BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Lucian Croitoru, BNR: Economia a crescut cel mai sanatos atunci cand am avut un proiect national si guvernari monocolore

    Sustenabilitate fiscala inseamna insa nu numai reducerea
    deficitului bugetar nominal, asa cum a fost convenita cu FMI (6,8%
    din PIB anul acesta si 4,4% la anul), ci scaderea deficitului
    structural, adica a deficitului fiscal consolidat din care s-au
    eliminat componentele ce depind de influenta ciclurilor economice
    si care face ca pe termen mediu sa apara fie supraincalzire
    economica urmata de criza, daca economia este pe crestere, fie ca
    economia sa se gatuie si sa apara pericolul unei indatorari externe
    excesive, in perioade de recesiune, avand in vedere dependenta
    Romaniei de finantarea externa. Capacitatea de reducere a
    deficitului structural este adevarata masura a sanatatii unei
    economii, spune Croitoru.

    “Noi am avut o perioada de 4-5 ani in care economia a crescut mult
    peste potential, gratie unor politici prociclice, ceea ce a generat
    presiuni inflationiste si a afectat echilibrul extern”, a explicat
    consilierul, in timp ce acum, masurile de austeritate luate de
    autoritati fac ca problema sa fie “cat putem apasa pe frana fara ca
    economia sa se rastoarne”.

    Prezent la un seminar organizat la Azuga de RBS Bank, Croitoru si-a
    ilustrat expunerea comparand deficitul bugetar nominal cu cel
    structural de-a lungul ultimului deceniu. In 2000, cand premier era
    Mugur Isarescu, deficitul bugetar nominal era de 4,7% din PIB, iar
    cel structural era de 2,1%; ulterior, cea mai mare apropiere intre
    cei doi indicatori a fost in 2003, iar din 2006 incoace echilibrul
    s-a deteriorat, iar deficitul structural s-a marit accelerat, pana
    la maximul din 2008 – aproape 9% din PIB.

    Din 2008 incoace, deficitul structural a inceput sa se reduca, insa
    lent, pentru ca ponderea cheltuielilor sociale in PIB a ramas
    ridicata (numai cheltuielile cu pensiile inseamna 36-37% din PIB,
    nivel intrecut in UE numai de Grecia), in timp ce personalul din
    sectorul bugetar a ramas excedentar (factura salariala a sectorului
    bugetar este de 33% din PIB, ceea ce situeaza Romania pe locul 9 in
    UE).

    “Observam ca perioadele cele mai bune pentru economie au fost cele
    in care am avut guvernare monocolora sau cu o coalitie functionala,
    iar Romania a avut un proiect national – fie aderarea la NATO, fie
    aderarea la Uniunea Europeana”, a afirmat Lucian Croitoru, sugerand
    ca aderarea la zona euro poate fi acum o astfel de “ancora
    nationala”.

    In schimb, cele mai rele pentru economie au fost perioadele de
    criza politica si cele electorale, cu cresteri de cheltuieli
    motivate politic, mai ales cele in care am avut alegeri mai multi
    ani la rand, asa cum a fost in 2007-2009 (alegeri europarlamentare,
    parlamentare si locale, respectiv prezidentiale). Riscul de ordin
    politic pentru economia Romaniei este legat acum, prin urmare, de
    intrarea intr-o noua perioada electorala (alegeri locale si
    parlamentare in 2012, prezidentiale in 2013, europene in
    2014).

    Din punctul de vedere al deficitului structural, conform
    prognozelor actuale ale BNR, Romania va continua si in 2011, pentru
    al patrulea an consecutiv, sa depaseasca celelalte tari din Europa
    Centrala si de Est: daca la noi deficitul este asteptat sa ramana
    aproape de 7%, in usoara scadere de la 7,2% in acest an, singura
    tara din regiune unde acest indicator va depasi 6% va fi Polonia.
    Deficitul in Cehia se va situa in jur de 5%, in Ungaria in jur de
    3%, in Bulgaria in jur de 1%.

  • Irlanda, la mana FMI?

    Purtatoarea de cuvant a FMI, Caroline Atkinson, s-a ferit sa
    comenteze pe marginea riscurilor de contagiune derivate din
    relatiile bancilor irlandeze cu cele din alte tari, spunand doar ca
    PIB-ul Irlandei reprezinta doar 1% din economia zonei euro, insa
    bancile irlandeze au active care inseamna 400% din PIB-ul tarii,
    iar portofoliul de active toxice nu numai ca n-a fost curatat, dar
    apare acum chiar mai mare decat la debutul crizei din 2008.

    Numai Anglo-Irish Bank si Bank of Ireland, confruntate cu
    retrageri de depozite de 20 de miliarde de euro, ar avea nevoie de
    noi injectii de capital din partea statului de 15 miliarde de euro,
    insa valoarea pachetului de imprumut de la UE si FMI ar putea
    ajunge la 100 de miliarde de euro, conform presei irlandeze, bani
    ce ar urma sa provina din mecanismul de sustinere de 440 de
    miliarde constituit in primavara de UE si FMI pentru eventualitatea
    unei noi crize de tip grecesc. Iar daca e sa-l credem pe
    presedintele Traian Basescu, lucrurile nu se vor opri aici, asa
    incat dupa Grecia si Irlanda vor mai urma inca doua tari cu
    probleme similare, dintre care una se anunta a fi Portugalia.
    Presedintele considera ca si Romania va fi afectata de acutizarea
    crizei in Irlanda – “mai putin decat statele din zona euro, dar in
    mod categoric da, din punctul de vedere al credibilitatii UE”.

    “Nu e nicio indoiala ca se va ajunge la un acord de ajutor
    financiar pentru Irlanda, posibil in cursul saptamanii viitoare,
    iar aceasta speranta sustine euro”, a declarat Derek Halpenny, analist la Bank of
    Tokyo-Mitsubishi UFJ, comentand faptul ca euro si-a revenit
    simtitor de la minimul ultimelor saptamani, atins marti (1,344
    dolari), ajungand la 1,366 dolari. Pietele vad in sustinerea
    Irlandei cu bani de la UE si FMI o reducere a riscurilor de
    contagiune catre tari ca Portugalia si mai ales Spania, dupa
    speculatii ca daca problemele bancilor si ale deficitului de
    finantare s-ar manifesta si in Spania, economie cu pondere
    importanta in zona euro, atunci insasi zona euro ar fi in pericol
    sa se destrame.

  • Basescu: Vor fi cel putin doua state UE care vor intra in dificultate in perioada urmatoare

    Potrivit sefului statului, situatia din Irlanda, tara care a
    cerut ajutor financiar international, desi a aplicat masuri de
    austeritate, se explica prin faptul ca “s-a incercat relansarea
    inainte de a se acoperi gaurile de drenare a resurselor
    financiare”. In Irlanda au fost finantate eronat consumul si
    “balonul imobiliar”. “Noi am avut norocul extraordinar ca nu am
    ajuns la o paranoia a consumului inainte de criza”, a spus
    Basescu.

    Intrebat daca ce se intampla acum in Irlanda poate afecta si
    Romania, Basescu a raspuns pozitiv. “Da, mai putin decat statele
    din zona euro, dar in mod categoric da, din punct de vedere al
    credibilitatii UE”, a apreciat Basescu. Dupa Grecia si Irlanda,
    considera el, “vor mai urma cel putin inca o tara sau doua. S-a
    intrat in criza datoriilor suverane, a datoriilor statelor”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • BNR vede o redresare a cererii din economie abia spre 2012

    “Pe fondul mentinerii unui nivel redus al utilizarii
    capacitatilor de productie din economie, precum si al cresterii
    anticipate a standardelor si a conditiilor de creditare in cazul
    creditelor pe termen lung destinate persoanelor juridice, angajarea
    corporatiilor in proiecte noi de investitii se va relua doar
    gradual”, apreciaza BNR, in ultimul Raport asupra inflatiei, dat
    publicitatii joi, si care are in vedere intervalul iulie 2010 –
    septembrie 2012.

    Abia din a doua parte a acestui interval este de asteptat ca
    investitiile cu scop productiv sa contribuie pozitiv la cresterea
    economica, pe masura ce deficitul de cerere interna se reduce, iar
    cererea externa se majoreaza, considera BNR.

    In special in prima parte a intervalului de prognoza este de
    asteptat, de asemenea, mentinerea consumului final la valori
    reduse, explicabil prin efectele masurilor de ajustare bugetara
    (taierea salariilor in sectorul public si majorarea TVA), ca si
    prin inasprirea standardelor de creditare pentru persoanele fizice
    si a deficitului de cerere pe piata muncii, care vor avea toate un
    impact negativ asupra venitului disponibil al populatiei. Consumul
    va creste abia din a doua parte a anului, pe masura ce
    constrangerile financiare din economie se vor ameliora.

    In schimb, exporturile vor fi stimulate in continuare de redresarea
    economiilor occidentale, asa cum s-a intamplat si anul acesta.
    Pentru 2011, BNR anticipeaza o crestere economica medie anuala in
    zona euro de 1,5%, usor mai ridicata fata de anticipatia din
    raportul din august asupra inflatiei, si un nivel al dobanzii
    EURIBOR la 3 luni de 1,02%, usor mai redusa fata de prognoza
    precedenta.

    BNR a modificat si previziunea privind cursul euro-dolar, estimand
    o intarire mai pronuntata a monedei euro, la un curs mediu de 1,30
    dolari/euro. In privinta cursului leului, faptul ca in prezent leul
    trece printr-o perioada de apreciere in termeni reali fata de euro
    a redus costurile in lei ale creditelor in valuta, cu efect
    stimulativ asupra cererii interne. Pe de alta parte insa, raportul
    dintre euro si dolar ramane greu previzibil pe termen mediu, astfel
    incat, daca tendinta de acum s-ar inversa si dolarul s-ar aprecia
    “notabil” fata de euro, atunci si importurile in dolari ale Romanei
    s-ar scumpi, influentand negativ preturile la combustibili si,
    implicit, evolutia economiei.

    Si pretul mediu al petrolului este asteptat sa creasca mai mult, la
    82 de dolari/baril, fata de 77,4 de dolari/baril in 2010,
    reflectand iesirea din recesiune a economiei mondiale.

    Rata de crestere a PIB potential va continua sa ramana sub nivelul
    dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva fluxurile de
    investitii, consumul final, gradul de utilizare a capacitatilor de
    productie si populatia ocupata. PIB potential, folosit in calculele
    BNR pentru determinarea estimarilor de inflatie, inseamna nivelul
    PIB real care poate fi generat de o economie unde resursele
    (capacitatile de productie si forta de munca) sunt folosite la
    maximum fara a genera presiuni de inflatie.

    In graficul BNR privind tendinta PIB potential, cea mai mare
    abatere negativa apare in ultimul trimestru din 2010 (spre -7%),
    pentru ca apoi sa urmeze o redresare lenta pana in trimestrul al
    treilea din 2012. In privinta PIB real, singura mentiune explicita
    din raport se refera la trimestrul III din 2010, pentru care BNR
    “preconizeaza reluarea scaderii economice”.

    BNR ia in considerare si riscurile care ar putea afecta acest
    scenariu, in primul rand “intarzierea, eficacitatea limitata sau
    chiar imposibilitatea de aplicare a masurilor de ajustare”
    asumate cu FMI si UE si “deteriorarea peste asteptari a dinamicii
    activitatii economice interne”.

    Intr-un astfel de scenariu de risc, exemplifica BNR, deteriorarea
    increderii mediului de afaceri, deprecierea leului si cresterea
    dificultatii de finantare a statului si a companiilor ar putea crea
    pericolul unei “evictiuni a sectorului privat de pe piata
    creditului bancar, in favoarea sectorului public”, ceea ce ar
    afecta direct redresarea economiei.

    Incertitudinile asociate cu prognoza BNR au facut deja ca banca
    centrala sa modifice estimarea privind inflatia la sfarsitul anului
    2010, la 8,2% (fata de 7,8% in raportul din august), respectiv
    pentru 2011, la 3,4% (fata de 3,1%). Tinta centrala de inflatie
    ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru 2012, urmand ca din
    2013 sa treaca la o tinta centrala stationara, de 2,5%.

  • Nicolae Danila, BNR: Exista “un grad important de exagerare din partea bancilor” in privinta dobanzilor

    “Este adevarat ca bancile au invocat incertitudinile persistente
    din economie prin lipsa unui mix adecvat de politici (cea fiscala
    si uneori si cea monetara), aceasta inducand riscuri. Exista insa
    si un grad important de exagerare din partea bancilor”, sustine
    Danila, intr-o prezentare pentru Zilele portilor deschise pentru
    studentii economisti, care au avut loc in aceasta perioada la Sibiu
    si Alba Iulia.

    “Prin rata dobanzii de politica monetara, BNR stabileste pretul
    creditului, dar numai atunci cand semnalul ei este preluat la
    nivelul bancilor comerciale”, adauga Danila, precizand ca rata
    dobanzii de politica monetara este singurul instrument al bancii
    centrale de a lupta cu inflatia, in conditiile in care stabilitatea
    preturilor, prin tintirea inflatiei, reprezinta obiectivul
    BNR.

    In privinta ratarii din 2005 incoace a tintei de inflatie (inclusiv
    anul acesta, cand majorarea TVA a dat peste cap estimarile, fata de
    tinta initiala de 3,5% plus/minus 1% ajungandu-se la o estimare de
    7,8% pentru sfarsitul lui 2010), Danila apreciaza ca “esential nu
    este sa se atinga tinta fixata, ci sa se fixeze asteptarile
    populatiei cu privire la nivelul viitor al preturilor”. Iar aceasta
    nu depinde numai de politica monetara: “atunci cand o cincime din
    rata inflatiei este rezultanta deciziilor cu privire la unele
    preturi administrate, este dificil sa ancorezi asteptarile cu
    privire la nivelul generalizat al preturilor”.

    Celalalt obiectiv al BNR, despre care Danila spera ca va fi inclus
    in viitorul apropiat in statutul bancilor centrale, este
    stabilitatea financiara, atat prin impiedicarea contagiunii in
    cazul aparitiei unor riscuri la o institutie de credit, cat si prin
    masuri luate din timp atunci cand apar posibile surse de risc de
    contagiune, legate de modul de alocare a resurselor financiare
    intre sectoarele economice. “Aceasta nu este o abandonare a
    obiectivului preturilor, ci largirea definitiei stabilitatii
    financiare inspre includerea de elemente precum crearea de locuri
    de munca.”

    CURS DE SCHIMB CONTRA SOMAJ

    Nu ne putem permite luxul persistentei unor astfel de riscuri fara
    sa realizam necesitatea unei atitudini proactive din partea
    guvernului si a bancii centrale, afirma Nicolae Danila. “Trebuie sa
    evitam situatia cand banca centrala subestimeaza posibilitatea
    cresterii economice rapide fara ca acest lucru sa conduca neaparat
    la cresterea inflatiei, sau situatia cand nu se tine cont de
    somajul in continua crestere, fara programe de sprijinire a
    reducerii acestuia, avand consecinte imediate in adancirea
    recesiunii si deflatie”, afirma Nicolae Danila.

    In ce priveste situatia actuala a Romaniei, aceasta este departe
    de cea recomandata de apartenenta la zona euro, constata Danila.
    “Mai mult, ne apropiem cu pasi repezi de o decuplare a Romaniei de
    grupul tarilor membre UE din Europa Centrala si de Est, majoritatea
    acestora avand realizari ce probeaza un trend in directia
    dezideratelor UE, pe cind noi inca ne zbatem la nivel neadecvat,
    dind semnalele unui trend in sens periculos.”

    Totusi, o modificare a tintei initiale de aderare la zona euro in
    2015 nu ar aduce niciun avantaj, considera bancherul, pentru ca de
    fapt fixarea acestui obiectiv reprezinta un reper dupa care se pot
    ghida deciziile pe termen scurt: “Nu trebuie sa asteptam revenirea
    economiei mondiale ca solutie pentru iesirea tarii din criza si
    aderarea la zona euro, mai ales in contextul mondial actual cind
    fiecare tara cauta sa-si apere interesul national si sa-si
    consolideze suveranitatea”.

    Romania indeplinea anul trecut un singur criteriu de convergenta
    nominala cu zona euro, dintre cele cinci fixate prin Tratatul de la
    Maastricht:
    – Inflatia era de 5,6% (fata de obiectivul de cel mult 1,5% peste
    media celor mai performanti membri ai UE, adica 1,6%)
    – Ratele dobanzilor pe termen lung erau de 9,7% (fata de obiectivul
    de cel mult 1,5% peste media celor mai performanti membri ai UE,
    adica 5,3%)
    – Cursul de schimb leu/euro fluctuase cu 15,1% (fata de marja
    permisa de 15%)
    – Deficitul bugetului consolidat era de 8,3% din PIB, fata de
    limita admisa de 3%
    – Datoria publica era de 23,7% din PIB, fata de plafonul permis de
    60%.

    La toti cei cinci indicatori, cu exceptia datoriei publice si
    fluctuatiei cursului de schimb, Romania statea mai prost sau mult
    mai prost decat vecinii din Est – Bulgaria, Ungaria, Cehia, Ungaria
    si Polonia.

    In context, din punctul de vedere al BNR, independenta politicii
    monetare reprezinta un mare atu in momente in care este necesara
    ajustarea economica, asa cum a fost de la inceputul crizei. “Daca
    ajustarea nu s-ar face prin curs, alternativa ar fi cea a locurilor
    de munca”, sustine Danila.

  • Razboiul mondial al valutelor, sau de ce e bine sa ai o rezerva valutara mare

    Numai ca a dori sa impui mecanisme de coordonare transnationale
    in acest domeniu e la fel de dificil pe cat este pentru
    administratia Obama sa convinga China sa lase yuanul sa se
    aprecieze. Faptul ca banca centrala a Braziliei a cheltuit miliarde
    de dolari in numai cateva zile ca sa-si protejeze de o apreciere
    excesiva moneda nationala, asaltata de fluxurile de capital
    speculativ care migreaza in cautare de plasamente bune, se intampla
    in virtutea dreptului bancii respective de a face asta, atata vreme
    cat realul brazilian nu are un regim de curs fix.

    Aceeasi e situatia si in Japonia, al carei ministru de finante a
    incercat totusi, vineri, sa-si linisteasca partenerii din G7,
    explicand ca interventia masiva din 15 septembrie, cand Banca
    Japoniei a vandut circa 24 de miliarde de dolari pentru a stavili
    aprecierea yenului fata de dolar, nu se va mai repeta. Dincoace de
    Ocean, aceleasi fluxuri de capital in cautare de castig pe termen
    scurt au inversat complet discutia din primavara, cand analistii
    americani vedeau cursuri de 1,22 dolari/euro si vesteau spargerea
    zonei euro: saptamana trecuta, pragul de 1,40 dolari/euro a fost
    atins, iar comentariile pe marginea felului cum Germania iese din
    criza depreciindu-si moneda sunt de domeniul trecutului.

    La o alta scara, astfel de discutii despre “protectionismul
    valutar” al BNR s-au intetit si la noi, insa in afara de o
    pledoarie pentru dolarizarea economiei si de estimarea ca un curs
    corect ar fi acum de 4,7-4,8 lei/euro, ambele marca Dinu Patriciu,
    nu s-a intamplat mare lucru. Contextul de acum, in care statele
    incearca sa se apere cu toate fortele de presiunea capitalurilor
    care le-ar aprecia prea mult monedele, dovedeste ca a mentine o
    rezerva valutara mare nu e deloc superfluu, nici pentru tarile
    confruntate cu presiuni de depreciere, ca Romania, in cazul careia
    ING a calculat ca banca centrala ar fi cheltuit 11 miliarde de euro
    din 2008 incoace ca sa impiedice fluctuatii prea mari ale cursului.
    Iar BNR “are cu ce”: la 30 septembrie, rezerva valutara a ajuns la
    nivelul istoric de 32,6 de miliarde de euro, gratie ultimelor
    intrari de la FMI si UE. Nivelul rezervei a fost, de altfel,
    caracterizat de guvernatorul Mugur Isarescu drept “usor excesiv”,
    ceea ce explica pozitia sa conform careia statul nu mai are nevoie
    de un nou acord de finantare propriu-zisa cu FMI, ci doar de un
    acord de tip preventiv.

  • Revista presei economice din Romania

    Dupa ce Romania a primit joi a treia transa de la Comisia
    Europeana, in valoare de 1,2 miliarde de euro, statul s-ar putea
    imprumuta de pe piata din SUA, in cadrul programului de
    finantare externa in valoare de 7 miliarde de euro, consemneaza
    Gandul, citandu-l pe secretarul de stat de la Finante.
    Chiriile pentru birouri raman in stagnare; firmele din Bucuresti
    obtin cu mare greutate diminuarea chiriilor pentru sediile lor,
    proprietarii de spatii nefiind dispusi sa mai lase din preturi.

    Impozitul de 3% pe afacerile microfirmelor

    ar putea reveni    , sustine Evenimentul Zilei; coalitia de
    guvernare a cerut Ministerului Finantelor sa analizeze cum va arata
    bugetul daca va fi reintrodus acest bir, in timp ce in paralel se
    pregateste inlocuirea impozitului minim cu forfetarul. Cotidianul
    da patru sfaturi pentru firmele vizitate de inspectorii fiscali,
    pornind de la previziunea ca din cauza lipsei de bani la buget,
    Fiscul va inteti controalele in urmatoarea perioada.


    Pensiunile din Bran-Moeciu     au ajuns sa puna lacatul pe usa,
    constata Adevarul, explicand ca numarul mic de turisti, dar
    si concurenta localnicilor care ofera cazare i-au silit pe
    proprietarii de pensiuni din zona sa-si suspende activitatea.
    Petrom si compania americana Hunt Oil au incheiat un parteneriat
    pentru explorarea a doua perimetre petrolifere in Romania    ,
    la Adjud si Urziceni, investitia totala a celor doua companii
    urmand sa ajunga la 25 de milioane de euro.

    Este foarte posibil sa nu putem
    intra in mecanismul ratelor de schimb din zona euro in 2012, insa
    obiectivul de aderare la euro in 2015 trebuie sa ramana ca semnal
    politic, sustin oficialii BNR, iar trecerea la moneda europeana ar
    face mai mult rau decat bine daca nu va fi insotita de o reformare
    a societatii. Aproximativ 20% dintre romani prefera sa mearga in

    clinicile private     sa isi faca investigatii sau sa se trateze,
    iar exodul pacientilor este tot mai vizibil in statisticile
    clinicilor private, informeaza Romania Libera.

    BNR a pus sub semnul
    intrebarii, in premiera, prognozele Guvernului privind creste­rea
    economica, prin vocea lui Lucian Croitoru, care vede posibila o
    crestere economica “mai
    negativa    ” decat proiectia actuala pentru 2010, scrie Ziarul
    Financiar    . Investitorii straini au ajuns sa detina in jur de
    100.000 de hectare de paduri din Romania, adica 1,5% din fondul
    forestier al tarii; recent, fondul german Nordcapital a ajuns sa
    detina 11.600 ha, dupa ce a cumparat 1.200 de hectare.

  • Trichet: Toti cei responsabili de politica economica trebuie sa sustina reformele de convergenta cu zona euro

    Toti cei responsabili de politica economica a Romaniei, “fara
    exceptie”, trebuie sa fie angajati in promovarea unei politici
    fiscale sanatoase si a unor reforme structurale coerente, care sa
    sustina procesul de convergenta cu zona euro, pentru ca “nu exista
    un inlocuitor pentru politicile economice sanatoase si orientate
    spre stabilitate”, a afirmat Trichet, prezent la concertul special de la
    Ateneul Roman, organizat cu ocazia sarbatoririi a 130 de ani de la
    infiintarea Bancii Nationale a Romaniei.

    Seful BCE a calificat drept “plin de provocari” procesul de
    ajustari fiscale, financiare si structurale necesare Romaniei si a
    incurajat Guvernul sa ia “deciziile indraznete de care e nevoie”
    pentru a face posibila o crestere economica sustenabila pe termen
    mediu si lung.

    Jean-Claude Trichet a felicitat BNR pentru felul cum a gestionat
    politica monetara “in imprejurari atat de dificile” si pentru
    contributia sa la stabilitatea financiara a tarii, prin politicile
    sale “sanatoase” de supraveghere a sistemului financiar. “Exista
    motive intemeiate pentru faptul ca BNR a devenit una dintre cele
    mai respectate institutii publice in aceasta tara”, a continuat
    el.

    “Profit de aceasta ocazie pentru a sublinia cat de importanta
    este independenta bancii centrale, afirmata de legislatia Uniunii
    Europene”, a adaugat presedintele autoritatii monetare
    europene.

    In privinta procesului de convergenta cu zona euro, guvernatorul
    BNR a mentionat recent pentru prima oara posibilitatea ca tinta
    privind adoptarea euro in 2015 sa fie rediscutata “daca nu mai e
    credibila si daca evolutiile duc spre altceva”, desi a precizat ca
    banca centrala continua “sa se bata” pentru ea. Criteriile de
    convergenta nominala prevad ca inflatia sa nu urce cu peste 1,5%
    peste media din cele mai performante trei state ale eurozonei,
    deficitul fiscal sa nu fie mai mare de 3% din PIB si datoria
    publica sa nu treaca de 60% din PIB, la care se adauga stabilitatea
    cursului monedei, care timp de doi ani trebuie sa varieze cu mai
    putin de 15% in raport cu o paritate fixata fata de euro.

    Pana acum, punctul forte al Romaniei a fost faptul ca a avut
    mereu o datorie publica mult mai mica decat plafonul cerut de zona
    euro, insa in ultimul an a crescut sustinut – la nivelul lunii
    iunie era de 34% din PIB. BNR a modificat prognoza de inflatie
    pentru 2011, de la 2,8% la 3,1%, dupa ce pentru anul in curs,
    estimarea privind rata inflatiei a fost majorata de la 3,7% la
    7,8%. In privinta deficitului bugetar, programul cu FMI si Comisia
    Europeana prevede incadrarea pana la sfarsitul anului in plafonul
    de 6,8% din PIB.

  • Somajul din zona euro se mentine la maximul ultimilor 12 ani

    Estimarile preliminare privind inflatia, prezentate marti de
    Eurostat, nu cuprind datele pe tari sau cifrele defalcate pe
    sectoare economice si categorii de produse. Scaderea inflatiei ar
    putea fi determinata, cel putin partial, si de deprecierea
    cotatiilor petrolului, care au coborat cu 9,6% in luna august.
    Somajul ramane la niveluri ridicate deoarece companiile continua sa
    taie costurile pentru a-si creste profitul, potrivit Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europa se pregateste de o toamna furtunoasa




    Dupa agitatia din mai si iunie, cand criza datoriilor din zona
    euro a facut valuri pe pietele financiare si a generat greve si
    demonstratii care in Grecia au ajuns la violente, analistii straini
    citati de Reuters apreciaza acum ca Europa ar putea traversa o
    noua perioada tensionata, desi temerile de o destramare a zonei
    euro si de desfiintare a monedei unice au fost depasite.

    Exista o serie de factori de risc, care in Europa de Vest sunt
    legati de grevele si manifestatiile organizate de sindicate, in
    Europa de Est si tarile baltice de dificultatile negocierilor cu
    FMI, iar intr-o serie de tari de pe continent, cum ar fi Italia, de
    eventualitatea unor alegeri anticipate.

    “Editiile ziarelor din septembrie si octombrie vor fi aproape
    sigur pline de stiri cu demonstratii de strada, mai ales in Spania
    si Grecia. Vor fi lucruri interesante cu siguranta”, sustine David
    Lea, analist la Control Risks Group din Londra, citat de Reuters.

    In privinta Europei de Est, riscurile s-ar lega mai ales de
    parcursul dificil al negocierilor cu FMI si de conditiile dure
    impuse de institutie unor tari greu afectate de recesiune, ca
    Letonia, Romania si Ungaria.

    “Evenimentele din Ungaria, Romania si Letonia sunt separate,
    sunt povesti care nu au legatura intre ele. Dar daca ai probleme
    deja in trei tari concomitent, atunci apare perceptia de ‘Europa de
    Est in criza’, ceea ce poate avea un impact mai larg pe piata”,
    considera Jon Levy, analist la Eurasia Group. In plus, o serie de
    banci occidentale, in special din Austria si Suedia, au expunere
    mare in Europa de Est si in tarile baltice si raman vulnerabile la
    orice evolutie negativa din aceasta parte de continent, sunt de
    parere comentatorii straini.

    Intr-un raport asupra evolutiei monedelor din Europa de Est
    difuzat in urma cu cateva zile, Nicolae Covrig, analist financiar
    in cadrul Raiffeisen Bank Romania, a apreciat ca “pe masura ce
    vacanta de vara se incheie si se apropie toamna, ne asteptam la mai
    multa volatilitate pe piata valutara si consideram ca miscarile vor
    fi mai degraba in sensul deprecierii leului”, atata vreme cat este
    de asteptat “o anumita deteriorare” la nivelul monedelor din
    regiune, de la forint pana la coroana ceha, iar “tensiunile
    politice sunt de asteptat sa creasca pe piata locala”. De la
    nivelul curent de 4,22-4,24 lei/euro, analistul se asteapta ca pana
    la sfarsitul lui septembrie, cursul sa ajunga la 4,40 lei/euro.