BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Grecia isi plateste obligatiunile ajunse la scadenta, pietele raman sub presiune

    “Am platit toata suma, fara nicio problema”, a declarat Frangiskos Dasiras, manager in cadrul agentiei.

    In aceasta saptamana, Grecia a primit prima transa, de 20 de
    miliarde de euro, din pachetul de credite pe trei ani de 110
    miliarde de euro de la UE si FMI.

    Pentru tot anul 2010, volumul total al obligatiunilor care ajung
    la scadenta se ridica la aproximativ 54 de miliarde de euro. In
    martie, economistii Commerzbank estimau volumul obligatiunilor
    angajate de Grecia, indiferent de momentul scadentei, la 290 de
    miliarde de euro, respectiv mai mult de dublu fata de cel al bancii
    americane Lehman Brothers inainte de faliment, in septembrie
    2008.

    “EURO ESTE IN PERICOL”

    La bursa din Atena, majoritatea actiunilor au cazut insa
    miercuri, in linie cu evolutia slaba a burselor din Europa si SUA,
    determinata de decizia de marti a Germaniei de a interzice
    operatiunile speculative de “naked short selling” (cand traderii se
    angajeaza in vanzarea de actiuni, cu scopul de a le rascumpara mai
    tarziu cu profit, nu numai inainte de a le imprumuta, dar si
    inainte de a se asigura ca au cum sa le imprumute; folosirea
    agresiva a acestei practici a dus la prabusirea actiunilor Lehman
    Brothers in 2008).

    Explicatia pentru scaderea pietelor a formulat-o Greg
    Gibbs    , strateg pentru tranzactiile valutare al RBS din Sydney:
    “Interdictia creeaza impresia ca autoritatile percep probleme mai
    mari decat ceea ce apare acum la suprafata, iar aceasta stimuleaza
    nervozitatea si teama”. Gibbs adauga ca “daca nu mai ai voie sa
    vinzi obligatiuni si actiuni in Europa, atunci nu mai ai ce face
    decat sa vinzi euro ca sa-ti exprimi perceptia negativa”, ceea ce
    echivaleaza cu o promisiune clara ca moneda euro va fi si de acum
    incolo supusa presiunilor de vanzare din partea investitorilor.

    Miercuri, euro a scazut la 1,2199 dolari, fata de 1,22 la
    inchiderea de marti de la New York.

    Derek Halpenny, strateg pentru tranzactiile
    valutare la Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ din Londra, merge cu
    sugestia mai departe si se intreaba daca nu cumva Berlinul a impus
    interdictia fiindca se tem pentru bancile din Germania, a caror
    expunere pe Grecia, Spania, Irlanda si Portugalia in 2009 a fost
    estimata de Banca Reglementelor Internationale la 514 miliarde de
    euro, mai mare decat a oricaror alte banci din zona euro.
    “Investitorii se intreaba daca autoritatile germane nu vad ceva ce
    noi nu vedem inca, asa incat cauta sa impiedice vanzarea
    speculativa de actiuni ale acestor banci.”

    Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri ca “euro
    este in pericol” si a cerut actiuni urgente din partea UE de a
    stopa “extorcarea” practicata pe pietele financiare. Ea a spus ca
    UE are nevoie de un cadru care sa poata reglementa comportamentul
    fiscal al statelor membre si, la nevoie, sa poata administra
    insolventa acestora.

    BANCILE GRECESTI IN VIZOR

    Bursa din Atena a scazut cu 2,98%, cele mai afectate fiind
    companiile listate din sectorul financiar (4,39%),in special
    Piraeus Bank, Eurobank si Alpha Bank.

    Intr-un raport difuzat miercuri, brokerii de la Bank
    of America-Merrill Lynch     au redus tinta de pret pentru
    actiunile bancilor grecesti, luand in considerare perspectiva de
    profit si de costuri a acestora, precum si majorarea provizioanelor
    si climatul de fiscalitate crescuta din Grecia. Tinta de pret
    pentru Alpha Bank s-a redus de la 9,8 euro la 7,1 euro, iar pentru
    National Bank of Greece (NBG) de la 24 la 16 euro, insa
    recomandarea de cumparare a fost pastrata. BofA-ML noteaza ca, fata
    de alte banci grecesti, Alpha Bank si NBG au rate de adecvare a
    capitalului mai bune, iar NBG are avantajul unei diversificari mai
    bune a afacerilor, gratie operatiunilor din Turcia.

    Pentru Eurobank si Piraeus, recomandarea s-a schimbat de la
    “buy” la “neutral”, iar tinta de pret pentru Piraeus a scazut de la
    9,4 euro la 6 euro. “Piraeus are o profitabilitate sub medie,
    calculat inainte de provizioane, si o capitalizare de baza mai
    redusa decat Alpha Bank sau NBG, ceea ce o expune mai mult daca
    recesiunea se prelungeste”, noteaza analistii BofA-ML.

    Toate cele patru banci au operatiuni in Romania.

  • BCE cumpara obligatiuni de 16,5 mld. euro ale tarilor cu probleme din eurozona

    Suma este la nivelul inferior al asteptarilor analistilor, scrie
    Financial Times, si in linie cu declaratiile
    facute de conducerea bancii conform carora interventia BCE pe piete
    nu va implica sume masive. Banca nu a detaliat cui apartin
    obligatiunile cumparate si nici scadenta acestora, insa operatiunea
    a vizat in mod cert titluri emise de statele in cazul carora
    investitorii au crescut dobanzile cerute pentru obligatiuni, in
    primul rand Grecia. Costurile de indatorare au urcat, pe parcursul
    ultimelor saptamani, si pentru Portugalia, Spania, Irlanda si
    Italia.

    BCE a anuntat ca marti dimineata va lansa o operatiune de
    sterilizare a lichiditatii create in piata de cumpararea
    obligatiunilor, printr-o licitatie de depozite la o saptamana, cu
    dobanda variabila. O noua operatiune similara va fi lansata
    saptamana viitoare, cu acelasi scop, urmand declaratiilor
    presedintelui BCE, Jean-Claude Trichet, ca din ratiuni de mentinere
    a inflatiei sub 2% in zona euro, banca nu are intentia sa urmeze
    exemplul din 2008 al Rezervei Federale a SUA si al Bancii Angliei,
    de a trece la o politica de “relaxare cantitativa” – cumpararea de
    obligatiuni pentru a injecta cantitati mari de bani in piata, in
    momente de criza de lichiditate.

    Prin intermediul licitatiei de depozite, bancile vor avea
    posibilitatea sa obtina o dobanda de pana la 1%, apreciaza analistii, mult mai mare decat cea
    oferita de BCE pentru facilitatea de depozit overnight, de
    0,25%.

    Analistii UniCredit calculeaza ca suma angajata
    de BCE saptamana trecuta reprezinta circa 2% din totalul datoriilor
    acumulate de Irlanda (82 miliarde de euro), Portugalia (97
    miliarde), Grecia (258 miliarde) si Spania (400 de miliarde). Prin
    urmare, achizitiile de saptamana trecuta “ar trebui sa fie urmate
    de cumpararea unor obligatiuni in valoare de inca 70 de miliarde de
    euro, pentru a ajunge la 10% din volumul total al datoriilor”.

  • Grecia va primi marti 14,5 mld. euro de la statele zonei euro

    Sursa a confirmat informatia aparuta luni in presa elena.

    Banca Greciei a primit la 12 mai 5,5 miliarde de euro de la
    Fondul Monetar International (FMI). Fondul contribuie cu 30 de
    miliarde de euro la planul de sprijinire a Greciei, iar statele din
    zona euro cu 80 de miliarde de euro.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Fuga de euro continua, investitorii au pariat 18 mld. de dolari contra monedei europene

    Ulterior, moneda /euro a
    recuperat     din scadere, ajungand in jur de 1,235 dolari, iar la
    New York a ajuns la 1,237. Tendinta de iesire de pe euro si
    orientare spre investitii mai sigure, in principal aurul, se
    manifesta insa in continuare. “Aurul e cel mai sigur. Nu-ti aduce
    dobanzi sau dividende, dar cui ii pasa? Zona euro e ca o casa din
    carti de joc”, declara un trader pe aur din Europa, citat de
    Reuters.

    Pentru perioada imediat urmatoare, parerile sunt impartite: cu
    certitudine exista un potential speculativ enorm, avand in vedere
    ca datele Comisiei pentru Tranzactii la Termen pe Marfuri din SUA
    (Commodity Futures Trading Commission) vorbesc deja de contracte
    short – pariuri pe scaderea euro – in valoare totala de nu mai
    putin de 18 miliarde de dolari. In aceasta perspectiva
    trebuie interpretate estimarile care vorbesc de o iminenta atingere
    a paritatii euro-dolar (la care nu s-a mai ajuns din 2002 incoace)
    sau chiar de o cadere sub pragul paritatii.

    La New York, pretul petrolului cu livrare in iunie a scazut luni, ajungand pentru prima data in
    ultimele trei luni sub 70 de dolari pe baril.

    De partea cealalta, exista insa analisti care se indoiesc ca
    imbulzeala investitorilor de a vinde euro este o strategie
    castigatoare. Economistul Jim O’Neill de la Goldman Sachs crede ca
    nu se va trece de pragul de 1,21 dolari, calificat deja drept “un
    nivel ieftin” la care se pot cumpara active legate de euro.
    Analistii Commerzbank vorbesc de 1,2135 ca
    urmatorul nivel spre care se indreapta cursul.

    Ewald Nowotny, membru al Consiliului Bancii
    Centrale Europene, a declarat ca euro “se tranzactioneaza in marje
    normale” si ca nu exista nici un “motiv de isterie”. Deocamdata,
    ministrii de finante ai zonei euro sunt asteptati sa furnizeze mai
    multe detalii despre pachetul de sustinere a stabilitatii
    financiare in eurozona, in valoare oficial declarata de 750 de
    miliarde de euro, mai exact sa fie precizate conditiile pe care
    statele zonei ar trebui sa le indeplineasca pentru a-si reduce
    deficitele si datoria publica si sanctiunile ce le pot fi aplicate
    daca nu le respecta.

    Cancelarul german Angela Merkel a admis, duminica, faptul ca
    anuntul din 9 mai privind pachetul de stabilitate a reprezentat mai
    mult un mod de a “cumpara timp” in fata asaltului de pe piete,
    fiindca e nevoie de timp pentru a reduce diferentele de
    competitivitate si de deficite intre tarile membre. “Daca ignoram
    aceasta problema, n-o sa fim capabili sa calmam situatia de pe
    piata”, a spus ea, nu insa fara a condamna speculatiile contra
    euro, care impun, in opinia ei, reglementari noi pentru
    tranzactiile de pe pietele financiare.

    Premierul Greciei, Giorgios Papandreou, a declarat pentru ziarul german
    Handelsblatt ca, impreuna cu Angela Merkel, cu presedintele francez
    Nicolas Sarkozy si cu presedintele Eurogrupului (ministrii de
    finante din zona euro) a discutat posibilitatea de a-i trimite o
    scrisoare presedintelui american Barack Obama, in care sa-i ceara
    sa limiteze sau sa interzica de tot tranzactiile cu CDS (contracte
    de asigurare contra riscului de neplata, in virtutea carora
    investitorii castiga tocmai atunci cand un stat sau o companie
    nu-si mai pot rambursa datoriile). “Tarile G20 doresc sa discute
    acest subiect”, a afirmat premierul elen. Papandreou a criticat si
    el pietele financiare, pe motiv ca “au reactionat exagerat” la
    criza datoriilor grecesti, si a acuzat speculatorii ca incearca sa
    intretina panica.

  • Uniunea Fiscala Europeana?

    Saptamana trecuta, anunturile facute de guvernul Spaniei si cel
    al Portugaliei privind planurile de reducere a deficitelor bugetare
    au potolit intrucatva pesimismul pietelor si au sustinut cursul
    monedei europene. Premierul spaniol José Zapatero a declarat ca
    guvernul lui va reduce deficitul de la 11% la 6% din PIB in
    urmatorii doi ani, ceea ce inseamna economii de 15 mld. euro –
    intre altele prin scaderea cu 5% a salariilor in sectorul public,
    cu 15% a celor din aparatul guvernamental, inghetarea pensiilor,
    taierea alocatiei de 2.500 de euro pentru copii si economii de 1,2
    miliarde de euro la fondurile de dezvoltare regionala. Guvernul
    portughez a promis o reducere a deficitului de la 9,4% la 4,6% din
    PIB pana in 2011, prin majorarea TVA de la 20% la 21%, cresterea
    impozitului pe venit cu pana la 1,5%, micsorarea cu 5% a celor mai
    mari salarii din sectorul public si o taxa de solidaritate de 2,5%
    aplicata profitului bancilor si al marilor companii. Acum, cea mai
    noua tema de discutie a devenit lipsa unei uniuni fiscale si
    politice care sa sustina uniunea monetara europeana. “Avem o moneda
    comuna, dar nu si o uniune politica si economica, iar asta este
    exact ceea ce trebuie sa schimbam: in aceasta consta oportunitatea
    crizei”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, citata de Der
    Spiegel. Nu e singura care gandeste asa: ministrul francez de
    finante Christine Lagarde a sugerat ca ar putea fi momentul pentru
    crearea unui stat federal european, iar comisarul pentru afaceri
    monetare Olli Rehn a prezentat intentia Comisiei Europene de a
    obtine puterea de control asupra bugetelor tarilor membre ale zonei
    euro, cu scopul de a le obliga sa respecte disciplina fiscala si de
    a aplica sanctiuni. Der Spiegel se intreaba insa daca nu cumva
    avantul prea mare spre centralism si cedarea suveranitatii fiscale
    catre Bru¬xelles ar putea demotiva tari puternice finan¬aciar, ca
    Olanda, dar si Germania sau Franta in cele din urma, sa mai
    participe la uniunea monetara, ceea ce ar duce tot la o
    dezintegrare a zonei euro, desi din cu totul alte cauze decat
    temuta pana acum criza greceasca.

  • Presedintele BCE: Nu avem de-a face cu un atac contra monedei euro

    “O moneda care isi mentine valoarea in acord cu definitia sa de
    stabilitate a preturilor – cu o rata anuala a inflatiei sub 2% in
    zona euro timp de aproape 12 ani – este o moneda care inspira
    incredere”, a spus Trichet, intr-un interviu pentru Der Spiegel.

    Este limpede ca din septembrie 2008 incoace “ne-am confruntat cu
    cea mai dificila situatie de la al Doilea Razboi Mondial, poate
    chiar de la Primul Razboi Mondial. Am trait si traim vremuri
    realmente dramatice”, afirma presedintele BCE. Problema este insa a
    majoritatii statelor industrializate, nu numai a zonei euro: “In
    G7, cele mai mari economii au deficite fiscale anuale de circa 10%
    din PIB, iar in zona euro, media deficitului este de 7% din PIB”.
    In aceste conditii, pietele financiare si-au concentrat presiunea
    pe Grecia, considerata veriga cea mai slaba, inclusiv din cauza
    faptului ca statul grec a prezentat “la un moment dat” statistici
    incorecte.

    In logica lui Trichet, asadar, “nu avem de-a face cu un atac
    contra euro” din partea speculatorilor, ci cu o problema a statelor
    indisciplinate fiscal, cu consecinte asupra stabilitatii financiare
    a zonei euro, si depinde de acestea sa-si puna finantele in ordine
    cat mai rapid, “pentru ca acum sunt constiente care e miza”. El a
    exclus o iesire a Greciei sau a oricarui alt stat din eurozona,
    apreciind insa ca este nevoie de “un salt cuantic” in guvernarea
    zonei euro, cu ameliorari majore in politicile fiscale ale statelor
    si un sistem de monitorizari reciproce si sanctiuni contra celor
    care nu respecta regulile comune in materie de buget si datorie
    publica.

    Cat despre fondurile speculative care au pariat contra statelor
    membre ale eurozonei, ele “sunt o problema majora, care trebuie
    abordata la nivel global”, adauga seful BCE, precizand ca “daca ne
    facem treaba corect”, statele n-ar trebui sa fie vulnerabile la
    speculatiile de pe pietele financiare.

    In tranzactiile de vineri, euro a atins un nou record negativ, coborand pana la 1,23
    dolari/euro, minimul din ultimele 19 luni, in special din cauza
    scepticismului pietelor in legatura cu aplicabilitatea masurilor de
    austeritate fiscala din Grecia, Spania si Portugalia.

    BCE NU E TIPARNITA DE BANI

    Din punct de vedere tehnic, Trichet a comparat interventia BCE
    de saptamana trecuta pe pietele financiare, prin cumpararea de
    obligatiuni guvernamentale pentru a preveni o criza de lichiditate,
    cu cea din august 2007, cand banca a decis sa injecteze pe piata
    monetara lichiditati in valoare de 95 miliarde de euro, si cu cea
    din septembrie 2008, de dupa falimentul Lehman Brothers.

    Referindu-se la zilele de 7 si 8 mai 2010, cand escaladarea
    dobanzilor la obligatiunile guvernamentale si situatia de pe piata
    interbancara semnalau extinderea tensiunilor create de criza
    greceasca, Trichet a spus ca “o serie de piete nu mai functionau
    corect; a fost intrucatva ca situatia din septembrie 2008,
    dupa falimentul Lehman Brothers”.

    Asa se explica faptul ca, daca la 6 mai Trichet declara in
    conferinta de presa ca nici macar nu s-a discutat in conducerea
    bancii ideea de a interveni direct pe piata ca sa asigure
    lichiditati, la 9 mai viziunea BCE se schimbase radical si banca
    anunta un program de achizitie de titluri emise de statele
    eurozonei. Pe parcursul saptamanii respective, investitorii au
    asteptat o decizie de interventie a BCE, similara cu cea a Rezervei
    Federale a SUA in 2008, cand criza de neincredere ulterioara
    falimentului Lehman Brothers a blocat creditarea pe piata
    interbancara.

    Presedintele BCE a insistat insa ca actiunea de acum a bancii
    sale este complet diferita fata de ceea ce au facut atunci Rezerva
    Federala si Banca Angliei, care s-au angajat intr-o politica de
    “relaxare cantitativa” (quantitative easing), adica de cumparare a
    obligatiunilor suverane pentru a furniza cat mai multa lichiditate
    posibil pe piata. “Lichiditatea suplimentara pe care o oferim noi
    acum prin cumpararea de obligatiuni suverane va fi retrasa de pe
    piata”, a declarat bancherul pentru ziarul german Handelsblatt, explicand ca va face aceasta prin
    intermediul unor licitatii de depozite la termen – modalitate
    clasica de sterilizare a lichiditatii de catre o banca
    centrala.

    Trichet a subliniat ca absorbirea ulterioara a lichiditatilor de
    catre BCE are ca scop mentinerea inflatiei sub control, raspunzand
    astfel criticilor din ultimele zile, conform carora interventia
    directa pe piata a bancii ar urmari combaterea presiunilor
    speculative prin tiparirea de bani, cu pretul cresterii inflatiei.
    “Eu sustin politica unei monede puternice. Inflatia este
    distructiva pentru societati si pentru democratie. Inflatia este un
    impozit asupra celor saraci si slabi. Aceasta e convingerea mea
    ferma.”

  • IIF: Romania va avea cea mai drastica ajustare fiscala dintre tarile din Est membre ale UE

    Pentru Romania, IIF prevede o crestere economica reala zero in
    2010, ca efect al restrictiilor bugetare si al cererii interne
    scazute. Deficitul bugetar general ar urma sa scada de la 8,3% la
    7,3% din PIB, insa IIF a calculat un impuls fiscal negativ de -2%
    din PIB, reflectand politica fiscala restrictiva de ansamblu a
    guvernului, cu efect in deficitul structural, independent de
    variatiile ciclului economic si de alte elemente care nu tin de
    actiunile guvernului (pentru comparatie, si Polonia ar urma sa-si
    reduca deficitul bugetar general tot cam cat Romania, de la 7,2% la
    6,3%, insa impulsul fiscal calculat de IIF este pozitiv, de 0,5%
    din PIB).

    Celelalte prognoze ale IIF pentru Romania vizeaza o inflatie
    anuala de 4%, fata de 4,8% la sfarsitul anului trecut, o adancire a
    deficitului de cont curent de la 3,9% la 4,8% din PIB, precum si o
    crestere a volumului exporturilor cu 8,8%, raportat la o crestere a
    importurilor cu 3,7%. Datoria publica este asteptata sa creasca de
    la 29,9% in 2009 la 36% din PIB.

    IIF noteaza ca in primul trimestru, scaderea PIB in Romania a
    fost printre cele mai accentuate din regiune, din cauza cererii
    slabe de export si a reducerii cheltuielilor publice. Cererea
    interna a scazut cu 3,9%, cel mai mult din regiune dupa Bulgaria
    (-7%).

    Desi moderata de recesiune, inflatia a ramas peste tinta in
    Romania (4,2% in martie, 4,3% in aprilie), “ca rezultat al
    rigiditatilor persistente pe pietele de bunuri si servicii”. La
    sfarsitul anului, inflatia ar urma sa se situeze putin peste tinta
    BNR de 3,5%, ceea ce inseamna ca banca centrala ar avea spatiu de
    manevra pentru o reducere a dobanzii cu inca 0,5% pe parcursul
    anului.

    In privinta deficitului de cont curent, IIF considera ca aportul
    mai mic de bani de la lucratorii romani din strainatate a
    contribuit, in primul trimestru, la mentinerea deficitului aproape
    de acelasi nivel de acum un an, respectiv 3,9% din PIB. Pe
    ansamblul regiunii, cele mai spectaculoase ameliorari le-au
    cunoscut Bulgaria, unde deficitul de cont curent s-a redus la
    jumatate fata de acum un an, si Cehia, care a terminat trimestrul
    cu un excedent de 3%.

    Pe baza datelor disponibile, IIF apreciaza ca Rusia si Romania
    sunt singurele tari din regiune unde influxurile de capital pe
    termen scurt s-au reluat in primele luni ale anului, datorita
    dobanzilor inca ridicate si aprecierii monedelor nationale.

    PROGNOZE PENTRU 2010

    Raportul IIF anticipeaza urmatoarele evolutii pentru tarile din
    zona (“Europa emergenta” desemneaza in analiza IIF Bulgaria, Cehia,
    Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina):

    – cererea de export ar trebui sa sustina redresarea economica a
    acestor tari, insa cererea interna va stagna, mentinand inflatia
    scazuta, dar si deficitele de cont curent. Ca regula generala,
    concluzia raportului e ca in 2010, sansele cele mai mari de
    redresare le au tarile unde majorarea exporturilor se va asocia cu
    stimularea cererii interne, respectiv in Turcia, Rusia, Polonia si
    Cehia

    – fluxurile de capital strain vor spori, in special datorita
    imprumuturilor contractate de state si investitiilor straine, dar
    vor ramane sub nivelul celor din perioada 2006-2008

    – deficitele bugetare se vor restrange, insa baza lor
    structurala se va schimba prea putin, fiindca guvernele sunt
    reticente sa puna in aplicare taieri de cheltuieli publice care
    le-ar afecta sustinerea politica

    – inflatia scazuta, sustinuta de o apreciere a monedelor locale
    in conditiile unor fluxuri mai mari de capital strain, va permite
    in continuare bancilor centrale sa mentina dobanzile la un nivel
    scazut, cu exceptia Turciei. Ungaria si Romania raman insa
    singurele tari care mai au marja de scadere in continuare a
    dobanzilor

    – gradul de indatorare ramane redus, asa incat nu sunt motive de
    ingrijorare privind solvabilitatea acestor tari, cu exceptia
    Ucrainei “si potential a Ungariei”.

    ADIO ZONA EURO

    Pentru tarile din Europa emergenta, adoptarea euro se va amana
    cel mai probabil pana la sfarsitul deceniului actual, “poate cu
    exceptia Bulgariei”, si va avea loc numai daca efectele crizei din
    Grecia vor fi limitate si daca suportul politic pentru reforma nu
    se va eroda, apreciaza IIF. Romania ar avea nevoie de masuri si mai
    dure decat cele avute in vedere pana acum pentru a se putea incadra
    in planul de aderare la zona euro in 2014.

    Numai in Bulgaria pare posibila o mentinere a deficitului
    bugetar sub 3% din PIB, ceea ce ar permite adoptarea euro, in
    teorie, in 2014. In restul regiunii, adoptarea euro este putin
    probabila inainte de 2016, atata vreme cat nevoile sporite de
    finantare a sistemului de pensii, din cauza imbatranirii
    populatiei, nu vor fi contracarate cu reforme profunde ale
    sistemului de asistenta sociala.

    Efectele crizei grecesti “ar trebui sa fie limitate” pe
    ansamblul regiunii, atata vreme cat statele reusesc sa reduca
    deficitele in mod durabil si sa progreseze in privinta reformelor
    fiscale. Cresterea economica s-a reluat deja in zona, in special
    gratie cererii de export mai mari, asa incat acum problema pe
    termen mediu va fi remedierea deficitelor structurale, adica
    reformarea profunda a sistemelor de pensii si asigurari sociale.
    Aceasta nu se poate face insa fara un suport politic solid, care in
    prezent lipseste, noteaza IIF.

    Raportul IIF a fost publicat in pregatirea reuniunii anuale
    comune a BERD si a IIF, care se desfasoara astazi la Zagreb.

    Institutul International de Finante, infiintat in 1983, este
    principala asociatie internationala a institutiilor financiare, cu
    aproape 400 de membri din peste 70 de tari.

  • Comisia Europeana: Romania nu indeplineste nici un criteriu de aderare la zona euro

    Comisia apreciaza ca Romania nu indeplineste criteriul de
    stabilitate a preturilor    . Dupa un maxim de 9,1% in iulie 2008,
    inflatia medie s-a mentinut in ultimele 12 luni (martie 2009-martie
    2010) la 5%, peste valoarea de referinta a zonei euro de 1%. Mai
    departe, inflatia este asteptata sa scada in 2010 si 2011, ca efect
    al activitatii economice slabe si al disparitiei efectelor produse
    de majorarile de accize, mentinandu-se insa peste valoarea de
    referinta a zonei euro. In 2010, inflatia va atinge 4,3%, iar in
    2011 va fi de 3%, considera autorii raportului.

    In privinta factorilor care ar influenta inflatia, riscurile tin
    mai mult de preturile externe la energie si de viitoare majorari
    ale preturilor administrate la gaze si alte utilitati. “Nu sunt de
    asteptat schimbari majore in privinta impozitelor indirecte in
    urmatorii cativa ani, desi nu pot fi excluse anumite majorari in
    contextul eforturilor de consolidare fiscala”, noteaza
    raportul.

    Preturile de consum au reprezentat in 2008 circa 58% din nivelul
    mediu al zonei euro, asa incat exista potential de convergenta
    (crestere) pe termen lung, mai ales in sectorul serviciilor, avand
    in vedere ca si nivelul real al veniturilor, situat la 44% din
    media zonei euro in 2008, are tendinta de a urca treptat spre cel
    din tarile zonei euro. Pentru a asigura competitivitate si o
    performanta solida in materie de inflatie, Comisia apreciaza ca
    este esential ca Romania sa mentina cresterea salariilor in linie
    cu productivitatea, sa practice o politica fiscala prudenta si sa
    stimuleze concurenta, in special in sectorul comertului si al
    serviciilor.

    Romania nu indeplineste nici criteriul situatiei
    bugetare    , fiind atentionata vara trecuta pentru deficit
    excesiv. In februarie, Bruxellesul a recomandat Romaniei sa-si
    reduca deficitul excesiv pana in 2012, prin intarirea politicii
    fiscale si reforma sistemului de pensii, dupa ce in toti anii
    anteriori a depasit 3% din PIB, ajungand la 5,4% in 2008 si 8,3% in
    2009. Estimarea Comisiei este ca anul acesta deficitul bugetar va
    fi de 8% din PIB si de 7,4% in 2011.

    Autorii precizeaza ca estimarea de deficit este mai mare decat
    cea din programul de convergenta cu zona euro, prezentat de Romania
    in martie, in special din cauza cresterii economice mai slabe, a
    efectelor deficitului bugetar din 2009 si a “faptului ca Guvernul
    se asteapta sa incaseze doar jumatate din datoria de rambursat de
    la Rompetrol, care ar fi reprezentat 0,5% din PIB pentru acest an”.
    Datoria publica este asteptata sa creasca de la 30,5% in 2010 la
    35,8% in 2011.

    Nici criteriul de variatie a cursului valutar si cel al
    convergentei dobanzilor pe termen lung nu sunt indeplinite,
    apreciaza Comisia. In ultimii doi ani, leul s-a depreciat fata de
    euro cu 12,9%, iar rata dobanzii pe termen lung in perioada martie
    2009-martie 2010 a fost de 9,4%, peste valoarea de referinta de 6%
    considerata de Comisie. Autorii noteaza insa ca in 2009, “leul s-a
    stabilizat, reflectand temperarea aversiunii globale la risc si o
    imbunatatire a balantei de cont curent”. In plus, nivelul rezervei
    valutare a ramas “robust” in 2009, respectiv circa 120% din datoria
    externa pe termen scurt pana la sfarsitul anului.

    Raportul recunoaste integrarea crescanda a economiei
    romanesti cu cea a UE, la nivelul comertului, al investitiilor
    straine si al integrarii financaire, “in special prin intermediul
    controlului strain asupra sistemului bancar”. Trei sferturi din
    comertul exterior se deruleaza cu celelalte state din UE, in
    special cu Germania, Italia si Franta; in privinta calitatii
    exporturilor insa, daca volumul marfurilor cu valoare adaugata
    slaba (textile) s-a injumatatiti intre 2000 si 2008, locul acestora
    a fost luat insa doar in mica masura de exporturi tehnologice cu
    valoare adaugata mare, “ceea ce sugereaza ca restructurarea
    economica in Romania este inca intr-o faza incipienta”.

    In privinta cresterii economice, raportul considera posibila o
    crestere de 0,8% in 2010 si 3,5% in 2011, “reflectand in principal
    o redresare a unor componente ale cererii interne, cu exceptia insa
    a cheltuielilor publice”. Dupa o cadere a productivitatii cu 6,2%
    in 2009, Comisia estimeaza ca pentru 2010 este posibila o redresare
    limitata, la 2,5%, pe care o vor face posibila restructurarile si
    concedierile.

    Este de asteptat si reducerea costului unitar al muncii cu 0,2%,
    dupa majorari de peste 15% in 2007-2008, din cauza impactului
    prelungit al recesiunii. Cresterea salariului nominal este
    asteptata sa scada, de la mai mult de 20% in 2007-2008 si apoi 3%
    in 2009, incetinirea cresterii urmand sa continue in acest an.

    Raportul Comisiei ia in calcul noua tari – Bulgaria, Cehia,
    Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia,
    concluzia fiind ca, pe baza criteriilor de convergenta considerate,
    Estonia este singura tara care indeplineste conditiile de aderare
    la zona euro. Ministrii de finante ai UE vor lua o decizie asupra
    candidaturii Estoniei la aderare la summitul din luna iulie.

    In aprilie, guvernatorul BNR a declarat ca obiectivul Romaniei
    ramane aderarea la zona euro in 2014-2015, precizand insa ca gradul
    de pregatire a tarii pentru adoptarea monedei unice este mai putin
    importanta decat o eventuala amanare cu un an sau doi a momentului.
    In urma cu cateva zile, agentia de rating Fitch a publicat un
    raport in care apreciaza ca Romania ar putea adera la zona euro in
    2015, laolalta cu Bulgaria, Polonia, Ungaria si Letonia, in timp ce
    Estonia va fi integrata inca din 2011.

  • FMI: “Continua incertitudine politica” mentine dependenta Romaniei de banii Fondului

    In Europa de Est, dificultatile de finantare si politicile
    restrictive vor continua sa franeze cererea interna mai ales in
    Ungaria, Letonia si Romania, unde redresarea abia incepe sau
    lipseste total, apreciaza Fondul. In schimb, Estonia, Slovacia si
    Turcia isi revin in mod clar, in parte si fiindca performanta lor
    dinainte de criza le ofera marja de manevra mai mare. Polonia a
    evitat oricum recesiunea, Rusia a fost ajutata de cresterea
    exporturilor si de politicile macro expansioniste, iar Ucraina a
    depasit punctul cel mai de jos al crizei, dar fara ca tendinta de
    evolutie sa fie clara.

    “Stabilizarea economica prin programele de credit cu FMI a
    permis catorva tari, in special Ungariei, sa-si recapete sau sa-si
    consolideze accesul la finantare de pe pietele de capital, creand
    premisele unei iesiri fara probleme din programele respective”,
    scrie unul dintre analistii FMI. Pentru alte tari, in schimb,
    iesirea din programele cu Fondul ar putea fi complicata de factori
    specifici, intre care restrictiile regimului de consiliu monetar
    (Letonia) sau “continua incertitudine politica (Islanda, Romania,
    Ucraina)”.

    Inca din ianuarie, Ungaria a anuntat ca nu mai are nevoie de
    banii FMI, desi actualul acord cu Fondul expira in octombrie.
    Pentru Romania, care foloseste in continuare transele de imprumut,
    acordul in curs expira in mai 2011, urmatoarea transa fiind
    asteptata acum pentru luna iulie.

    PROTEJATI-VA PENSIONARII

    FMI prezinta comparativ programele de credit cu tarile europene
    afectate de criza (Ungaria, Ucraina, Islanda, Letonia, Belarus,
    Serbia, Romania, Polonia si Bosnia). Romania, unde valoarea
    creditului stand-by a fost cea mai mare (17,1 miliarde de dolari),
    este singura tara in cazul careia Fondul specifica, la capitolul
    privind reviziile si conditiile ulterioare incluse in acord, ca
    “alocatiile pentru programele sociale vor creste, iar protectia va
    fi consolidata pentru pensionarii cei mai vulnerabili si pentru
    angajatii din sectorul public cu cele mai mici salarii”.

    Pentru statele Europei emergente, esentialul va fi de acum
    inainte sa atraga capital pentru investitii, cu grija insa de a
    evita pericolele asociate cu influxurile excesive, speculative din
    ultimii ani, considera analistii Fondului. De altfel, criza a lovit
    cel mai tare tocmai tarile unde intrarile de capitaluri au fost
    excesive, hranind frenezia creditarii si supraincalzind
    economia.

    In tarile unde intrarile de capital “sanatos” deja s-au reluat,
    FMI sustine ca e nevoie de “politici fiscale restrictive si de
    aprecierea monedelor nationale”, daca regimul cursului de schimb
    este flexibil, iar in tarile unde se fac inca eforturi de a atrage
    capital, cele mai bune cai sunt cresterea productivitatii, a
    mobilitatii pe piata muncii si rezolvarea problemelor specifice de
    infrastructura. Peste tot in Est, foarte importante raman
    stabilitatea financiara, limitarea riscului din sistemul bancar, a
    excesului de credite in valuta.

    RELUAREA CREDITARII SE AMANA

    Cresterea reala a PIB este apreciata la 1% pe ansamblul zonei
    euro si la 1,5% in 2011, an cand performerii zonei vor fi Franta
    (1,8%) si Germania (1,7%). Italia isi va reveni mai incet, iar
    Spania va avea tot crestere negativa in 2010. Productia va fi mai
    dinamica, serviciile se vor relansa mai lent.

    In afara zonei euro, economiile europene emergente se vor
    redresa diferit, in functie de efectele crizei in cele mai afectate
    dintre ele si in functie de ritmul revenirii in Europa de Vest.
    Pentru ele este prevazuta o crestere de 1,4% in acest an si de 3,5%
    la anul, prognoza care ia insa in calcul estimarile anterioare ale
    Fondului pentru Romania, cu o posibila crestere de 0,8% in 2010 si
    de 5,1% in 2011 (intre timp, prognoza s-a modificat la -0,5% pentru
    acest an si 3,6% la anul). FMI socoteste in categoria economiilor
    emergente din Europa sapte tari (Bulgaria, Ungaria, Polonia,
    Romania si tarile baltice), considerand ca locul Cehiei este intre
    economiile avansate de pe continent.

    Tarile care au avut excedent de cont curent in 2007 par mai bine
    situate pentru o redresare decat cele ce s-au bazat mai mult pe
    cererea interna si au avut deficite, constata autorii raportului.
    Tarile care au crescut mai mult pe credit inainte de criza si
    depind intr-un grad mai mare de finantari bancare isi vor reveni
    mai greu si mai tarziu, intrucat bancile vor ramane inca o vreme
    incapabile sau reticente sa reia creditarea. Preturile locuintelor
    vor ramane la niveluri joase.

    Sunt economisti care cred posibila o “redresare fara credit”,
    adica o relansare a consumului care contracareaza lipsa creditelor
    pentru investitii, numai ca actualul climat de neincredere, cand
    somajul creste, impozitele se majoreaza si asteptarile de venituri
    viitoare (inclusiv pensii) scad, face improbabila ipoteza,
    apreciaza FMI.

  • Moody’s prevede “ajustari fiscale accelerate si dureroase in toata Europa”

    Intr-un neobisnuit “comentariu special”, agentia de rating a calificat
    criza datoriilor din Europa drept “fara precedent”, apreciind ca
    degradarea increderii pe pietele financiare a pus capat discutiei
    despre cat de mult isi mai pot permite guvernele europene sa
    practice politici fiscale expansioniste.

    Moody’s spune ca deja contagiunea problemelor din Grecia s-a
    facut simtita in alte tari cu ratinguri mai bune, ca Portugalia,
    Irlanda si Spania. Agentia a facut cunoscut ca retrogradarea
    ratingurilor suverane pentru Portugalia si Grecia este posibila,
    iar in prezent are loc procesul de revizuire a acestora, care va
    dura in total patru saptamani.

    Anuntul Moody’s este neobisnuit pentru ca nu face parte din
    practica ei curenta sa comenteze pe marginea viitoarelor actiuni in
    privinta ratingurilor. Criticata aspru, laolalta cu
    Standard&Poor’s, de catre liderii UE pentru ca a accelerat in
    mod evident degringolada de pe pietele financiare din ultima vreme
    prin deciziile contra Greciei (respectiv a Portugaliei si a Spaniei
    in cazul S&P), agentia a explicat ca de data aceasta “nu vrea
    sa tinteasca in bezna” si implicit si-a cerut scuze pentru ca
    “anterior a decis sa actioneze mai ferm pe baza unui volum mai mic
    de informatie”.

    La inceputul lunii, agentia a anuntat ca vrea sa vada ce decid
    liderii europeni in privinta sustinerii Greciei, inainte de a mai
    lua vreo decizie in privinta ratingului ei sau al altor tari din
    zona euro. Intre timp, UE si FMI au aprobat pachetul de credite de
    110 miliarde de euro pentru Grecia si, mai nou, pachetul financiar
    de sustinere a euro, in valoare totala de circa 750 de miliarde de
    euro, destinat combaterii speculatiilor de pe piete si asigurarii
    de lichiditate pe piata.

    “Pachetul extins de sprijin anuntat de autoritatile europene nu
    doar inlatura ingrijorarile in privinta lichiditatii pe piata, dar
    poate fi si un pas decisiv catre o integrare fiscala mai mare a
    Uniunii Monetare Europene”, apreciaza acum agentia.

    Agentia a abordat insa un ton usor sceptic, sustinand ca
    prelungirea procesului de punere la punct a pachetelor de sprijin a
    dus la cresterea pentru Grecia a costului de recapatare a
    controlului asupra finantelor sale publice. De partea cealalta,
    pentru ratingul de credit al statelor puternice din zona euro, care
    vor duce greul asistentei financiare pentru statele vulnerabile la
    criza, se poate vorbi de un “impact marginal negativ”, considera Moody’s. Este vorba,
    in primul rand, de Germania si Franta.

    Dupa euforia de luni de pe pietele financiare, cand atat moneda
    europeana, cat si pietele de actiuni au crescut pe toate
    continentele, marti euforia s-a potolit si au reinceput sa apara in
    presa financiara comentarii despre temerile investitorilor ca
    planurile de austeritate fiscala din Grecia, Portugalia si Spania
    sa nu poata fi aplicate cu succes. Euro a scazut din nou in raport
    cu dolarul, de la 1,31 spre 1,27-1,28 dolari/euro, iar estimarile
    vehiculate de analisti pentru perioada urmatoare variaza intre 1,25
    si 1,29.

    Moody’s a retrogradat ratingul pentru datoria pe termen lung a
    Greciei de doua ori in ultimele luni, in decembrie si in aprilie,
    pana la A3, ceea ce inseamna patru trepte peste categoria “junk”
    (titluri nerecomandate investitorilor), insa agentia nu exclude
    acum ca la capatul procesului de revizuire sa declare obligatiunile
    Greciei drept “junk”, asa cum a facut-o recent agentia Standard
    & Poor’s, daca vor continua “ceata panicii financiare si
    demonstratiile de strada”.

    Pentru Portugalia, notata cu Aa2, nu este exclusa o coborare a
    ratingului cu una sau doua trepte, insa deasupra pragului de
    “junk”. In cazul Irlandei nu este de asteptat nici o modificare de
    rating.

    Seful FMI, Dominique Strauss-Kahn, a comentat recent ca
    n-ar trebui ca evaluarile agentiilor sa aiba un cuvant atat de greu
    in randul investitorilor, sugerand ca ele in fond mai curand
    reactioneaza la semnalele pe care le primesc din piete (ceea ce
    conduce la cercul vicios cunoscut, in care agentia intai confirma,
    apoi amplifica temerile pietelor, pentru ca apoi pietele sa
    reactioneze la randul lor, penalizand tara al carei rating a fost
    coborat).

    Insusi Lorenzo Bini-Smaghi, membru al Comitetului executiv al
    Bancii Centrale Europene, a apreciat ca agentiile de rating se
    comporta “la limita bunelor practici etice” si a criticat lipsa de
    competitie in piata evaluarii financiare, dominata de Moody’s si
    Standard&Poor’s, spunand ca “daca doar doua agentii si jumatate
    fac legea, n-avem de-a face cu o situatie suficient de
    competitiva”.