startup ar fi imposibil. “Atat cresterea, dar si eliberarea fluturilor sunt destul de complicate. Cresterea e foarte dificila in functie de specie, fiindca sunt foarte fragili, iau foarte multe boli.”
    Urmatorul pas a fost sa lanseze siteul si, evident, sa faca rost de fluturi. In acel moment, resedinta sa din Bucuresti sa transformat intro problema, cresterea fluturilor intrun apartament fiind aproape imposibila. Ajutata de serviciile de overnight delivery, sa orientat la primele comenzi catre fluturii vii. “La inceput am cumparat din Marea Britanie. Nu vroiam sa cumpar nimic care este peste ocean: e un timp prea lung pentru a transporta material viu, cu risc foarte mare de imbolnavire.” A avut surpriza sa descopere ca astfel costurile i se dublau: nu o costau fluturii in sine cat o costa transportul lor. In acel moment a intrat in scena hazardul, sub forma unui telefon neasteptat. Din partea unuia dintre extrem de rarii crescatori de fluturi din Romania. “Ma sunat din senin si sa prezentat simplu: ‘Stiti, eu cresc fluturi!’. Mam pomenit exclamand: ‘Grozav!’. Ce mai puteam cere altceva?” Colaborarea cu informaticianul din Baia Mare, pentru care cresterea fluturilor este o pasiune, dureaza deja de un an si jumatate, de cand cei doi lucreaza la gama de “produse”. “Acum am cinci specii in oferta, iar pentru anul urmator pregatesc inca doua, pe care le voi avea in mod constant. Iar din vara aceasta voi oferi si ‘coada randunicii’, echivalentul romanesc al flutureluimonarh din America, mai mare decat media, foarte colorat si cu un zbor dantelat.”

    Alb sau… alb
    “Cei mai cautati fluturi in afara sunt de altfel acestia: fluturii de mari dimensiuni, puternic colorati.” Insa, cum avea sa descopere in curand Predescu, romanilor le place albul. “Am inceput cu trei specii, dintre cele mai cautate in Europa, si am avut o mare surpriza sa vad ca toata lumea imi cerea fluturi albi. Mici, mari, cu pete, fara pete, albi sa fie! In momentul respectiv eu pur si simplu nu aveam de unde sa fac rost de asa ceva, unde mai pui ca fluturii albi sunt foarte greu de crescut.” Insa anul acesta a prinso cu temele facute si cu doua specii de fluturi albi gata sasi ia zborul inspre toate cele patru puncte cardinale. Anul trecut a avut 15 comenzi, iar pentru anul acesta, pana in luna iulie are deja 30. Comenzile trebuie plasate cu cel putin 45 de zile inainte de eveniment, iar numarul minim de fluturi care poate fi comandat este de 50, la un pret de 1.250 de lei pana la 500 la un pret de 4.350 lei. In pret e inclusa si expertiza Irinei Predescu, care onoreaza evenimentul respectiv ca maestru de ceremonii responsabil cu eliberarea inaripatelor. “Sunt cateva secrete ale crescatorilor care infrumuseteaza momentul. In functie de ce mi se cere, un fluture poate sa stea si la poze. Iar daca ii hranesti cu polen sau fructe dulci inainte de eliberare, sunt mai veseli.” Cum arata un fluture vesel? “Zboara mai mult si mai dantelat, se intoarce la locul in care lai hranit. Fluturii mai au un secret: o atractie irezistibila fata de culorile deschise. Daca este vorba despre o nunta, mireasa va avea o surpriza, deoarece se vor indrepta mereu catre ea.”

    Cea mai mare dificultate cu care
    sa confruntat pana acum a fost sa isi faca serviciile cunoscute publicului autohton, neobisnuit cu fluturii si cu potentialul lor festiv. “In vest, piata are deja o deschidere, oamenii stiu despre ce este vorba si exista cerere. Pe un asemenea teren prielnic e normal ca anumite companii, ca Amazing Butterflies, sa aiba cifre de afaceri ce depasesc un milion de dolari”, spune fondatoarea Butterfly Trading. “Pot sa spun ca anul acesta eu am inceput sa formez piata, pentru ca ea nu exista inainte. La noi oamenii nu au mai auzit de asa ceva si atunci nu are de unde sa existe cerere.” Aceasta e cea mai grea parte a muncii sale de pana acum, insa Predescu se bucura totusi de libertatea si spatiul de miscare pe care il are ca un antreprenor unic pe o anumita piata. “Deocamdata nu mai exista altcineva care sa stie sa faca acest lucru, sa fie certificat pentru o asemenea afacere. In plus, crescatorii de fluturi sunt extrem de greu de gasit, aceasta nefiind o meserie in sine. Insa recunosc ca de anul viitor ma astept si la competitie, ceea ce este totusi un lucru cat se poate de benific, macar pentru ca astfel vor fi de doua ori mai multe eforturi pentru deschiderea acestei piete.”

    Investitii inaripate

    Pentru lansarea afacerii, investitiile au fost minimale. A fost si unul dintre motivele pentru care Predescu a ales acest business. Aici sar incadra cei 70 de dolari platiti pentru cursurile Asociatiei Mondiale a Crescatorilor de Fluturi, cei 250 de lei investiti in optimizarea siteului pentru a aparea in primele rezultate ale cautarilor si, o prima investitie mai serioasa, achizitionarea de mostre de la furnizori, care au costato in jur de 500 de dolari.

  • RTPR completeaza cercul

    Dupa ce revista Target s-a intalnit, in urma cu nici doua luni, cu casa de avocatura Radu Taracila Padurari Retevoescu, acestia si-au anuntat asocierea cu Allen & Overy, una dintre cele mai importante firme de avocatura din lume.
    Costin Taracila si ceilalti patru parteneri ai sai din RTPR au sanse ca recenta asociere sa-i catapulteze direct spre primul loc al pietei de la noi. Britanicii de la Allen & Overy fac parte, alaturi de Clifford Chance, Freshfields, Linklaters si Slaughter and May, din celebrul Magic Circle, iar RTPR este al treilea birou local al unui nume din “Cercul Magic”, dupa Linklaters si Clifford Chance – prin asocierea cu Badea Georgescu si Asociatii.
    Noul birou asociat va opera sub numele de “Radu Taracila Padurari Retevoescu SCA in asociere cu Allen & Overy LLP” si a debutat pe 1 iulie 2008. Noua entitate va fi condusa de unul dintre cei cinci parteneri din RTPR, care va prelua functia de managing partner al societatii.
    Destinul partenerilor de la RTPR pare si acum legat de cel al Linklaters, firma pe care au parasit-o in 2004 pentru a-si forma propria casa de avocatura: in aceeasi perioada in care ei au “lansat bomba” asocierii cu Overy, Linklaters si-a anuntat exit-ul de pe piata din Romania, paradoxal dupa un 2007 foarte bun.

  • In varful Turnului Babel

    A pus punct comunicarii bancare si a decis sa isi implineasca planul de a avea propria agentie de publicitate. Raluca Simu, fostul director de marketing si comunicare al Millennium Bank, este, de aproape trei luni, managing partner la Babel Communications. La 31 de ani, Simu a adunat deja 9 ani de experienta in marketing din pozitii de top in cadrul unor institutii financiar-bancare ca ABN Amro si Millennium Bank. Este cea din spatele celui mai mare brad de Craciun din Europa, bradul Millennium. Acum, Simu se ocupa de extinderea expertizei de strategie si creatie, dezvoltarea bazei de clienti, precum si a brandurilor “Misiunea Casa” si “Construction-Briefly” din cadrul Babel Communications. Calin Diaconu, fondatorul agentiei Babel Communications, ramane asociat al companiei. Babel Communications, agentie de comunicare full-service cu cifra de afaceri de 7 milioane de euro, este de 10 ani prezenta pe piata si se ocupa de clienti ca Henkel Romania, Akzo Nobel, Carpatina, Glasscorp sau Stihl.

  • Cele mai bune companii pentru absolventi

    1. Lehman Brothers
    Sediu central: NewYork, NY
    Cifra de afaceri 2006: 46,7 miliarde de dolari
    Numar de angajati full-time: 27.090
    Domeniul de activitate: Finante

    De ce este atat de cautata? Pe Wall Street se invart adevaratii bani si, oriunde sunt banii, tinerii ambitiosi ii urmeaza. Lehman este, de altfel, o destinatie extrem de populara in randul celor care termina facultatea: anul trecut, 530 de proaspeti absolventi au fost angajati in birourile americane ale companiei, desi salariul de inceput al unui analist nu e fa-bulos: 60.000 de dolari anual. Pentru absolventii care vor sa calatoreasca sau nu tin neaparat sa lucreze in birourile americane, compania are birouri deschise in cele mai mari orase de pe glob, printre care Londra, Paris, Milano, Frankfurt, Hong Kong sau Tokio.

    2. Electronic Arts
    Sediu central: Redwood City, California
    Cifra de afaceri 2006: 3 miliarde de dolari
    Numar de angajati full-time: 7.200
    Domeniul de activitate: Jocuri video

    De ce este atat de cautata? Pentru gamerii impatimiti, un job la Electronic Arts este echivalentul unui trofeu aurit. Angajatii primesc intre 5 si 10 jocuri gratuite pe an, avand posibilitatea de a le cumpara si pe celelalte cu discounturi consistente. In plus, toti noii angajati primesc un cupon de 100 de dolari pe care il pot folosi la achizitionarea oricarui model de consola. Cu atat de multe jocuri care abia asteapta sa fie dezlegate se intampla ca noii angajati sa nu aiba suficient timp la dispozitie pentru a cheltui salariul entry level de 60.000 de dolari pe an. La toate acestea se adauga sala de fitness pentru angajati, biblioteca de DVD-uri si posibilitatea angajatilor sa cumpere actiunile companiei cu discount de 15%. Cei care sunt ispititi de beneficiile unui asemenea job trebuie sa se pregateasca totusi pentru o provocare: anul trecut, din 5.000 de absolventi care au aplicat pentru un post, doar 200 au fost angajati.

    3. PricewaterhouseCoopers
    Sediu central: NewYork,
    Cifra de afaceri pe 2006: 22 de miliarde de dolari
    Numar de angajati full-time: 140.000
    Domeniul de activitate: Consultanta

    De ce este atat de cautata? Cea mai mare dintre companiile de contabilitate din Big Four, PricewaterhouseCoopers angajeaza aproximativ 4.000 de absolventi de universitate in fiecare an pentru a spori randurile contabililor, avocatilor si consultantilor IT care ii servesc interesele – cu un salariu de inceput de peste 50.000 de dolari pe an.
    Un interviu ce determina caracteristicile personalitatii fiecarui candidat determina plasarea acestuia intr-o anumita functie. Toti noii angajati au parte de mentorship si, daca rezultatele lor sunt satisfacatoare, sunt promovati in decurs de trei ani.

    4. Randstad
    Sediu central: Atlanta/Amsterdam
    Cifra de afaceri pe 2006: 11,1 mld. dolari (global)
    Numar de angajati full-time: 2.080 /15.380 global
    Domeniul de activitate: HR

    De ce este atat de cautata? Compania olandeza de recrutare Randstad, numarul trei la nivel mondial printre firmele care se ocupa cu recrutarea de personal, angajeaza licentiati de la orice fel de specializare, in ideea ca astfel vor servi mai bine interesele clientilor din diverse industrii.
    Iar pentru cei care nu vor sa se opreasca din invatat, aceasta companie este angajatorul ideal, punand la dispozitia salariatilor sai 14.000 de cursuri de training (de la instruirea in ceea ce priveste utilizarea computerului pana la trainingul de management) prin intermediul Universitatii Randstad online.

    5. Rockwell Collins
    Sediu central: Cedar Rapids, Iowa
    Cifra de afaceri pe 2006: 3,9 miliarde de dolari
    Numar de angajati full-time: 19.000
    Domeniul de activitate: Inginerie aviatica

    De ce este atat de cautata? Vrei sa inveti sa zbori? Rockwell Collins este aici sa te invete. Toti angajatii companiei de aviatie, comunicatii si inginerie avionica din Cedar Rapids primesc cursuri gratuite de zbor.
    Noii angajati pot incepe cursurile de baza in cadrul companiei, facand astfel primii pasi spre a fi certificati ca piloti. Iar odata ce au deprins notiunile de baza, pot continua sa studieze pana cand isi merita locul in carlinga, putand ajunge chiar instructori de zbor.

    Companiile care ofera cele mai bune salarii

    1. Bingham McCutchen
    Pachet salarial mediu: 211.017 dolari al unui asociat
    Aceasta casa de avocatura internationala are peste 1.000 de avocati
    care lucreaza in 13 birouri, cel mai mare fiind cel din Boston, SUA.
    Proaspetii absolventi angajati aici pornesc de la un salariu de baza de 160.000 de dolari anual si chiar si salariul asistentilor avocatilor incepe de la 69.000 de dolari pe an.

    2.Arnold & Porter
    Pachet salarial mediu: 194.575 de dolari al unui asociat
    Fondata in Washington, D.C. in 1946, casa de avocatura Arnold & Porter este recunoscuta pentru activitatea sa pro bono. Firma numara 600 de avocati, in cele 8 birouri. Printre multele be- neficii pe care le pune la dispozitia angajatilor, ofera si un centru de ingrijire a copiilor. In plus, pune mare accent pe diversitate: 20% din staff-ul companiei e african-american, iar femeile detin 20 de procente din pozitiile de partener. Iar bonusurile primite de avocati in 2006 au atins o valoare medie de 34.575 de dolari.

    3.Alston & Bird
    Pachet salarial mediu: 190.135 de dolari al unui avocat asociat
    Compania de avocatura cu sediul in A-tlanta, care serveste interesele unor clienti precum Wachovia, Dow Chemical sau Delta Airlines, isi va sarbatori cea
    de-a 115-a aniversare in 2008. Este cea de-a 55-a casa de avocatura din Statele Unite in topul firmelor cu cele mai mari venituri anuale. La fel ca Arnold & Porter, Alston & Bird pune la dispozitia angajatilor sai un centru de ingrijire a copiilor. Toti angajatii sunt eligibili pentru un bonus de merit care se poate ridica pana la 20% din salariu pentru avocati si la 9% pentru restul staff-ului.

    4. Shared Technologies
    Pachet salarial mediu: 187.137 de dolari al unui reprezentant de vanzari
    Shared Technologies, un furnizor de sisteme telefonice si sisteme de date pentru companii, a crescut in mod dramatic din 2004, atunci cand a devenit o companie privata sub condu-cerea carismaticului Tony Parella. Acesta a facut un veritabil turneu in 2007, vizitand toate cele 41 de birouri ale companiei si strangand mana fiecarui angajat.
    Bonusurile, cuprinse intre 10 si 40 la suta din salariul anual, sunt acordate
    tuturor salariatilor in functie de performantele individuale si ale companiei
    deopotriva.

    5.Nixon Peabody
    Pachet salarial mediu: 178.016 de dolari al unui avocat asociat
    Propulsata de o serie de fuziuni, Nixon Peabody si-a atins obiectivul de a deveni casa de avocatura numarul 1 din America, cu 700 de avocati care lucreaza in cele 16 birouri. Firma ofera dezvoltare profesionala pentru intreg staff-ul si imparte succesul financiar cu toti angajatii, nu numai cu avocatii. Pachetul salarial si beneficiile adiacente au fost sporite substantial in ultimii trei ani si nu par a se opri aici. Iar anul acesta compania a anuntat ca va introduce un program de acordare a unor burse scolare pentru copiii angajatilor sai.

  • Dinastia cafenelelor

    “Primul pas a fost facut in 2007 prin deschiderea cafenelei Gatsby – proiectul pilot pentru viitorul lant de cafenele The Society. Gatsby Cafe este un loc linistit si foarte luxos, situat in centrul municipiului Piatra-Neamt la parterul si demisolul Teatrului Tineretului, in apropierea centrului istoric.” Locatia, cu o suprafata totala de aproape 500 mp, a necesitat o investitie de 350.000 de euro. Gatsby ramane insa un proiect unic, iar brandul sub care continua extinderea lantului de cafenele este The Society.
    Ca si in cazul retelei de magazine Alb si Negru, strategia de dezvoltare pe urmatorii cinci ani a lantului The Society presupune deschiderea de 3-5 cafenele anual, in zone pietonale centrale si in mall-uri, iar doua locatii au fost deja stabilite: Piatra-Neamt – punct de pornire telegondola si Cluj-Napoca – Piata Unirii.
    Daca negocierile merg bine, in viitor se vor mai deschide cafenele The Society in Bucuresti pe Calea Dorobanti, in Atrium Mall din Cluj-Napoca, Suceava Iulius Mall, in Craiova si in Piata Sfatului din Brasov. “Prin design si oferta, vrem sa realizam un loc in care clientii sa savureze nu doar o cafea sau un ceai, ci si spiritul orasului, placerea de a petrece minute sau – de ce nu – chiar ore intr-un ambient de lifestyle si nu de tranzit, un loc in care sa consumi nu doar o bautura, sa consumi o atmosfera”, explica Muraru.
    Fiecare cafenea The Society va avea o capacitate de 100 de locuri si un design diferit in functie de amplasarea in centrul oraselor sau in cadrul mall-urilor. Investitia ajunge la 250.000 de euro pe cafenea, ca in cazul primei unitati, cea din Piatra Neamt, ce va fi deschisa la inceputul lunii iulie. Pe baza istoricului Gatsby si a estimarilor companiei, cifra de afaceri a unei cafenele The Society va atinge in medie, pe luna, 110.000 de lei (peste 30.000 de euro), la o marja a profitului de aproximativ 35%.
    Acestea nu sunt singurele proiecte de business ale familiei Muraru. In conditiile transformarilor puternice ce au loc in Piatra-Neamt, fondatorii Dinasty au demarat deja cateva proiecte rezidentiale si vor mai lansa anul acesta un restaurant in centrul orasului Piatra-Neamt, iar anul viitor inca unul pe muntele Pietricica.

  • Unu plus unu egal…

    Daca nu poti sa ii invingi, aliazate cu ei. Asa suna vechea zicala carora doi dintre cei mai importanti jucatori de pe piata de curierat intern au decis sai dea ascultare. TCE Logistica, parte din grupul RTC, si Curiero, vechi combatanti pentru locul trei in piata, au anuntat o fuziune prin care RTC devine actionar majoritar in Curiero si cedeaza o participatie minoritara in TCE Logistica. Decizia are in vizor consoli darea pozitiei de pe care noii aliati sa incerce sa ii ajunga din urma pe ocupantii primelor doua locuri in top: Fan Courier (33,2 milioane de euro cifra anuala de afaceri) si Cargus (29,7 milioane de euro), in conditiile in care fiecare din cei doi a anuntat o crestere a veniturilor cu 50%, pana la 45 de milioane de euro in 2008. Cu circa trei luni in urma, Curiero vindea 25% din actiuni grupului IT Asesoft condus de Sebastian Ghita. Bogdan Carcu, presedintele Curiero, a infirmat insa finalizarea dealului. In schimb, nici TCE Logistica, nici Curiero, care isi anuntasera de ceva vreme intentiile de vanzare, nu au renuntat la idee si se gandesc sa se listeze la bursa peste 3 ani, in cazul in care nu vor fi preluati pana atunci.