BusinessMagazin

Tag: FMI

  • Raiffeisen: A stimula cu orice pret cresterea economica, prin reducerea taxelor – “cel mai rau lucru posibil”

    Analistii Raiffeisen Bank Romania – intre care economistul-sef
    al bancii, Ionut Dumitru, care este si presedintele Consiliului
    Fiscal – sustin ca Guvernul nu are marja de manevra ca sa poata
    stimula astfel economia, din cauza dificultatii de a finanta
    deficitul de cont curent si deficitul bugetar. In schimb, statul ar
    trebui sa se concentreze acum pe reformele structurale si
    imbunatatirea eficientei cheltuielilor publice. “A merge inainte cu
    programul de consolidare fiscala este singura optiune in acest
    moment, iar a nu face aceasta ar putea agrava recesiunea si ar face
    redresarea economica si mai grea.”

    In ultimul timp au aparut voci care cer majorarea deficitului
    bugetar si cresterea cheltuielilor (PSD, dar si reprezentantii
    Consiliului Investitorilor Straini, care au sugerat renegocierea
    acordului cu FMI, ca sa permita Guvernului sa aloce mai multi bani
    pentru investitii in infrastructura la anul). Alte sugestii privesc
    reducerea taxelor, in acest sens existand un proiect de lege al
    senatorului Iulian Urban (PDL), semnat de alti 23 de membri ai
    partidului, care prevede reducerea cotei unice la 10% si care a
    trecut la 5 octombrie prin Comisia de buget-finante.

    Pe de o parte, spun analistii Raiffeisen, Romania nu-si poate
    permite un deficit bugetar mai mare, intr-un moment cand toate
    tarile UE sunt concentrate pe reducerea rapida a deficitelor lor.
    “Romania nu poate face exceptie; ar fi dificil de finantat un
    deficit mare cand aversiunea la risc a investitorilor fata de
    tarile cu deficite mari este la cote inalte.”

    Pe de alta parte, deficitul bugetar mare ridica problema in ce
    masura este tara capabila sa finanteze nivelul actual al
    deficitului de cont curent, aflat acum 6% din PIB. Fluxurile nete
    de capital strain privat s-au ridicat doar la 3,8 miliarde de euro
    in iulie 2009 – iulie 2010, in timp ce deficitul de cont curent a
    fost de 6,2 miliarde, ceea ce inseamna ca Romania are nevoie de
    capital suplimentar, fie de la investitori privati, fie din noi
    imprumuturi de la institutiile internationale. Acestea din urma au
    asigurat pana acum grosul finantarii (6,5 miliarde in iulie 2009 –
    iulie 2010).

    Raiffeisen considera ca Romania nu are nevoie neaparat sa imprumute
    alti bani de la FMI sau UE, intrucat ar putea acoperi temporar
    deficitul de finantare din rezerva valutara de la BNR, aflata la un
    nivel foarte inalt (8,7 luni de importuri). Dar aceasta solutie
    functioneaza numai daca va continua consolidarea fiscala, astfel
    incat statul sa convinga pietele externe ca acest deficit de
    finantare nu se va prelungi pe termen mediu si lung – cu alte
    cuvinte, ca Romania merita sa fie o destinatie de investitii.

    Daca planul Guvernului de consolidare fiscala esueaza, atunci
    consumul si investitiile in sectorul privat se vor reduce, iar
    consecinta va fi ca inflatia va creste si leul se va deprecia
    drastic, ceea ce va sili Romania sa apeleze la noi linii de credit
    de la FMI si UE.

    Raiffeisen Bank Romania estimeaza pentru 2010 o scadere a PIB cu
    3%, urmata de o crestere cu 2% in 2011. Inflatia va ajunge la anul
    la 4,5%, dupa ce va termina anul in curs la 8,2%. Deficitul bugetar
    ar urma sa se reduca de la 7,2% la 5,2% din PIB, iar cel de cont
    curent sa se adanceasca de la 7% la 8,8%, pe seama cresterii
    dezechilibrului din balanta comerciala.

    Banca prevede pentru anul viitor investitii straine directe de 4,4
    miliarde de euro, in crestere de la 3,3 miliarde in acest an.
    Somajul ar urma sa ramana insa la acelasi nivel – 8,3%.

  • Romania in cerc vicios: indatorarea la FMI va ingreuna redresarea economica in urmatorii cinci ani – UniCredit

    Toate cele trei tari vor avea la anul necesitati de finantare de
    peste 10% din PIB – in cazul Romaniei, de aproape 17% din PIB, fata
    de circa 13% in 2010, ceea ce inseamna un nivel inalt pe ansamblul
    Europei Centrale si de Est, neintrecut decat de Serbia, cu peste
    20%. Pentru Ungaria, necesarul de finantare va fi undeva sub
    15%.

    “Asemenea cerinte mari de finantare reflecta nu un fenomen care
    dureaza doar un an, ci o problema intinsa pe mai multi ani, in
    parte explicabila prin calendarul rambursarilor de datorii catre
    FMI. Deloc surprinzator, aceste tari sunt aceleasi unde redresarea
    economiei este mai modesta, cu semne slabe de reintoarcere a
    fluxurilor de capital. Rambursarea acestor imprumuturi va afecta,
    la randul ei, activitatea economica”, considera Gillian Edgeworth,
    director pentru pietele emergente in cadrul UniCredit.

    Ultima prognoza a UniCredit pentru economia Romaniei vizeaza o
    scadere de 2,5% pentru 2010, ceea ce situeaza banca in tabara
    pesimistilor, alaturi de Erste sau Raiffeisen, care prevad o
    restrangere a PIB cu 3%. Estimarea FMI, insusita de autoritati, are
    in vedere o scadere de 1,9%.

    “Balanta de cont curent se deterioreaza din cauza remiterilor mai
    mici ale lucratorilor din strainatate si a reducerii investitiilor
    straine directe. Coreland aceasta cu efectele politice problematice
    ale masurilor de austeritate, ramanem prudenti asupra perspectivei
    ratingului si a celei privind cursul de schimb”, apreciaza Rozalia
    Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.

    Pentru 2011, banca se asteapta la o crestere economica de 1,7%, sub
    performanta regiunii, si la un curs mediu de schimb de 4,30
    lei/euro, fata de 4,20 lei/euro in acest an. Investitiile straine
    directe ar urma sa ajunga la 4,9 miliarde de euro, acelasi nivel
    din 2009 (fata de 3,6 miliarde in 2010). Deficitul de cont curent
    ar creste usor, de la 6,3% la 6,4% din PIB, in timp ce deficitul
    bugetar s-ar reduce de la 7% la 5% din PIB.

    ATENTIE LA 2013

    Platile in contul programelor de finantare cu FMI nu vor depasi
    nici anul acesta, nici la anul 0,3% din PIB in Romania, insa vor
    creste substantial in anii urmatori, pana la un maxim de aproape 3%
    din PIB in 2013. Si pentru Ungaria, Letonia, Serbia si Islanda,
    varful platilor catre FMI, ca pondere in PIB, este prevazut sa aiba
    loc in 2013.

    In aceste conditii, estimeaza grupul italian, tranzitia cea mai
    putin dureroasa ar putea s-o asigure rostogolirea datoriilor, sub
    forma reinnoirii acordurilor cu FMI intr-o forma sau alta. “Aceasta
    nu inseamna in mod necesar folosirea unor fonduri noi de la FMI, ci
    evolutia spre programe de tip preventiv, care ar facilita o
    renegociere a platilor daca ea va fi necesara”, precizeaza Gillian
    Edgeworth.

    Pe plan intern, un astfel de context inseamna ca nu se profileaza
    presiuni inflationiste generate de cresterea cererii, iar ca atare,
    nici banca centrala nu are motive sa ridice dobanda. “In cazul unor
    eventuale presiuni pe curs care ar deveni semnificative, este de
    asteptat ca Ungaria si Romania sa recurga la interventii in piata
    in primul rand, pentru a limita deprecierea monedei, si abia in al
    doilea rand sa majoreze dobanda cheie.”

    In acelasi timp, daca guvernele din aceste tari vor face progrese
    in reforma fiscala, spre sfarsitul anului viitor ar putea fi de
    asteptat reduceri moderate ale ratei dobanzii, adauga Edgeworth.
    Pentru Romania, aceasta ar insemna o scadere de la 6,25% la 5%.

  • Datoria externa a Romaniei a crescut la 87,7 miliarde de euro dupa primele opt luni

    Fata de perioada ianuarie – august 2009, cel mai rapid a crescut
    datoria externa pe termen scurt (cu 17,4%, la 17,14 miliarde de
    euro), mult peste ritmul de crestere a datoriei pe termen lung
    (7,5%), ceea ce confirma avertismentele analistilor, conform carora
    necesitatile mari de finantare rapida ale Romaniei majoreaza
    ponderea indatorarii pe termen scurt.

    Recent, Consiliul Fiscal a recomandat Guvernului sa ia masuri
    pentru un management mai bun al datoriei publice, in sensul
    cresterii scadentelor la care sunt oferite spre vanzare titluri de
    stat. Ponderea datoriei pe termen scurt a statului a crescut, din
    2008 pana in 2009, de la 2,5% la 5,4%; ponderea in PIB a datoriei
    scadente peste numai un an a crescut de trei ori, in timp ce aceea
    cu scadente intre 1 si 5 ani aproape s-a dublat.

    Din totalul datoriei externe, imprumutul de la FMI a reprezentat
    8,41 miliarde de euro, in crestere de la 5,68 miliarde in
    ianuarie-august 2009. Serviciul datoriei in contul acestui imprumut
    au reprezentat 118 milioane de euro in primele opt luni ale
    anului.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung (raportul
    intre serviciul datoriei si exportul de bunuri si servicii) a fost
    33,4% in perioada considerata, comparativ cu 33,1% in 2009. Gradul
    de acoperire a datoriei (raportul dintre rezerva valutara si de aur
    si importul mediu lunar de bunuri si servicii) era la 31 august de
    8,8 luni de importuri de bunuri si servicii, comparativ cu 8,6 luni
    la 31 decembrie 2009.

    La finele lui august, rezerva valutara si de aur aflata la BNR era
    de 34,8 miliarde de euro.

  • De data asta sigur iesim din criza

    Noutatea e insa nu atat ca Romania e vazuta ca ramanand in urma
    altor tari, ci ca FMI si-a pastrat estimarile din vara neschimbate
    pentru noi, desi, dupa declaratii mai vechi ale lui Jeffrey Franks,
    reprezentantul FMI, s-ar fi parut ca raportul asupra perspectivelor
    economice mondiale, aparut saptamana trecuta, urma sa includa o
    modificare a estimarilor, tinand cont si ca o serie de analisti
    straini si romani au deja si pentru 2011 viziunea unei stagnari
    economice sau chiar a unei continuari a recesiunii.

    Deocamdata, finantatorul nr.1 al rezervei valutare a tarii isi
    pastreaza optimismul, dupa ce in mai multe randuri in ultima vreme
    a laudat public politicile Guvernului si s-a abtinut de la critici
    prea aspre fata de tintele neindeplinite (in primul rand legate de
    situatia arieratelor). Sa uitam insa nici ca, in viziunea FMI de la
    inceputul anului, ar fi urmat sa avem in 2010 o crestere economica
    de 1,3%, profund infirmata de realitate, si sa ne bucuram asadar,
    deocamdata, ca vom trece in 2011 cu o previziune, fie ea si firava,
    de iesire din recesiune.

  • Economia Europei de Est: se contureaza o revenire cu doua viteze

    Un articol de pe blogul agentiei, ilustrat cu o fotografie de la
    protestul politistilor din Bucuresti, citeaza opinia analistilor de
    la Goldman Sachs, conform carora “s-a manifestat o diferentiere
    clara intre economiile mai robuste si cele mai fragile ale
    regiunii”. Goldman Sachs considera ca economiile mai solide –
    Polonia, Cehia, la care se adauga Turcia si Israelul, frecvent
    asociate in analizele financiare cu Europa de Est – vor fi primele
    care vor vedea o accelerare a fluxurilor financiare, atat in forma
    cumpararilor de obligatiuni, cat si in forma achizitiei de
    actiuni.

    Reducerea dobanzilor la niveluri fara precedent in tarile
    dezvoltate si ingrijorarile privind datoria publica a unor tari din
    zona euro ca Grecia si Irlanda i-au facut pe investitorii de
    portofoliu sa caute in alta parte posibilitati de a-si plasa
    capitalul cu randamente mai bune. Investitorii cauta oportunitati
    in Europa Centrala si de Est, testand tari ca Ungaria, de pilda,
    unde insa dificultatile guvernarii Fidesz de a aduce sub control
    cheltuielile bugetare creeaza un teren incert, ca si in Romania, o
    alta tara care in ultimii ani a depins de sustinerea FMI.

    Pentru tarile vizate de fluxurile de capital speculativ, aceste
    miscari se pot dovedi insa riscante. In eventualitatea unui nou soc
    global dupa modelul prabusirii Lehman Brothers – o eventualitate pe
    care investitorii si analistii nu o exclud nici acum -, tarile
    respective sunt expuse la iesiri masive de capital, de genul celor
    care au maturat 30% din valoarea zlotului polonez fata de euro.
    Exista, de asemenea, destule necunoscute in privinta redresarii
    economice in sine, de la batalia pentru disciplina bugetara si pana
    la ce se va intampla in Germania, economia locomotiva a zonei
    euro.

    In ultimul raport asupra perspectivelor economice globale, FMI
    estimeaza ca Germania va cunoaste anul acesta o crestere a PIB de
    3%, urmata la anul de o incetinire la 2%. Pentru Europa emergenta
    (Polonia, Ungaria, Romania, Ungaria, Bulgaria, Croatia, tarile
    baltice si Turcia), FMI prevede o crestere de 3,7%, urmata in 2011
    de o incetinire la 3,1%, chiar daca toate statele din zona, cu
    exceptia Turciei, au perspective de avans al PIB mai mare in 2011
    decat anul acesta.

  • Efectul TVA trece: analistii se asteapta la o inflatie anuala de 7,6% in septembrie

    In sondajul intern efectuat in randul membrilor AAFBR,
    estimarile au variat intre 0,2% si 0,7% pentru inflatia lunara si
    intre 7,3% si 7,9% pentru rata anuala.

    Pentru sfarsitul anului, estimarea membrilor AAFBR care au raspuns
    la sondaj plaseaza rata anuala a inflatiei la 7,8% (estimarile
    variaza intre 7,2% si 8,2%). Asteptarile privind rata anuala a
    inflatiei de la finalul anului 2010 sunt in usoara scadere fata de
    estimarile de acum o luna (7,9%), precum si fata de cele de acum
    doua luni (8,1%).

    In august, rata lunara a inflatiei a fost de 0,23%, conducand la o
    rata anuala de 7,58%. Desi era vorba de cea mai inalta rata anuala
    a inflatiei din august 2008 incoace, explicabila prin efectul
    majorarii TVA, cifrele au fost sub asteptarile analistilor, care
    aproximau o inflatie de 7,7%.

    In ultimul raport asupra perspectivelor economiei mondiale,
    publicat in aceasta saptamana, FMI estimeaza pentru Romania o rata
    anuala a inflatiei de 7,9% la sfarsitul lui 2010 (decembrie /
    decembrie) si de 3% in 2011. Cifra pentru 2010 este de departe cea
    mai inalta pe ansamblul tarilor din Europa de Est (Ungaria –
    3,5%,Bulgaria – 2,7%, Polonia – 2,4%, Estonia – 3,8%).

    INS va anunta datele oficiale privind preturile de consum in
    septembrie la data de 11 octombrie.

  • FMI: economia Romaniei scade cu 1,9% anul acesta, creste cu 1,5% anul viitor

    Estimarea de acum este aceeasi cu cea formulata in ultimele luni
    de Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, insa radical
    diferita de cea cu care Fondul si Guvernul au inceput anul,
    respectiv iesirea din recesiune si o crestere a PIB de 1,3% pentru
    2010.

    Inflatia este asteptata sa ajunga la 5,9% in 2010 si 5,2% in
    2011, deficitul balantei de cont curent se va adanci anul acesta la
    5,1% din PIB (fata de 4,5% anul trecut), pentru a se reduce usor la
    anul, la 5,4%, in timp ce rata somajului ar urma sa urce de la 8,2%
    in 2009 la 9,8% in acest an si sa scada aproape imperceptibil in
    2011, la 9,2%.

    “In Europa emergenta, cresterea in tarile care au avut de-a face
    cel mai putin cu efectele crizei (Polonia) si in cele care au
    intampinat criza cu o piata interna si un sector bancar relativ
    solide (Turcia) este asteptata sa capete amploare, sustinuta de
    normalizarea fluxurilor comerciale si de capital la nivel global”,
    noteaza FMI. “In schimb, tarile care au traversat perioade de avant
    economic nesustenabil (Bulgaria, Letonia) sau au vulnerabilitati la
    nivelul datoriei publice sau private (Ungaria, Romania) sunt
    asteptate sa-si revina mai lent. Aceste probleme au limitat serios
    marja de manevra a guvernelor din tarile respective.” FMI adauga ca
    majorarile de TVA sunt estimate sa duca la o inflamare temporara a
    inflatiei in tari ca Polonia sau Romania.

    Pe ansamblul Europei Centrale si de Est, dintre pietele considerate
    emergente, cea mai mare crestere ar urma s-o aiba anul acesta
    Turcia, cu 7,8%, si Polonia, cu 3,4%, urmate de Estonia, cu 1,8%,
    si Lituania, cu 1,8%. Economia bulgareasca va stagna, iar Ungaria
    va reusi o crestere neinsemnata, la 0,6%. Romania, Letonia (-1%) si
    Croatia (-1,5%) sunt singurele economii cu scadere. De notat insa
    reperul la care se raporteaza aceste cifre: anul trecut, toate cele
    trei tari baltice au avut parte de adevarate prabusiri ale PIB,
    intre 13% si 18%, in timp ce Romania a consemnat un declin economic
    de 7,1%. Un alt reper la care se pot raporta previziunile este
    estimarea din iunie a Bancii Mondiale, conform careia, pe ansamblul
    Europei Centrale si de Est, Romania si Letonia erau singurele
    economii asteptate sa scada anul acesta – Letonia cu 3,5%, Romania
    insa mai putin, cu 0,5%.

    Conform criteriilor FMI, Cehia, Slovacia si Slovenia sunt
    considerate economii avansate, toate urmand sa aiba in 2010
    crestere. Pe ansamblul economiilor europene avansate, liderele vor
    fi Suedia (4,4%), Slovacia (4,1%) si Germania (3,3%). FMI prevede
    continuarea recesiunii in Grecia (-4%), Islanda (-3%), Irlanda si
    Spania (-0,3%).

  • Franks, FMI: Noul acord va avea o valoare mai mica. Banii vor veni doar in situatii neprevazute

    Potrivit reprezentantului FMI, continuarea acordului stand-by
    incheiat anul trecut va fi, cel mai probabil, de tip precautionary
    (preventiv), ceea ce inseamna ca FMI va elibera la fiecare evaluare
    o anumita suma de bani, care nu va mai intra in contul BNR sau la
    bugetul de stat, ca pana acum. Banii vor ramane la Washington si
    vor fi disponibili pentru situatii neprevazute, cum ar fi cazul
    aparitiei unei crize regionale care ar pune presiune pe curs.

    “Ganditi-va la el ca la o polita de asigurare. Cumperi o
    asigurare pentru masina personala si singura data cand o vei folosi
    este cand vei suferi un accident. Dar tu speri ca nu vei avea un
    accident, speri ca vei face o treaba buna conducand masina si ca nu
    vei avea probleme”, a explicat Franks.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • IIF: Romania si Ucraina vor ramane dependente de finantarea FMI si in 2011

    IIF noteaza ca, pe ansamblul regiunii, creditarea din surse
    bancare isi revine lent, cu exceptia Turciei, in conditiile in care
    scaderea cererii si standardele mai stricte de acordare a
    imprumuturilor au reorientat bancile in primul rand spre
    rambursarea propriilor datorii, inclusiv pe cele catre
    grupurile-mama.

    In ce priveste creditarea prin emisiuni de euroobligatiuni, aceasta
    a fost sustinuta de scaderea perceptiei de risc, care a atras
    fluxuri de capital pe termen scurt, in special spre tarile cu rate
    mari ale dobanzilor si monede in curs de apreciere, ca Rusia si
    Turcia.

    IIF estimeaza ca anul acesta, Europa emergenta va atrage in total
    fluxuri de capital de 182,5 miliarde de dolari (peste 132 de
    miliarde de euro), fata de 60,7 miliarde in 2009, in special pe
    seama investitiilor in actiuni, a investitiilor straine directe si
    a celor de la creditori privati nebancari. Estimarea este usor
    inferioara celei din aprilie, cand IIF prevedea fluxuri de 179,4
    miliarde de dolari.

    In 2011, cifra ar urma sa creasca la aproape 230 de miliarde de
    dolari, iar creditarea din partea bancilor comerciale sa se
    majoreze de la 12,5 miliarde anul acesta la 33,6 miliarde de
    dolari.

    “Europa emergenta” cuprinde, in acceptiunea IIF, Bulgaria, Cehia,
    Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.

    Cresterea economica a grupului va fi anul acesta de 4,1%, cu media
    ridicata de Turcia (8,5%) si de Rusia (3,5%). “Perspectiva regiunii
    este strans legata de cea a Europei de Vest, asa incat o eventuala
    incetinire a cresterii in Occident se va reflecta inevitabil si in
    Est, desi problema datoriilor publice din zona euro a avut pana
    acum efecte remarcabil de limitate in afara ei”, apreciaza
    IIF.

    In ce priveste fluxurile de capital catre toate pietele emergente
    (Asia, America Latina, Europa, Orientul Mijlociu si Africa),
    acestea ar urma sa se situeze anul acesta la 825 de miliarde de
    dolari (aproape 600 de miliarde de euro), fata de 581 de miliarde
    in 2009. Estimarea din aprilie (709 miliarde de dolari) a fost
    revizuita, in special pe seama Asiei si a Americii Latine, care ar
    urma sa concentreze cea mai mare parte din banii disponibili ai
    investitorilor si ai creditorilor.

    Pentru China, IIF estimeaza o crestere economica de 10% in acest an
    si de 9,5% la anul. SUA vor avea o crestere a PIB de 2,8%,
    respectiv 1,7%, in timp ce pentru zona euro, cifrele sunt de 1,7%,
    respectiv 1,4%. Economia Japoniei va avansa cu 3% anul acesta si cu
    1% in 2011.

    Institutul International de Finante, infiintat in 1983, este
    principala asociatie internationala a institutiilor financiare, cu
    aproape 400 de membri din peste 70 de tari.

  • FMI: Creditul a scazut in Europa de Est acolo unde bancile straine au retras cele mai mari sume de bani

    “Acest fenomen reflecta un numar de factori, de la cererea slaba
    de credite, constrangeri de finantare, ingrijorarile privind
    ratingul de tara si pana la presiuni din autoritatilor monetare
    locale pentru cresterea standardelor de adecvare a capitalului
    bancar, dar si anumite fluxuri de capital in interiorul grupurilor
    financiare internationale”, noteaza FMI.

    Cresterea creditelor a devenit negativa sau a ramas foarte slaba in
    tarile unde iesirile de capital decise de banci au fost cele mai
    mari, conform FMI. Aceste iesiri sunt direct proportionale cu
    gradul in care subsidiarele locale sunt dependente de bancile-mama
    pentru finantare si cu deteriorarea pe ansamblu a cererii de
    credite si a situatiei economice.

    Din acest punct de vedere, Letonia conduce detasat, cu iesiri de
    capital bancar care ajung cumulat la 14% din PIB, incepand din
    ultimul trimestru al lui 2008 si pana in primele trei luni ale
    anului in curs. Prin comparatie, Romania sta bine, cu sume de doar
    putin peste 4% din PIB, insa incomparabil cu Polonia, unde aceste
    fluxuri de capital nu ajung nici macar la 1% din PIB.

    In schimb, in tarile cu un grad mai mare de independenta a
    bancilor locale sau unde pietele locale sunt mai mari si unde
    economia a facut mai bine fata crizei, in ultimele luni a avut loc
    o redresare a cererii de credite, asa cum s-a intamplat in Polonia,
    Rusia sau Turcia.

    FMI anticipeaza ca riscurile de stabilitate financiara pentru
    pietele emergente s-au redus, insa aceste piete se confrunta in
    continuare cu “provocarea de a administra fluxuri mari si posibil
    volatile de capital”. Institutia recomanda politici de limitare a
    impactului unor astfel de fluxuri de capital, prin “abordarea
    adecvata a riscului de tara, abordarea problemelor mostenite de la
    sistemul bancar si mentinerea claritatii in privinta
    reglementarilor pentru intregul sector financiar”.

    In privinta standardelor de adecvare a capitalului bancar,
    statisticile continute in raportul FMI indica o rata de
    solvabilitate in sistemul bancar romanesc de 15% la sfarsitul lui
    martie 2010 (standardul fixat de BNR pentru raportul dintre
    fondurile proprii si activele ponderate dupa riscuri este de 8%).
    Rata este comparabila cu situatia din Lituania (15,1), este peste
    cea din Ungaria (12,9%) si Cehia (14,2%), dar sub cea din Bulgaria
    (18,2%) sau Estonia (22%).

    Ponderea creditelor neperformante (inclusiv cele clasificate drept
    indoielnice si pierderi) in totalul imprumuturilor acordate de
    bancile din Romania era in martie de 17,5%, aproape de ponderea din
    Letonia (17,9%), comparativ cu 4,9% in Cehia, 7,8% in Bulgaria si
    Ungaria sau – la polul opus – 41,9% in Ucraina.