Tag: Actualitate

Florentin Banu, omul de afaceri care a dezvoltat marca de napolitane Joe, si-a extins afacerile si in domeniul auto, printr-un joint-venture cu o firma din Germania, care urmeaza sa deschida o fabrica de componente auto. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica.

Firma infiintata de Florentin Banu, Banuinvest, mai are in derulare o investitie intr-un centru sportiv din Timisoara, care cuprinde un teren de tenis, un teren de fotbal si un centru de aerobic si de fitness. Proprietarul marcii Joe a anuntat ca Banuinvest urmeaza sa functioneze ca un fond de investitii, intentionand sa se implice in „startup-uri“ din industrie sau din domeniul imobiliar.

LNM va investi, in urmatorii trei-cinci ani, peste un miliard de dolari in companiile sale din Europa Centrala si de Est – in Romania, Polonia, Cehia, Bosnia-Hertegovina si Macedonia. Sumele necesare vor fi asigurate din resursele grupului.

In Romania, LNM este proprietarul combinatului Sidex Galati si al producatorului de tuburi din fonta si otel Tepro Iasi. Anul trecut, grupul controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal a preluat alte doua societati din siderurgia romaneasca, producatorul de tevi Petrotub Roman si Siderurgica Hunedoara.

In cadrul strategiei sale de extindere in Europa Centrala, LNM si-a manifestat interesul pentru privatizarea a inca doua companii siderurgice – Huta Czestochowa din Polonia si Vitkovice Steel din Cehia.

Ca sa nu mai piarda investitii in favoarea tarilor vecine, Agentia Bulgara pentru Investitii Straine (BFIA) si Asociatia Industriasilor din Bulgaria s-au gandit sa infiinteze un site (www.iinbulgaria.com) care sa le ofere asistenta strainilor care vor sa-si plaseze banii in economia bulgareasca. 

Directorul BFIA, Pavel Ezekiev, s-a plans saptamanalului Sofia Echo ca Bulgaria a pierdut in ultimii doi ani cateva mari investitii straine, fiindca n-a stiut cum sa-si promoveze oportunitatile la timp si sa ofere suficiente informatii despre conditiile de afaceri de aici. 

Printre ocaziile pierdute, Ezekiev a citat mutarea in Romania a centrului de servicii pentru Balcani al companiei Oracle, deschiderea de catre Hyundai-Kia a unei uzine auto in Slovacia si intentia unui consortiu format din Toyota, Peugeot si Citroën de a construi o uzina in Republica Ceha.

• REPETITIE PENTRU IRAK

Puternic contestat de 14 din cei 18 candidati, care au reclamat numeroase fraude, scrutinul prezidential din Afganistan a fost considerat insa corect de Comisia Electorala Centrala si de observatorii OSCE. Un succes  al primelor alegeri prezidentiale din istoria tarii i-ar permite presedintelui american, George W. Bush, sa spuna ca politica sa in Afganistan a dat roade si ca, deci, exista premise ca acest lucru sa se intample si in Irak. Rezultatele alegerilor vor fi cunoscute peste doua sau trei saptamani, insa comentatorii considera ca victoria ii va apartine actualului presedinte interimar, Hamid Karzai, sprijinit de americani.

Ca si in anii precedenti, raportul de tara al Comisiei Europene despre Romania a continut suficiente elemente folosibile de catre fortele politice autohtone pentru a-si justifica pledoariile in perspectiva alegerilor.

Faptul ca Romania a obtinut, in sfarsit, statutul de economie de piata functionala a fost exploatat in favoarea sa de partidul de guvernamant, care l-a vazut ca pe o confirmare a politicii sale. Premierul Nastase a spus chiar ca observatiile critice incluse in raportul de tara sunt o modalitate de sprijinire a Romaniei in efortul de integrare in structurile europene. 

Totusi, unde e Usama Bin Laden si cum se face ca pana acum nu l-a gasit nimeni prin muntii din Afganistan sau Pakistan, unde s-a tot spus ca ar fi? Pana acum, americanii au investit mult si fara folos scotocind locurile; din cei 18.000 de militari trimisi in Afganistan, nu mai putin de 5.000 il cauta pe terorist, precizeaza revista Time.

Ineficienta cautarii a inceput sa-si spuna cuvantul in campania electorala din SUA, asa incat administratia Bush ar trebui sa gaseasca de urgenta alta tactica. Deocamdata, trupele de la granita dintre Afganistan si Pakistan incearca sa-i castige de partea lor pe locuitorii satelor din zona oferindu-le tractoare si generatoare electrice, sperand ca vreun taran le va da intr-o zi o informatie despre Bin Laden.

Pana atunci insa, mesajele trimise prin curieri de Bin Laden din ascunzatoare continua sa ajunga regulat la agentiile de presa de la Peshawar sau din Islamabad (ultimul dateaza de acum doua saptamani si cere tinerilor musulmani sa se alature cauzei lui, daca el va fi prins sau ucis), ceea ce intareste convingerea americanilor ca seful Al-Qaida se afla pe teritoriul Pakistanului. Punctul de vedere al oficialilor de la Islamabad este ca persoana lui Bin Laden nu conteaza prea mult, dat fiind ca Al-Qaida nu e nicidecum un soi de caracatita mondiala condusa de un creier unic, ci o miscare complet descentralizata, care actioneaza la nivel local, chiar daca are o ideologie comuna.

Pentru americani insa, mai ales in prag de alegeri, capturarea teroristului are in primul rand o importanta simbolica, asa incat e putin probabil sa renunte la cautari, chiar daca ele au ajuns sa se bazeze acum mai mult pe cadourile oferite taranilor pastuni.

Dupa ce, acum doua saptamani, compania farmaceutica Merck a fost nevoita sa-si retraga de pe piata medicamentul Vioxx, recunoscand riscurile medicale implicate de folosirea lui, si Pfizer se confrunta cu spectrul retragerii unui medicament. 

Un articol din revista New England Journal of Medicine, care sustine ca exista o legatura intre uzul medicamentului Celebrex, folosit in tratamentul artritei, si riscul crescut de atac de cord, a determinat scaderea actiunilor Pfizer, firma producatoare a Celebrex, cu aproape 4% intr-o singura zi.

Familia omului indian de afaceri Lakshmi Mittal (foto) incearca, printr-o agresiva si riscanta miscare sa-si asigure dominatia in industria siderurgica mondiala.

Mittal propune fuziunea a trei dintre cei mai mari producatori internationali de otel prin doua tranzactii evaluate, impreuna, la 17,8 miliarde de dolari, in actiuni si cash. Prin unirea Ispat International si LNM Group – ambele cu sediul in Olanda si controlate de familia Mittal – cu compania americana International Steel Group (ISG), va fi creata cea mai mare corporatie din industria siderurgica mondiala. Denumita Mittal Steel, compania va avea o productie estimata la 70 de milioane de tone de otel si fabrici in 14 tari de pe patru continente.

Prin intermediul LNM, grupul controlat de magnatul indian detine in Romania patru companii de profil: cel mai mare combinat siderurgic din tara – Sidex din Galati, Siderurgica Hunedoara, precum si producatorii de tevi Petrotub Roman si Tepro Iasi. Fuziunea LNM-ISG transfera eforturile de consolidare a siderurgiei de la un nivel regional la unul international. Aceasta tranzactie ar putea determina o serie de mutari similare ale altor mari competitori pe piata siderurgica. In pofida consolidarilor din ultima perioada, industria siderurgica mondiala este in continuare puternic fragmentata, avand in vedere ca cei mai mari 10 producatori acopera mai putin de 30% din consumul global de otel.

Spre comparatie, primii zece producatori auto detin impreuna 95% din piata mondiala. Analistii estimeaza ca, intr-un deceniu, piata produselor siderurgice va fi impartita intre cinci-sase jucatori, care vor produce fiecare 80-100 de milioane de tone. Interesant in afacerea Mittal-ISG este strategia similara de dezvoltare a celor doua grupuri, care i-a adus din pozitii de jucatori regionali, in actori principali. Capacitatile de productie ale grupului controlat de familia Mittal au crescut de la 4,5 milioane de tone in 1999 la 32 de milioane de tone in acest an, in cea mai mare parte prin achizitii, cu costuri reduse, ale combinatelor intrate in procesul de privatizare din tari in curs de dezvoltare.

In incercarea de a intra pe piata Statelor Unite, LNM si-a unit interesele cu International Steel Group, o companie creata de finantistul newyorkez Wilbur Ross, un om de afaceri care a actionat ca si Mittal. Ross a creat in ultimii ani ISG, un grup cu o productie anuala de 21 de milioane de tone, prin achizitia unor active falimentare ale mai multor producatori americani de otel.

Spitalizarea liderului palestinian Yasser Arafat, suspect de o afectiune a sangelui, a complicat raportul de forte din Orientul Mijlociu, avand in vedere ca o eventuala disparitie a lui Arafat ar putea duce la deteriorarea securitatii in teritoriile palestiniene.  In varsta de 75 de ani, Yasser Arafat (foto) a fost internat intr-un spital din Paris, fiind transportat cu un avion pus la dispozitie de autoritatile franceze. Insusi acest fapt pune probleme Israelului, avand in vedere ca presedintele Jacques Chirac nu si-a ascuns niciodata sustinerea fata de Arafat, pe care il considera indispensabil pentru procesul de pace din zona, in timp ce liderii israelieni l-au tratat intotdeauna ca pe un terorist. La randul sau, Uniunea Europeana a cerut deja statului evreu garantii ca Arafat va fi lasat sa se intoarca la Ramallah dupa ce va iesi din spital. 

Situatia s-ar complica si mai mult in cazul mortii lui Arafat, pentru ca Israelul a anuntat ca nu va accepta inmormantarea liderului palestinian la Muntele Templului din Ierusalim, asa cum si-a exprimat dorinta Arafat.

Europenii prefera sa infrunte somajul decat sa-si paraseasca regiunile natale

Cand s-a infiintat Uniunea Europeana, scopul declarat a fost de a desfiinta barierele – cel putin cele conceptuale, de a fluidiza schimbul de experiente, ideologii si, de ce nu, mana de lucru. Cu toate acestea, dupa jumatate de secol de la „unificare“, europenii par sa fie mai putin dispusi ca oricand sa calatoreasca in vederea gasirii unui loc de munca, se arata in ultimul numar al Newsweek.

Oamenii prefera sa ramana in interiorul granitelor tarii lor, chiar si atunci cand somajul bate la usa. In regiuni precum sudul Germaniei, nordul Italiei si aproape peste tot in Marea Britanie nu se mai gaseste forta de munca disponibila, dar cei 18 milioane de someri ai Europei pur si simplu nu vor sa se miste de pe locurile lor. In Franta, de exemplu, fostul director general al FMI, Michel Camdessus, vorbeste chiar despre un „deficit de munca“.