BusinessMagazin

Tag: retrospectiva 2010

  • Retrospectiva 2010 – Subiectiv, despre admiratie

    Mariana Gheorghe, Misu Negritoiu, Liliana Solomon, Dan Sucu si
    Steven van Groningen au fost primii cinci clasati in prima editie a
    “Top 100 Cei mai Admirati CEO din Romania”, lansata de BUSINESS
    Magazin, dupa o idee proprie, in toamna lui 2010. Cei mai admirati
    100 de manageri au fost alesi dintr-o lista de 250 de CEO si
    antreprenori care isi conduc singuri afacerile. Cei 250
    nominalizati erau la momentul respectiv (cei mai multi fiind si in
    continuare) managerii celor mai mari companii dupa cifra de afaceri
    sau initiatorii celor mai mari afaceri dezvoltate in Romania.

    Metodologia clasamentului a fost cat se poate de subiectiva:
    celor 250 de nominalizati li s-a cerut sa aleaga cel putin doi
    manageri din fiecare din cele opt domenii de activitate (finante,
    energie si petrol, IT&C, FMCG, comert, servicii, industrie,
    constructii si imobiliare) si cel putin zece manageri din oricare
    domeniu de activitate, pe care ii apreciaza “pentru
    rezultatele/performantele companiilor pe care le conduc sau le-au
    condus de-a lungul timpului” – cu mentiunea sa nu se voteze pe ei
    insisi.

    BUSINESS Magazin s-a asigurat ca va primi un numar relevant de
    voturi prin faptul ca a promis confidentialitatea votului, dat
    fiind ca multi dintre manageri nu voiau sa se afle pe cine prefera
    in comunitatea de business. “Nu cred in cultul personalitatii,
    concept care are o mare cautare in Romania, si cred ca se acorda o
    prea mare importanta individului”, a fost numai una dintre zecile
    de reactii primite de redactorii BUSINESS Magazin atunci cand au
    solicitat voturile managerilor si oamenilor de afaceri.


    Cu toate ca au clasificat demersul drept subiectiv, de PR sau
    irelevant pentru talentul de manager al unei persoane, cei mai
    multi au votat. Iar concluziile trase de BUSINESS Magazin in timpul
    centralizarii voturilor au fost cel putin neobisnuite: in primul
    rand, s-a vazut limpede cum cei mai multi dintre manageri nu cunosc
    CEO din alte domenii de activitate si au preferat sa voteze doar
    manageri din domeniul propriu de activitate; in al doilea rand, cei
    mai multi dintre votanti au actionat cat se poate de subiectiv,
    votand exclusiv partenerii de afaceri – sau, in unele cazuri,
    autoritati sau sefi din administratia publica, desi era vorba de un
    top exclusiv al managementului din companiile private, iar in al
    treilea rand s-a vazut ca PR-ul chiar functioneaza – managerii care
    apar des in publicatiile financiare, care sunt vizibili in
    comunitatea de business si care au invatat discursul public nu
    numai ca au intrat in clasament, dar s-au plasat pe primele
    locuri.


    “Dintre toate premiile pe care le-am primit de cand conduc OMV
    Petrom, acesta e singurul premiu de suflet, care imi arata
    acceptarea colegilor mei din comunitatea de business”, a spus
    Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, cand a primit premiul in
    cadrul Galei BUSINESS Magazin “Cei mai admirati CEO din Romania”.
    Dincolo de faptul ca Mariana Gheorghe – CEO-ul celei mai mari
    companii din Romania – a ocupat locul intai, structura celor 100 de
    manageri care au intrat in clasament este o radiografie clara a
    modului cum arata acum lumea afacerilor din Romania: 37 sunt
    antreprenori, 16 sunt expati, 9 sunt femei, 11 conduc afaceri
    dezvoltate in ultimii 20 de ani in Romania, 46 conduc
    multinationale, iar 6 au sub 40 de ani.

  • Club BM: Despre 2010, cu bune si rele

    BUSINESS MAGAZIN: Ne-am propus sa facem un bilant al anului
    2010. O statistica recenta spunea ca 98% dintre managerii romani au
    adoptat o tactica de supravietuire si asteapta ca statul sa rezolve
    criza. Este sau nu asa?

    FILIP CRISTESCU, BILLA: Mi se pare ciudat sa astepte cineva de
    la stat rezolvarea crizei. Este adevarat, toate aceste schimbari
    din piata care se intampla de la o luna la alta fac sa fie foarte
    greu sa iei decizii pe termen lung. Dar nu inseamna ca managerii
    asteapta ca statul sa vina cu solutia, ci cred ca mai degraba
    indica faptul ca ei amana decizii si ajung sa nu mai poata puna in
    practica anumite planuri, din simplul fapt ca luna viitoare s-ar
    putea sa fie data o noua lege sau o schimbare in fiscalitate care
    sa afecteze aceste planuri.

    BUSINESS MAGAZIN: Cred ca asta e de fapt o prima componenta a
    bilantului acestui an. Toata lumea a asteptat probabil de la
    autoritati, pe valul deciziilor din Europa, o reactie ferma sau
    macar mai bine directionata si animata de bune intentii. S-a
    intamplat acest lucru?
    DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: In industria farma a functionat foarte bine
    anul acesta legea efectului de baza. Anul trecut a fost extrem de
    prost pentru noi, pentru ca am avut autoritati animate de bune
    intentii, care au luat insa decizii foarte proaste si au dat legi
    care au incercat sa rezolve o serie de probleme dinainte de 2009,
    dar n-au facut decat sa le agraveze. Vorbesc aici strict din
    punctul de vedere al investitorilor care au venit in Romania, de
    companii care produc si vand in Romania, dar si exporta, avand
    modele de afaceri complicate. A fost un an de reviriment fata de
    2009, pentru ca am invatat niste lectii si am stiut sa ne adaptam.
    Nu cred ca este insa un model pentru toate industriile, mai ales ca
    clientii segmentului farma sunt diferiti, iar in proportie de
    70-75% este o industrie care se bazeaza pe afacerile cu statul,
    fapt care n-a fost in mod neaparat un lucru bun. A fost un an in
    care am cautat solutii financiare mai bune, am invatat lectiile, am
    actionat cu mai multa prudenta si am diminuat riscurile. Una peste
    alta, simt ca a fost un an bun. In niciun caz, piata farma nu mai e
    la fel de interesanta ca in anii precedenti, insa privim 2011 cu un
    oarecare optimism.
    ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: Se poate spune totusi ca nu v-a mers rau.
    Am vazut ca sunteti cel mai mare consumator de media.
    DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: Asa este, pentru ca ne-am distantat de
    medicamentele pe baza de prescriptie medicala si am investit mai
    mult in produsele care nu necesita reteta si care au insemnat
    lichiditati mai mari si termene de plata mai scurte. Daca ar fi sa
    cumpar o masina de la dumneavoastra cu un termen de plata de 300 de
    zile, v-ar merge bine ca ati vandut masina, dar ati incepe sa
    simtiti problema banilor care vin cu o asemenea intarziere. Oricum,
    industria auto n-ar acorda un asemenea credit, pe cand cea farma a
    fost nevoita. E un business atipic.


    BUSINESS MAGAZIN: Si sectorul auto a facut intr-un fel afaceri
    cu statul anul acesta. Cat de mult a ajutat programul Rabla?
    ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: N-am facut afaceri cu statul propriu-zis.
    Programul a ajutat foarte mult intreaga piata, 55% din cele 105.000
    de masini vor fi vandute prin Rabla anul acesta. Noi suntem chiar
    la polul opus fata de piata farma, pentru ca politicile au fost
    aici coerente si implicit lucrurile merg foarte bine. Asa cum se
    arata pentru 2011, daca va continua programul Rabla sub forma
    redesenata de guvernanti, cu patru vouchere in loc de trei, piata
    va sta chiar mai bine. Asteptam marea cu sarea de la programul de
    casare aflat deja in cel de-al cincilea an de functionare. In
    primii ani, modelul a fost importat din Occident si neadaptat
    pietei locale si formatului romanesc, asa ca nu a mers foarte bine.
    Pe viitor insa, rezultatele pot fi in continuare bune, avand in
    vedere parcul auto de 4,5 milioane de masini cu varsta medie de 17
    ani. Daca va continua sa se caseze masina peste 10 ani, tot ar mai
    fi 2,5 de milioane de autoturisme care s-ar incadra.
    CRISTIAN VLAŞIN, BMW: Fata de restul Europei stam foarte prost din
    punctul de vedere al vitezei de rotatie a masinilor si al gradului
    de innoire al parcului auto. Partea plina a paharului este
    intr-adevar acest program. Cu impact negativ insa au fost luate
    anul acesta doua decizii: cresterea TVA si sistemul de taxare care
    vrea sa mearga spre ideea unei taxe de lux, ceea ce pentru BMW cel
    putin este o descurajare. Este foarte greu sa faci estimari pe
    piata in aceste conditii, evident si din cauza instabilitatii
    politice. Bine ar fi fost ca la aceasta discutie sa participe si o
    autoritate care sa ne explice mai clar deciziile si strategiile.
    Credem intr-o evolutie pozitiva si pentru anul viitor.

  • Topul scandalurilor de business din 2010 (SLIDESHOW)

    De pe lista intocmita de CNNExpansión lipsesc repetatele
    scandaluri legate de felul cum Facebook (nu) protejeaza
    confidentialitatea datelor postate de membrii retelei. Nu lipseste
    insa modul in care Google a capitulat in fata presiunilor Chinei,
    preferand sa accepte politica antidemocratica a guvernului de la
    Beijing decat sa-si piarda afacerile din aceasta tara.



    Cat despre scandalul WikiLeaks, pe acesta il vom gasi undeva in
    coada listei, pentru simplul motiv ca a inceput cel mai tarziu
    intre toate, iar grosul dezvaluirilor cu impact financiar este
    asteptat abia pentru 2011.

  • Retrospectiva 2010 – Bursa a trecut in defensiva

    Raliul bursei din 2009, cu actiuni care au inregistrat
    randamente de pana la trei cifre, a contaminat inceputul acestui
    an, investitorii punandu-si sperantele ca 2010 va fi un an bun
    pentru plasamente de actiuni. Datoriile Greciei, temerile privind
    sfarsitul monedei europene, alaturi de deteriorarea situatiei
    economice din Romania au dat insa dureri de cap celor cu actiuni in
    portofoliu. Mai mult, spre deosebire de anii trecuti, investitorii
    au devenit mai preocupati de economia locala decat de cea a tarilor
    din Vest, iar o evolutie pozitiva a indicilor americani nu a mai
    alimentat neaparat o crestere a indicilor de la Bucuresti.

    Cea mai buna strategie de investitii in 2010 a fost, asadar,
    defensiva, mai exact actiunile din sectorul energetic. Evolutia
    indicelui companiilor energetice, BET-NG, cu o apreciere de 24,7%
    in 2010 (calculat pentru 31 decembrie 2009 – 10 decembrie 2010)
    vine sa confirme acest lucru. Indicele BET-NG reflecta evolutia
    celor mai lichide companii din sectorul energetic si cel al
    utilitatilor, in numar de zece, printre care se numara Petrom,
    Transgaz, Transelectrica si Dafora. La extrema opusa se situeaza
    actiunile celor cinci SIF-uri, performerele anului trecut, cu un
    avans al indicelui BET-FI de 90%. Indicele BET-FI a pierdut in
    acest an peste 10%.

    In ansamblu, piata de actiuni a bursei a avut o evolutie sub cea
    de anul trecut. Indicele BET-C, care reflecta evolutia preturilor
    tuturor companiilor listate la Bursa de Valori Bucuresti cu
    exceptia SIF-urilor, a crescut cu 10% in perioada 31 decembrie 2009
    – 10 decembrie 2010. In 2009, indicele BET-C a urcat cu peste 37%.
    Nici companiile listate pe piata RASDAQ nu au adus investitorilor
    motive de satisfactie. Dimpotriva. Indicele RASDAQ-C, care reflecta
    evolutia tuturor actiunilor listate, a scazut cu peste 22%.

    Lichiditatea a ramas si in 2010 un punct sensibil pentru Bursa
    de la Bucuresti, iar listarile din acest an au reusit prea putin sa
    dezmorteasca interesul investitorilor. Listarea Bursei de Valori
    Bucuresti, principalul operator bursier, pe propria piata a avut
    loc in vara, prin procedura tehnica, fara ca Bursa sa deruleze o
    oferta publica initiala de actiuni. La cateva luni de la listare,
    apar si primele fonduri straine de investitii in actionariatul BVB,
    precum Erste si Templeton.

    Cei mai activi in lansarea de oferte publice initiale au fost
    brokerii de la Intercapital Invest, care au reusit sa stranga 12,2
    milioane de lei cu doua fonduri inchise de investitii: iFond
    Financial, care investeste peste jumatate din active in actiunile
    Fondului Proprietatea, si iFond Gold, care investeste in actiunile
    companiilor aurifere Gabriel Resources si European Goldfields. Mai
    putin succes a avut oferta publica de actiuni derulata de
    societatea Hidraulica Plopeni, care a inregistrat un grad de
    subscriere de 0,04% din totalul de 97 milioane de actiuni
    oferite.

    Finalul de an apartine insa Fondului Proprietatea, care, desi nu
    este inca listat la Bursa din Bucuresti, atrage tot mai multa
    atentie si bani de la investitori. Asteptarile investitorilor si
    ale intregii piete romanesti de capital sunt ca incepand din 25
    ianuarie 2011, data estimata a listarii Fondului, sa fie rescrisa
    istoria bursei de la Bucuresti.

  • Retrospectiva 2010 – Cine si-a revenit din criza

    Din cele 14 marci care au crescut in acest an, patru reprezinta
    marci premium, precum Infiniti, BMW, MINI si Porsche, alte patru
    reprezinta branduri care comercializeaza exclusiv vehicule
    comerciale, in timp ce restul reprezinta marci “de volum” precum
    Mazda, Opel sau Chevrolet.

    Pe de alta parte, marci precum Toyota, Peugeot, Fiat sau
    Hyundai, care se regasesc printre cel mai bine vandute zece
    branduri auto de import, au inregistrat in acest an scaderi peste
    cele ale pietei, cuprinse intre 31% in cazul marcii nipone si 60%
    in cel al constructorului coreean.

  • Retrospectiva 2010 – calendarul celor mai mari concedieri ale anului

    De la inceputul lui 2009, peste 400.000 de romani au intrat in
    randul somerilor. Este foarte mult, mai ales in conditiile in care
    ne apropiem rapid de momentul in care vom avea mai multi pensionari
    decat angajati. Cei mai loviti au fost bugetarii, care au fost
    eliminati pe rand din schemele de plata ale institutiilor de stat
    si care vor continua sa plece si in anul urmator.

    De altfel, anuntul autoritatilor romane de a disponibiliza, pana
    la finalul anului, peste 60.000 de angajati din sectorul public
    face ca numarul concedierilor anuntate sa fie de cinci ori mai mare
    decat cel al angajarilor la nivelul intregii Uniuni Europene,
    potrivit Raportului de monitorizare a pietei muncii, publicat de
    Comisia Europeana.

    Angajatii din Ministerul Transporturilor au avut anul acesta cel
    mai mult de suferit, in special cei de la CFR. Ei au fost printre
    primii care au fost anuntati ca vor ramane fara locul de munca, iar
    numarul vehiculat ramane impresionat chiar si pentru un an de
    criza, cand concedierile sunt un fenomen normal – 10.300 de oameni
    dati afara.


    Nici macar cea mai mare companie din Romania nu a fost ocolita
    de probleme. OMV Petrom a inceput anul cu un plan serios de
    disponibilizari – 3.000 de oameni. In top intra si Romtelecom, care
    este la al doilea val de plecari masive, dupa ce primul a avut loc
    acum doi ani, cand compania a renuntat la 2.500 de oameni. Compania
    a ales varianta negocierilor pentru incetarea colaborarii. Astfel,
    o parte a ales sa plece de bunavoie, in schimbul unor pachete
    compensatorii consistente, iar 400 de angajati au fost transferati
    catre Ericsson Romania inca din luna ianuarie.

  • Retrospectiva 2010 – Frana la fuziuni si achizitii

    Cel putin pentru piata de fuziuni si achizitii, anul 2010 a fost
    aproape dezastruos. Cifrele seci spun ca numarul de tranzactii
    semnate pe parcursul anului s-a ridicat la putin peste 100, cu 25%
    sub nivelul inregistrat in 2009, dar cu mult mai departe de varful
    din anul precedent, cand au fost incheiate peste 180 de achizitii,
    anul fiind mai prost chiar si decat 2005. Lucrurile stau chiar mai
    rau cand vine vorba de bani; tranzactiile din acest an au insumat
    doar 716 milioane de euro, cand in alti ani valoarea ajungea de
    ordinul miliardelor de euro. Pe scurt, suma a fost cam la jumatate
    fata de cea din 2009, un an mai slab decat 2004, cand piata
    ajunsese la 1,7 miliarde de euro si, un an mai tarziu, a explodat
    pana la un varf de 6,8 miliarde de euro, potrivit datelor
    Raiffeisen Investment.

    Dincolo de cifre, exista insa si cateva nuante. Cele mai multe
    dintre achizitiile materializate anul acesta pot fi explicate prin
    faptul ca preturile nu mai sunt la fel de mari ca in alti ani. Pe
    de alta parte, cumparatorii au profitat de situatia de criza si de
    dificultatile economice in care se aflau vanzatorii pentru a obtine
    conditii mai bune la negociere sau pentru a intra in posesia unor
    afaceri pe care altfel n-ar fi putut sa le cumpere, fie pentru ca
    erau prea scumpe, fie pentru ca proprietarii nu erau interesati sa
    vanda. Practic, asa se justifica atat valoarea mica a pietei, cat
    si numarul in scadere al tranzactiilor, cu atat mai mult cu cat o
    parte dintre vanzatori au preferat sa mai astepte pana cand isi va
    mai reveni economia sau macar pana cand afacerea va fi mai stabila
    asa incat sa obtina un pret mai bun.


    Trebuie spus totodata ca nu doar cea mai mare tranzactie din
    acest an – proiectul de birouri Floreasca Business Park din nordul
    Capitalei care a fost recent cumparat de fondul sud-african de
    investitii New Europe Property Investments pentru 100 de milioane
    de euro -, dar si alte cateva din fruntea clasamentului au fost in
    domeniul imobiliarelor, poate unul dintre cele mai afectate de
    criza. De altfel, pentru achizitia de astfel de proprietati au fost
    cheltuite anul acesta cele mai mari sume de bani, mai exact 146 de
    milioane de euro, conform Raiffeisen Investment, cifra care nu ia
    insa in calcul datoriile companiei achizitionate.

    Al doilea domeniu pe lista este retailul, unde au fost semnate
    tranzactii de 144 de milioane de euro; aici, vanzarea celor 96 de
    magazine Plus Discount din Romania catre Lidl, divizia de discount
    a grupului austriac Kaufland, pentru o suma estimata la 80 de
    milioane de euro este cea mai mare din industrie, urmata de
    preluarea Minimax Discount de catre grupul Mercadia Holland BV,
    dezvoltatorul magazinelor de proximitate Mic.ro in Capitala.


    Nu in ultimul rand, si sectorul energetic a fost una dintre
    vedetele acestui an pe piata de fuziuni si achizitii. Este vorba
    despre proiectul eolian “la cheie” cumparat de Petrom in aprilie
    2010, Wind Power Park, estimat sa intre in productie la jumatatea
    lui 2011. Pentru proiect, Petrom a alocat 100 de milioane de euro,
    suma incluzand atat achizitia (5-8 milioane de euro, potrivit
    estimarilor din piata), cat si dezvoltarea. Peisajul a fost
    completat de multe alte tranzactii cu valori reduse, de cateva
    milioane de euro, situatie intalnita si in domeniul serviciilor
    medicale, spre exemplu.

    Anul viitor este privit totusi cu oarecare optimism de cei
    implicati in piata de fuziuni si achizitii. Practic, toti cad de
    acord asupra faptului ca in 2010 a fost atins pragul de jos, iar in
    cel mai rau caz, tranzactiile semnate vor ramane la acelasi nivel
    si in 2011. “Nu ne putem astepta totusi la minuni anul viitor, mai
    ales ca tranzactiile tind sa dureze din ce in ce mai mult. De-abia
    peste doi ani se poate vorbi intr-adevar de o revenire”, spune
    Ioana Filipescu, managing director al Raiffeisen Investment
    Romania.

  • Personalitatea anului 2010: Exportatorul

    Cand fabrica de la Jucu s-a deschis in 2008, majoritatea
    angajatilor lucrau 12 ore pe zi si castigau mai putin de 300 de
    euro pe luna. Parea evident de ce fi nlandezii de la Nokia
    inchideau fabrica din Bochum ca sa-sI transfere aici productia.
    Acum, seful local al Cartel Alfa sustine ca salariul a crescut la
    Jucu la 400 de euro pe luna, mai mult decat castiga un doctor sau
    un profesor din zona, programul de munca are sanse sa scada la 8
    ore “in viitorul apropiat”, iar personalul fabricii a ajuns la
    1.200 de angajati cu contractpermanent si 1.800 cu contract
    temporar. In plus, fabrica Nokia si-a schimbat conceptul, de la
    productia de telefoane mobile ieftine pentru pietele din Europa de
    Est, Asia si Africa spre productia de telefoane inteligente.


    Clujul ar putea deveni una dintre cele mai atractive destinatii
    de investitii din Europa, in special in IT, conform KPMG, iar alte
    companii, atrase de “efectul Nokia”, si-au extins deja afacerile in
    zona, de la ING pana la Samsung, Daewoo si Emerson. Cele de mai sus
    sunt ceea ce a remarcat reporterul Deutsche Welle, afl at in vizita
    in tara unde s-au dus locurile de munca ale nemtilor de la Bochum
    in urma cu doi ani.


    Observatiile neamtului suna exact ca in articolele admirative de
    acum 3-4-5 ani despre Romania cea ieftina, muncitoare si atractiva
    pentru investitorii straini, desi acum tara e in recesiune, iar
    investitiile straine vor scadea de la 9 miliarde de euro in 2008 la
    mai putin de 4 miliarde anul acesta, conform estimarii UniCredit.
    Dar materialul Deutsche Welle este adevarat. Pentru ca el se refera
    la singura parte din economie care a mers bine de la inceputul
    crizei si pana acum – exporturile. La jumatatea anului, Mihai
    Ionescu, seful Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor din
    Romania (ANEIR), organiza o conferinta de presa unde anunta mandru
    “iesirea exporturilor din recesiune”.

    Dupa primele patru luni, exporturile crescusera la 10,82
    miliarde de euro, de la 8,76 miliarde in aceeasi perioada a lui
    2009, iar in martie siaprilie, exporturile fusesera chiar mai mari
    decat in lunile corespunzatoare dinaintea crizei. Masinile,
    echipamentele electrice, automobilele si alte vehicule au avut
    partea leului din livrarile peste granite – la fel ca in ultimii
    ani de boom economic.


    Este, evident, “mana strainilor” si a companiilor mari si foarte
    mari: cei mai importanti exportatori erau Automobile Dacia, Nokia
    Romania, Rompetrol Rafinare, ArcelorMittal Galati si OMV Petrom,
    adica firme cu actionari straini, iar in topul primilor 100 de
    exportatori nu erau decat patru companii cu capital majoritar
    autohton – Oltchim, Hidroelectrica, Interagro si Compa Sibiu. “Fara
    discutie, a fost sansa producatorilor romani de a fi integrati in
    multinationale. Daca ne uitam la producatori cum sunt Antibiotice,
    detinut in majoritate de stat, si Labormed, al carui proprietar e
    un fond de investitii, toate aceste companii incearca sa se extinda
    pe piete externe”, comenteaza Dragos Damian, CEO al
    Terapia-Ranbaxy, cel mai mare producator de medicamente generice
    din tara, exemplificand cu situatia de pe piata farmaceutica.

    “In ziua de azi, ideea de a vinde doar in piata ta nu mai
    exista. Automat te plafonezi si risti sa te stingi la un moment
    dat. Cand esti ancorat in supply-chain-ul unui grup multinational,
    ai cea mai buna sansa de a continua sa te dezvolti: atat pe piata
    interna, vorbind de operatiuni comerciale, cat si de a transfera
    productia din alte tari catre Romania si de aici produsul finit sau
    intermediar sa ajunga catre alte tari”, spune managerul.