Tag: private banking

  • Cei mai bogaţi 16.000 de români pe care se bat bancherii au 3,7 mld. euro în depozite

    Circa 16.500 de per­soa­ne aveau la sfâr­şitul anului tre­cut depozite mai mari de 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de 16,2 miliarde de lei (echivalentul a 3,7 mld. euro) potrivit celor mai recente date publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor. Depozitele bancare sunt ga­ran­tate în cazul falimentului in­sti­tuţiei de credit doar în limita a 100.000 de euro, riscul pentru su­me­le care depăşec acest plafon fi­ind asumat integral de către client. Numărul deponenţilor care au în cont sume de peste 100.000 de euro a crescut cu 30% în ultimii doi ani, dar volumul total al depozitelor a scăzut cu echi­va­lentul a 200 mil. euro, astfel că va­loarea medie a unui depozit s-a redus de la peste 300.000 de euro la circa 225.000 de euro. Aceasta înseamnă că o parte din clienţi şi-au împărţit econo­mi­ile în depozite mai mici pentru a intra sub schema de garantare, în timp ce alţii au ales plasamente mai profitabile.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Arată-mi ce card ai ca să-ţi spun cine eşti

    Europa Centrală şi de Est “rămâne motorul de creştere al Europei”, în ciuda imprevizibilităţii pieţelor financiare, oferind în continuare oportunităţi pentru creditarea bancară; dacă piaţa imobiliară nu creşte deocamdată şi “investiţiile aşteaptă vremuri mai bune”, există însă cerere pentru capital de lucru din partea companiilor, iar activitatea în agricultură, producţie, comerţ sau infrastructură are perspective bune, mai ales în condiţiile unei absorbţii mai bune a fondurilor europene.

    Verdictele de mai sus sunt ale lui Marco Esposito, vicepreşedinte executiv al UniCredit Ţiriac Bank şi cel care conduce divizia de Corporate Investment Banking & Private Banking a băncii. Esposito afirmă că dacă economia şi creditarea îşi revin, atunci activitatea de creditare a băncii va creşte la rândul ei mai mult decât piaţa.

    O detaliere de principiu a situaţiei a făcut-o Răsvan Radu, preşedintele băncii, cu ocazia anunţului de săptămâna trecută privind rezultatele financiare pe 2011. Potrivit lui Radu, potenţial de creditare ridicat au IMM-urile şi proiectele cu fonduri europene care au nevoie de cofinanţare. În rest însă, “contextul rămâne lipsit de oportunităţi de creştere” şi “nu este de aşteptat o redresare rapidă a economiei în 2012, având în vedere încetinirea ritmului de creştere în zona euro şi nivelul încă redus al cererii interne”.

    Anul trecut, profitul băncii a scăzut cu aproape 7%, la 160 mil. lei, însă banca a reuşit să-şi majoreze portofoliul de credite cu 17,2% anul trecut faţă de sfârşitul lui 2010, până la aproape 16 mld. lei, ceea ce înseamnă una dintre cele mai bune rate de creştere de pe piaţă. Creditele corporate au crescut cu 20%, cele pentru IMM cu 33%, iar cele ipotecare cu 21%. În schimb, creditele de consum s-au redus cu 20%, în timp ce depozitele au avansat cu 5%. UniCredit Ţiriac Bank ocupă locul al cincilea în sistemul bancar din România, după valoarea activelor.

    Dacă declaraţiile de mai sus ale lui Esposito apar mai optimiste decât cele ale lui Răsvan Radu, explicaţia ţine de context: bancherul italian a vorbit la recenta lansare a unor carduri exclusiviste adresate acţionarilor şi managerilor din corporaţii şi clienţilor de private banking, adică segmentul de clientelă cel mai puţin afectat de scăderea puterii de cumpărare în anii de criză şi prin excelenţă capabil să producă venituri pentru bănci, deşi bancherii vorbesc despre el mai puţin decât despre IMM-uri sau fermieri.

    Chiar acum câteva săptămâni, cea mai mare bancă din România, BCR, anunţa o reorganizare şi relansare a diviziei de private banking, estimând că piaţa acestor servicii înseamnă circa 4.000 de clienţi, cu active financiare plasate în ţară de circa 4 mld. euro.

  • Ce au invatat bancherii din principiul “ban la ban trage”

    “Ca sa nu umblam la plasamentele actuale si nici sa nu ratati o
    oportunitate de a investi, va putem acorda un credit la o dobanda
    avantajoasa, pe masura bonitatii pe care v-o asigura activele
    financiare pe care le detineti la banca noastra” – poate fi formula
    fericita in care si clientul de private banking si bancherul sunt
    multumiti. Iar apetitul acestei categorii de clientela de top
    pentru investitii realizate din credite tinde sa dea semne de
    revenire.

    “Vedem in ultimele saptamani o renastere a interesului la
    accesarea de credite, de pilda pentru investitii in real estate,
    dar si pentru investitii de portofoliu, ceea ce cred ca reprezinta
    un semn bun”, spune Rasvan Radu, presedintele executiv al UniCredit
    Tiriac Bank – unul dintre jucatorii cu ambitii pe segmentul
    clientilor de lux.

    La sfarsitul lunii martie filiala locala a grupului italian
    UniCredit ajunsese la un portofoliu de active de 270 mil. euro
    lasate in grija de clientii cu active lichide de peste 200.000 de
    euro, in crestere cu 30% fata de nivelul din 2009. Adica si aceasta
    categorie de clienti a fost impinsa de criza sa “tina de bani”.
    Acum, Radu remarca inclusiv o categorie de clienti de acest tip
    interesati sa investeasca in sectorul energetic. “Unii sunt foarte
    proactivi pe aceasta zona.” Desi proiectele din domeniu se
    aglomereaza de la o zi la alta, iar Dobrogea nu mai are mult pana
    sa fie impanzita de morile de vant albe, Radu crede ca inca nu se
    poate vorbi despre o “bula” – “potentialul nu a fost inca atins”.
    In anii de dinaintea crizei mirajul castigurilor fabuloase cu efort
    minim de pe piata imobiliara ii contaminase si pe clientii de
    private banking ai bancilor, care ajunsesera sa dea acestui sector
    o pondere consistenta in portofoliile de investitii personale.
    Caderea acestei piete a antrenat un flux invers, banii fiind mutati
    din plasamente imobiliare in active cu grad cat mai mare de
    lichiditate, dupa un model comportamental specific perioadelor de
    criza.

    Dupa o perioada in care piata de real estate a inghetat si
    cumparatorii au tot asteptat scaderi de preturi mai mari si mai
    mari, bancherii sesizeaza o anumita dezmortire, iar clientii de
    private banking se arata prezenti pe acest front intr-o miscare
    datatoare de ceva optimism pe o piata bancara altminteri inca
    deprimata per ansamblu.

    SEF NOU LA DIVIZIA PRIVATE BANKING A UNICREDIT
    Anca Eremia, 30 de ani, care in ultimul an a fost responsabila cu
    vanzarile de private banking ale UniCredit, asteapta aprobarea BNR
    pentru a prelua pozitia de director de private banking. Ea a fost
    desemnata pentru acest post din aprilie, cand Octavia Cutus a
    plecat la rivalii de la ING dupa numai un an de activitate in banca
    italienilor. Reteta noului sef merge pe filosofia standard a
    acestei game de servicii bancare: “relatii pe termen lung,
    consolidate cu incredere, discretie si profesionalism”. Echipa de
    private banking a UniCredit include in prezent 15 oameni. Pe langa
    Bucuresti, unde banca are o sucursala dedicata intr-o zona
    centrala, sunt acoperite cu consilieri de investitii alte cinci
    orase mari: Brasov, Constanta, Cluj- Napoca, Timisoara si Iasi.
    Pana la jumatatea anului urmeaza sa intre integral in functiune
    aplicatia online care le permite clientilor sa-si vizualizeze
    portofoliul la zi, pe langa simularile de randamente potentiale si
    analize pe baza raportului risc/randament.

    BCR TENTEAZA CLIENTII DE PRIVATE BANKING CU BLAZONUL
    AUSTRIECILOR DE LA ERSTE
    BCR, cea mai mare banca de pe piata, se pregateste sa-si relanseze
    oficial noua oferta pentru clientii cu averi mari, sub brandul
    Erste Private Banking. Dupa aproape un an de pregatiri, asimilare a
    standardelor austriece, intarire a echipei cu oameni din piata de
    capital sau cu experienta in trezorerie si un sediu nou dedicat in
    zona Aviatorilor-Primaverii, BCR iese la vanatoare de clienti cu
    active lichide de peste 200.000 de euro. Un carlig “important”
    folosit pentru clientela de acest tip il reprezinta plasamentele in
    aur, inclusiv fizic, sub forma de lingouri sau monede aduse din
    Austria. Evaluarile Erste sustin ca inca nu se poate vorbi despre
    un “bubble” pe pretul aurului, recomandandu-l la investitii ca pe o
    alta valuta.

  • John Bell, RBS Bank: Romania ramane o piata a creditului de retail

    “Romania este in continuare o piata a creditului de retail. Cred
    in potentialul acestui segment si sunt entuziast in privinta
    perspectivelor lui”, a spus Bell, referindu-se atat la potentialul
    creditarii pentru persoanele fizice, cat si in particular la
    categoria de clienti cu venituri ridicate, care inseamna
    aproximativ 10% din populatie.

    In prezent, banca are o penetrare de 3% din segmentul clientelei
    potentiale cu venituri peste medie si exista premisele ca peste 3-4
    ani penetrarea sa ajunga la 10-15%, avand in vedere ca de cele mai
    multe ori acesti clienti nu sunt serviti in mod optim de serviciile
    bancare generaliste, in opinia lui John Bell.

    Pentru clientii cu veniturile cele mai mari, RBS Bank Romania ofera
    servicii de private banking prin divizia Royal Preferred Banking,
    infiintata in 2007 si care anul trecut a depasit pragul de 1.500 de
    clienti, in crestere cu peste 60% fata de 2008. Valoarea activelor
    aflate in administrare de aceasta divizie era de 150 de milioane de
    euro.

    La nivelul pietei de retail bancar, masurata la nivelul lunii
    septembrie, soldul creditelor de consum a scazut cu 10,7% fata de
    anul trecut, la 15,38 miliarde de euro, cel al creditelor ipotecare
    a crescut cu 14,26%, la 6,55 miliarde, in special ca efect al
    programului Prima Casa. Piata cardurilor s-a redus cu 2%, la 2,2
    miliarde de euro, in timp ce depozitele bancare ale populatiei s-au
    marit cu 2,64%, la 23,6 miliarde de euro, conform datelor
    prezentate de RBS.

    In privinta creditarii corporate, RBS Bank Romania are ca tinta sa
    atinga in doi ani o penetrare de 50% din topul celor mai mari 1.000
    de companii din tara din punctul de vedere al cifrei de afaceri,
    fata de 30% in prezent, a declarat Radu Ropota, directorul diviziei
    de corporate banking. “Vrem ca atunci cand au un proiect de
    finantat, la noi sa sune prima data”, afirma Ropota.

    In prezent, RBS Bank Romania are un portofoliu de circa 2.000 de
    clienti persoane juridice, iar volumul total al finantarilor
    acordate se ridica la 500 de milioane de euro. Distributia este
    echilibrata – companii din energie, auto, materiale de constructii,
    FMCG, in general firme care au nevoie de capital de lucru, nu pot
    sau nu vor sa se finanteze de pe pietele externe si au perspective
    de crestere. “Noi n-am fost implicati in industriile cu grad mare
    de ciclicitate”, spune Ropota, dand ca exemplu sectorul imobiliar,
    de pe urma caruia multe institutii de credit au acum
    probleme.

    In plus, banca are capacitatea de a se finanta autonom de pe piata
    locala, ceea ce poate fi un atu pentru clientii sensibili la
    fenomenul de “creditare pe credit” din sistemul bancar de pana la
    criza. “Capacitatea de finantare de pe piata interna traduce un
    management strans al riscului”, afirma Cosmin Bucur, seful diviziei
    pentru piete globale.

    Cosmin Bucur apreciaza ca elementele cu care banca se poate
    diferentia in ochii clientilor sunt timpul de livrare a produselor
    (viteza de reactie, facilitata de infrastructura bancii),
    caracterul inovator al produselor (atunci cand este vorba de un
    produs bancar mai sofisticat, aceasta va conta mai mult decat
    pretul, considera Bucur, care mizeaza pe o migrare a clientilor
    catre astfel de produse, de la conturile clasice de depozit sau
    credit) si instruirea personalului (politica de training este
    astfel organizata incat, de pilda, bancherul din sucursala are
    aceeasi pregatire ca si bancherul din trezoreria centrala).

    RBS are operatiuni in Romania de 15 ani (pana in 2008, cand a fost
    preluata de Royal Bank of Scotland, banca a functionat sub numele
    de ABN Amro Romania) si are 28 de sucursale in 15 orase. Anul
    trecut, banca a avut un profit net de 103 milioane de euro si o
    cota de piata de 2,2% dupa active. Grupul-mama, Royal Bank of
    Scotland, detinut in proportie de peste 80% de statul britanic, a
    avut in al treilea trimestru o pierdere neta de 1,3 miliarde de
    euro, comparativ cu o pierdere de 1,8 miliarde in aceeasi perioada
    a anului trecut.

  • UniCredit Private Banking: Milionarii isi pierd increderea in banci, din cauza crizei

    Unii dintre cei intervievati iau in considerare iesirea partiala
    de pe pietele financiare, iar imaginea bancilor in ochii lor are
    probleme, intrucat acestea par sa fie mai preocupate de vanzarea
    produselor lor decat de a oferi consiliere personalizata de
    investitii, arata rezultatele sondajului, care a avut drept
    subiecti peste 100 de clienti cu venituri mari din Germania,
    Austria, Polonia si Italia.

    “Ceea ce parea un sistem foarte rezistent si o piata ce functiona
    bine a devenit mai intai un cazinou si acum un teren minat”, arata
    raportul UniCredit, preluat de Reuters. “Toata lumea va incepe, incet si in
    decurs de cativa ani, sa gandeasca altfel banii, investitiile,
    bancile si consilierea financiara.”

    Andreas Woelfer, seful UniCredit Private Banking, declara ca multi
    clienti vor consiliere, insa isi pierd increderea in banci din
    cauza crizei si sunt mai dispusi sa ceara o a doua sau a treia
    opinie in privinta modului in care ar fi bine sa-si investeasca
    banii.

    Aceasta a intensificat concurenta intre banci si face industria
    financiara sa depuna eforturi mai mari pentru a recapata increderea
    clientilor. “Trebuie sa fii mai deschis in a le intelege afacerile,
    scopurile si viata, si nu numai sa te concentrezi asupra
    performantei unei mici parti din activele lor lichide”, spune
    bancherul.

    UniCredit Private Banking si-a schimbat modul de interactiune cu
    clientii bogati, concentrandu-se mai mult pe abordarile
    conservatoare si orientate spre valorile familiei. “Valorile
    acestor oameni sunt mult mai asemanatoare cu cele ale restului
    populatiei decat se crede in mod obisnuit”, adauga Woelfer.

  • Peste 12.000 de romani au mai mult de 100.000 de euro in banci

    Valoarea totala a depozitelor constituite de romanii bogati la
    banci a ajuns la jumatatea anului la echivalentul a 4 mld.
    euro.

    Dupa ce la inceputul anului dobanzile la depozite au scazut
    agresiv, in ultimele luni bancile au preferat sa plateasca mai mult
    pentru resursele atrase decat sa piarda din clienti.

    Valoarea depozitelor garantate mai mari de 100.000 de euro a
    crescut in al doilea trimestru cu 4,4% fata de primele trei luni
    ale anului, conform datelor Fondului de Garantare a Depozitelor in
    Sistemul Bancar. Din ce in ce mai multe banci s-au orientat spre
    asa-numitul segment de “affluent banking” format din clienti cu
    venituri peste medie, vazuti ca o sursa de comisioane in schimbul
    unor servicii suplimentare, in conditiile in care creditul de
    retail nu-si revine.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum te privesc bancherii cand ai un milion de euro in cont

    “Traderii nu sunt niste diavoli, iar private bankingul nu
    inseamna evaziune fiscala”, spunea saptamana trecuta Frédéric
    Oudéa, presedintele Société Générale, intr-o conferinta organizata
    la Londra, facand referire la problemele de imagine cu care se
    confrunta bancherii si care au generat o reticenta considerabila a
    clientilor fata de serviciile lor.

    Capitalul de imagine pe care bancherii incearca sa-l creeze
    diviziilor de private banking isi gaseste deci doua explicatii:
    prima ar fi aceea ca evolutia segmentului de retail bancar
    traditional s-a oprit, iar a doua tine de nevoia bancilor de a
    atrage clienti care dispun de lichiditati importante.

    Cu toate acestea, bancile nu se grabesc sa recurga la
    compromisuri majore si sa relaxeze plafoanele de acceptare a
    clientilor care vor sau au nevoie de un bancher personal. Ba chiar
    dimpotriva. Monica Ionescu, sefa departamentului de private banking
    al UniCredit, explica aceasta “rigiditate” pe care o manifesta
    bancile prin faptul ca serviciile de private banking sunt prin
    definitie elitiste. Cand limita este fixata prea jos si accesul
    este prea usor, produsul nu mai este elitist din punctul de vedere
    al clientului si, de asemenea, devine si ineficient pentru
    banca.


    “Un bancher personal are un portofoliu restrans de clienti
    comparativ cu cel din alte arii de business, tocmai pentru ca este
    vorba de servicii de top. Limita noastra de acces la serviciile de
    private banking a fost aliniata cu cea a diviziei si a Europei
    Centrale si de Est. Comparativ cu 2008 am crescut pragul de intrare
    in categoria clientilor de private banking”, spune Ionescu. In
    prezent, pragurile minime de plasament initial de la care clientii
    bancilor din Romania pot apela la un bancher personal variaza intre
    40.000 si 300.000 de euro, in functie de banca.

    Pana acum, divizia de profil a UniCredit nu a pierdut niciun
    client, iar cresterea de active este de peste 60% fata de anul
    trecut. Cel mai mare cont administrat acum depaseste 35 de milioane
    de euro. “In urma aplicarii noilor limite de accedere la aceste
    servicii, numarul clientilor va fi in jur de 800. Asa cum spuneam,
    este foarte important sa mentinem calitatea serviciilor la
    standarde foarte ridicate”, adauga Monica Ionescu.

  • Ce castiguri aduce bancherul privat

    "Unii clienti ne suna chiar de zece ori pe zi“, spune Monica Ionescu, head of private banking la UniCredit Tiriac, referindu-se la cea mai clara caracteristica a serviciilor de private banking – relatia preferentiala intre bancherul personal si clientul sau, caruia trebuie sa-i ofere toate informatiile de care are nevoie ca sa aleaga unde-si investeste banii.

    Mai departe, fata de cele cateva procente de castig ale unui client ce-si pastreaza economiile intr-un depozit bancar obisnuit, randamentele pe care spun ca le pot obtine bancherii „personali“ sunt mult mai atragatoare. „In conditii normale, la un portofoliu mediu, se poate obtine un castig de 15-20%“, sustine Monica Ionescu.

    Si, nici mai mult nici mai putin, pentru astfel de servicii bancherii nici nu percep comisioane. Prea frumos ca sa fie adevarat? In primul rand, pentru a avea acces la astfel de servicii de private banking, un client trebuie sa aiba in cont o suma minima de bani – stabilita in mod uzual de bancile romanesti in intervalul 75.000-100.000 de euro.

    „Sub limita asta e destul de greu sa faci private banking cu adevarat“, considera Ionescu, adaugand ca limita de 100.000 de euro este practicata de grupul din care face parte in toate tarile din Europa Centrala si de Est.

    Acelasi prag de o suta de mii de euro in disponibilitati lichide este valabil si in cazul BRD-Société Générale sau al ING Bank, in timp ce Bancpost a stabilit stacheta mai sus, la un minim al averii de 250.000 de euro. In fapt, chiar si aceasta valoare, destul de ridicata pentru piata romaneasca, este semnificativ sub ceea ce se practica pe alte piete mai dezvoltate.

    Spre exemplu, pe piata ceha, CSOB, o banca universala ce face parte din grupul belgian KBC, ofera serviciul de private banking doar clientilor ce au minim un depozit de 300.000 de euro (10 milioane de coroane cehe), potrivit directorului de comunicare al bancii, Katerina Bednarova, citata de Czech Business Weekly.

    Lombard Odier Darier, una dintre cele mai mari case de private banking din Europa, practica pentru piata ceha o limita minima de un milion de euro (27 de milioane de coroane), potrivit aceleiasi surse, in timp ce Sal. Oppenheim jr. „se multumeste“ cu un minim de aproximativ 600.000 de euro (15 milioane de coroane).

    Lombard Odier Darier face parte dintre bancile ce au notificat inca de la inceputul anului trecut Banca Nationala a Romaniei pentru a oferi servicii in baza pasaportului european, alaturi de alte banci cu tradit ie de sute de ani in private banking (precum Credit Suisse Luxemburg sau JP Morgan International Bank).

    Pentru astfel de grupuri internationale, clientii romani pot fi interesanti doar daca au macar jumatate de milion de euro in conturi, noteaza directorul de private banking al UniCredit Tiriac. Tot ea adauga insa ca „vin clientii si ne spun ca au fost abordati de aceste banci“, care au intuit potentialul unei piete in dezvoltare, din care marile averi nu lipsesc. UniCredit Tiriac are in prezent peste 1.000 de clienti de private banking, cu o medie a activelor per client de circa 200.000- 250.000 de euro, si active totale administrate de peste 200 de milioane de euro.

    „Atata vreme cat exista posibilitatea de a accesa un astfel de serviciu din Elvetia si pentru roma ni, nu am dubii ca se gasesc si clienti care sa o faca“, completeaza Sorin Mititelu, director executiv al directiei de dezvoltare a afacerilor si produse de retail din BCR. Departamentul pe care il coordoneaza are circa 4.000 de clienti, iar clientul mediu are un milion de lei active lichide (circa 270.000 de euro), dupa spusele lui Mititelu.

    Desi admite ca marile grupuri internationale de private banking vor atrage clientii romani datorita traditiei pe care o au in acest segment si datorita notorietatii, „in private banking contactul cu un bancher personal este extrem de important“, afirma Octavia Cutus, managerul departamentului de administrare a averilor la Raiffeisen Bank. „Fiind vorba de fondurile proprii, este important sa cunosti persoana care administreaza acesti bani.“

  • Sucursala UniCredit pentru private banking

    In prezent, UniCredit are peste 1.000 de persoane pentru acest tip de servicii si un portofoliu total de active de peste 200 de miliarde de euro la sfarsitul anului 2007. Rata de crestere a activelor din administrare a fost de peste 50% in ultimul an, comparativ cu anul 2006, potrivit unui comunicat de presa transmis de banca.

    Pentru moment serviciile de private banking ale UniCredit sunt disponibile doar in Bucuresti insa pe parcursul anului 2008 vor fi lansate si in alte orase din tara.

    Piata clientilor cu disponibilitati importante a intrat, in ultimii ani, tot mai mult in atentia bancherilor. Treptat si limita inferioara a disponibilitatilor necesare in cont pentru a clasifica un client in categoria celor eligibili pentru servicii de private bankig a scazut sub pragul de 100.000 de euro.

    Astfel, din ce in ce mai multi bancheri au sesizat ca exista potential de business pentru private banking si printre oamenii ce au ceva mai putine fonduri disponibile, ramanand totusi in aceeasi sfera a "oamenilor cu bani".

    Unul dintre exemple este ABN Amro, care a lasnat un astfel de serviciu in toamna anului trecut, si ai caror oficiali identificau la momentul respectiv o piata potentiala in prezent de 100.000 de clienti. Potrivit acelorasi estimari, in cinci-sapte ani aceasta piata va ajunge la jumatate de milion de persoane.

    In esenta, serviciile de private banking includ intermedierea personalizata de investitii (in urma unei analize a profilului de risc si a apetitului pentru diferite tipuri de plasamente pentru fiece client in parte), acordarea de conditii preferentiale pentru anumite produse (rate de dobânzi negociabile pentru depozite, acordarea de credite in conditii preferentiale, produse din categoria Gold etc.) – toate insotite de un tratament aparte (servicii disponibile non-stop sau existenta unui bancher personal, spre exemplu).

    Pentru a asigura confidentialitatea si discretia in cazul acestor clienti, tot mai multe banci au inceput sa deschida unitati speciale, asa cum face acum si UniCredit. Locatiile dedicate se gasesc in general in marile orase, in zonele de lux sau foarte centrale, precum Bucuresti, Constanta, Brasov, Timisoara, Iasi etc.